Știri
Știri din categoria Politică

Oana Țoiu cere retragerea trupelor ruse din Transnistria și susține integrarea regiunii în parcursul european al Republicii Moldova, într-un mesaj transmis de la Bruxelles. Potrivit Euronews România, ministrul român de Externe a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru demersurile Chișinăului privind retragerea forțelor ruse din regiunea separatistă.
Oana Țoiu a declarat că a discutat subiectul cu președinta Maia Sandu și cu reprezentanții guvernului moldovean, subliniind că reintegrarea Transnistriei poate oferi cetățenilor „speranțe pentru un viitor european”. În opinia sa, integrarea regiunii este posibilă, însă condiția esențială rămâne retragerea trupelor ruse.
Ministrul a insistat asupra rolului Uniunii Europene în asigurarea securității regionale. Ea a arătat că nu este suficientă o simplă încetare temporară a focului, ci este nevoie de garanții care să prevină o viitoare agresiune, inclusiv în proximitatea României. În acest context, Țoiu a menționat coordonarea cu state membre ale UE și cu țări riverane Mării Negre pentru formularea unei poziții comune privind securitatea în regiune.
Trupele ruse sunt staționate în Transnistria din anii ’90, după conflictul armat dintre Republica Moldova și regiunea separatistă. Aproximativ 1.500 de militari ruși și importante stocuri de armament au rămas în zonă. Autoritățile de la Chișinău consideră prezența acestora ilegală, în timp ce Moscova susține că sunt forțe de menținere a păcii și asigură paza depozitelor de armament din Tighina.
Pe plan politic, Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare la Chișinău, și-a asumat ca obiectiv aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030, iar dosarul Transnistriei rămâne unul dintre principalele obstacole în acest parcurs.
Recomandate

Moțiunea simplă împotriva ministrei de Externe Oana Țoiu este votată luni în Senat , după ce Comisia de politică externă a emis un aviz negativ consultativ. Potrivit HotNews.ro , dezbaterea și votul au loc de la ora 16:00, în plenul Senatului. Documentul, semnat de 43 de senatori de la AUR, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați, critică poziția României privind acordul UE–Mercosur. Inițiatorii acuză Ministerul Afacerilor Externe de o abordare „defectuoasă, ideologizată și necoordonată” și susțin că sprijinul pentru acord ar pune agricultura românească în dificultate, expunând fermierii la concurență neloială și riscul creșterii importurilor alimentare. În Comisia de politică externă, avizul negativ a fost adoptat cu 7 voturi pentru și 4 împotrivă. Singurii parlamentari care au votat contra avizului negativ au fost cei ai AUR și ai Grupului PACE – Întâi România, inițiatorii moțiunii. Deși consultativ, avizul este obligatoriu pentru continuarea procedurii. Moțiunea, intitulată „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”, fusese anunțată încă din luna ianuarie, în perioada vacanței parlamentare. Pe 8 februarie, Senatul a respins alte trei moțiuni simple. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că dezbaterea respectă regulamentul parlamentar. Ministra Oana Țoiu nu va participa la ședința în care este votată moțiunea. Moțiunea simplă nu duce automat la demiterea ministrului, dar reprezintă un instrument politic prin care Opoziția își exprimă oficial dezacordul față de activitatea unui membru al Guvernului. [...]

Trei grupuri politice din Parlamentul European cer Comisiei să se delimiteze de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump , după ce un comisar european a participat ca observator la reuniunea inaugurală de la Washington, potrivit HotNews.ro , care diverse surse. Social-democrații, liberalii din Renew și Verzii îi solicită U rsulei von der Leyen să se distanțeze „clar” de inițiativa americană și să oprească trimiterea de observatori. Într-o scrisoare comună, Iratxe Garcia, Valerie Hayer și copreședinții Verzilor, Terry Reintke și Bas Eickhout, critică participarea comisarei pentru Mediterana, Dubravka Suica, pe care o consideră o „eroare gravă de judecată” din punct de vedere instituțional, legal și politic. Potrivit semnatarilor, prezența la eveniment transmite un semnal de sprijin, într-un context geopolitic sensibil, și poate fi interpretată drept o slăbire a angajamentului UE față de multilateralism și față de ONU . Eurodeputații susțin că oferirea de legitimitate unei structuri create în afara cadrului Națiunilor Unite riscă să fragmenteze eforturile internaționale de pace și să afecteze echilibrul instituțional al Uniunii. Ei amintesc că Suica a participat fără un mandat explicit din partea statelor membre. Comisia Europeană a explicat că a dorit „să fie la masă” , nu doar un donator de ajutor umanitar pentru Fâșia Gaza. Totuși, state precum Spania, Franța și Slovenia au criticat la rândul lor prezența Bruxellesului la reuniune. Consiliul pentru Pace a fost lansat de Donald Trump pentru a supraveghea procesul de pace din Gaza și alte conflicte globale, în afara ONU, instituție pe care o acuză de ineficiență. Inițiativa a stârnit rezerve în rândul mai multor puteri europene. La prima reuniune a participat și președintele României, Nicușor Dan , în calitate de observator. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că România trebuie să fie parteneră în formate diverse , după participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care șeful statului a legat explicit prosperitatea de arhitectura de securitate și de capacitatea României de a lucra simultan cu mai mulți parteneri și în mai multe cadre de cooperare. În declarația publicată pe Facebook, Nicușor Dan a plasat accentul pe consolidarea relațiilor externe în jurul securității, cu o trimitere directă la relația bilaterală cu Washingtonul, dar și la nevoia de cooperare în formule mai largi. „Pacea şi securitatea sunt temelia unei ţări prospere. Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate şi, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm şi să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii”. Președintele a mai indicat că, în intervenția sa de la Washington, a susținut eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și a menționat intenția României de a contribui „concret” pe componenta umanitară legată de situația din Gaza. În același timp, mesajul sugerează o abordare care combină parteneriatul strategic cu SUA cu participarea la inițiative internaționale, pentru a evita dependența de un singur canal diplomatic. Tot în comunicarea sa, șeful statului a legat această direcție de cooperarea cu Uniunea Europeană, insistând pe continuitatea dialogului cu principalii aliați ai României. „De asemenea, România îşi reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA şi Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant şi transparent”, a transmis Nicușor Dan. Pentru România, mesajul are relevanță politică și economică prin faptul că pune în prim-plan ideea de parteneriate internaționale diversificate, în care securitatea, cooperarea politică și contribuțiile umanitare sunt tratate ca părți ale aceluiași efort. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă această poziționare va fi urmată de inițiative concrete în relația cu SUA, UE și în formatele multilaterale asociate Consiliului pentru Pace. [...]

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , nu va participa la „Ora Guvernului” pe tema acumulării Mihăileni , deși fusese invitată de PSD în plenul Camerei Deputaților pentru dezbaterea privind blocarea investiției de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara. Potrivit Mediafax , Ministerul Mediului a solicitat reprogramarea discuției pentru 2 martie 2026, ora 16:00. Tema anunțată de social-democrați vizează „responsabilitatea ministrului pentru blocarea investițiilor strategice ale statului”, cu referire la acumularea Mihăileni, considerată un proiect cu impact economic, social și asupra securității energetice. Diana Buzoianu era așteptată luni, 23 februarie, la ora 16:00, însă ministerul a transmis oficial că aceasta nu poate participa la reuniune și a cerut amânarea. Anterior, senatorul USR Ștefan Pălărie a afirmat că ministrul este implicat în proiecte de adaptare legislativă și că va fi prezent săptămâna viitoare. În solicitarea transmisă Camerei Deputaților, Ministerul Mediului cere analizarea posibilității reprogramării pentru 2 martie. Disputa are loc pe fondul criticilor legate de ritmul investițiilor în infrastructura de apă și al dezbaterilor privind echilibrul dintre protecția mediului și proiectele considerate strategice. Deocamdată, clarificările privind situația acumulării Mihăileni sunt amânate pentru următoarea sesiune a „Orei Guvernului”, în funcție de decizia Camerei Deputaților. [...]

Victor Negrescu cere ca aderarea României la zona euro să devină „noul proiect de țară” , potrivit TVR Info . Vicepreședintele Parlamentului European susține că obiectivul ar trebui asumat „politic, instituțional și public” și realizat gradual, astfel încât integrarea să fie pregătită „fără dificultăți”. În argumentația sa, europarlamentarul PSD leagă adoptarea monedei unice de beneficii economice directe pentru populație și pentru finanțarea economiei. El afirmă că moneda euro ar aduce „stabilitate”, dobânzi mai mici și o protecție mai bună pentru venituri, într-un context european marcat de șocuri economice. Totodată, Negrescu spune că România este deja conectată la zona euro, însă fără a avea influență în deciziile care o afectează. „Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie. Într-o Europă supusă șocurilor economice, moneda comună este un scut real. România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Plătim costurile neapartenenței fără să fim la masa unde se iau deciziile.” Negrescu indică și o miză politică și instituțională: riscul ca România să rămână în afara unui „nucleu” care își dezvoltă mecanisme proprii de finanțare și investiții. În această logică, menține că neaderarea ar putea reduce capacitatea României de a influența decizii privind viitoarele fonduri europene, regulile fiscale sau proiectele strategice, pe fondul unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”. În același mesaj, vicepreședintele Parlamentului European plasează discuția și în context regional și european: afirmă că statele din regiune care au adoptat euro se finanțează mai ieftin și că acest avantaj se transmite către populație, în timp ce dobânzile mai ridicate din România se traduc în credite mai scumpe și presiune pe buget. El adaugă că, „din ianuarie”, odată cu aderarea Bulgariei, euro este folosit în 21 din cele 27 de state membre și anunță lansarea unei campanii publice de informare, împreună cu PES Activists România, pentru a susține pașii următori către adoptarea monedei unice. [...]

Sondaj CURS : PSD conduce în București cu 22%, dar patru partide sunt despărțite de doar cinci procente potrivit HotNews.ro , care citează un studiu realizat în perioada 12–20 februarie 2026 pe un eșantion de 1.069 de respondenți din Capitală. Cercetarea, cu o marjă de eroare de ±3%, indică un clasament strâns în ipoteza unor alegeri locale organizate duminica viitoare, diferența dintre primele patru formațiuni fiind de doar cinci procente. În intențiile de vot, Partidul Social Democrat ar obține 22% , urmat de Alianța pentru Unitatea Românilor cu 20%. Partidul Național Liberal este cotat la 18%, iar Uniunea Salvați România la 17%, ceea ce conturează o competiție deschisă în Capitală. Restul formațiunilor se situează sub pragul de 6%. Intenția de vot pentru alegerile locale în București: PSD – 22% AUR – 20% PNL – 18% USR – 17% SENS – 5% SOS România – 5% PNCR (Piedone) – 4% POT – 3% REPER – 3% Altul – 3% Sondajul mai arată că 65% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 28% cred că direcția este bună. Nemulțumirile se reflectă și în lista priorităților pe care cetățenii le transmit Primăriei Generale. Principalele probleme indicate de respondenți: Problemă Procent Trafic și aglomerație 24% Impozite și taxe 16% Apă caldă și termoficare 14% Curățenie și salubritate 10% Sănătate și spitale 10% Străzi și infrastructură 8% Poluare 7% Nivel de trai 6% Parcări 3% Transport în comun 1% Traficul rămâne principala nemulțumire, menționat de aproape un sfert dintre respondenți, urmat de presiunea fiscală și problemele sistemului de termoficare. Contextul politic este relevant: la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2024, candidatul PNL Ciprian Ciucu a câștigat cu peste 36%, în timp ce Daniel Băluță (PSD) a obținut 20,5%, iar candidata susținută de AUR, Anca Alexandrescu, 21,94%. Comparativ cu acele rezultate, actualul sondaj sugerează o reașezare a intențiilor de vot și o competiție mult mai echilibrată între principalele partide. Institutul CURS , fondat în 1996 și deținut de Iosif Buble, a realizat cercetarea într-un moment în care dezbaterea publică privind administrarea Capitalei este intensă, iar temele legate de infrastructură și costul vieții domină agenda locală. [...]