Știri
Știri din categoria Politică
Oana Țoiu cere retragerea trupelor ruse din Transnistria și susține integrarea regiunii în parcursul european al Republicii Moldova, într-un mesaj transmis de la Bruxelles. Potrivit Euronews România, ministrul român de Externe a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru demersurile Chișinăului privind retragerea forțelor ruse din regiunea separatistă.
Oana Țoiu a declarat că a discutat subiectul cu președinta Maia Sandu și cu reprezentanții guvernului moldovean, subliniind că reintegrarea Transnistriei poate oferi cetățenilor „speranțe pentru un viitor european”. În opinia sa, integrarea regiunii este posibilă, însă condiția esențială rămâne retragerea trupelor ruse.
Ministrul a insistat asupra rolului Uniunii Europene în asigurarea securității regionale. Ea a arătat că nu este suficientă o simplă încetare temporară a focului, ci este nevoie de garanții care să prevină o viitoare agresiune, inclusiv în proximitatea României. În acest context, Țoiu a menționat coordonarea cu state membre ale UE și cu țări riverane Mării Negre pentru formularea unei poziții comune privind securitatea în regiune.
Trupele ruse sunt staționate în Transnistria din anii ’90, după conflictul armat dintre Republica Moldova și regiunea separatistă. Aproximativ 1.500 de militari ruși și importante stocuri de armament au rămas în zonă. Autoritățile de la Chișinău consideră prezența acestora ilegală, în timp ce Moscova susține că sunt forțe de menținere a păcii și asigură paza depozitelor de armament din Tighina.
Pe plan politic, Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare la Chișinău, și-a asumat ca obiectiv aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030, iar dosarul Transnistriei rămâne unul dintre principalele obstacole în acest parcurs.
Recomandate
Victor Negrescu cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova prin deschiderea „clusterelor” , un pas care ar muta procesul într-o etapă mai aplicată și ar putea fi decis chiar din iunie, dacă există acord politic la nivelul UE, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD spune că a trimis o scrisoare către președintele Consiliului European , António Costa, solicitând „deschiderea negocierilor pe clustere” pentru aderarea Republicii Moldova. Negrescu afirmă că demersul vine în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar. În mesajul public, Negrescu leagă această evoluție politică de la Budapesta de o posibilă deblocare a deciziilor la nivel european, invocând faptul că regula unanimității și opoziția guvernului „anti-european și pro-rus” din Ungaria au întârziat decizia. De ce contează: „clusterele” ar trece aderarea Moldovei într-o fază de negociere pe capitole Deschiderea negocierilor „pe clustere” înseamnă, în termeni practici, organizarea negocierilor de aderare pe pachete tematice de politici și reguli europene, nu doar la nivel de declarații politice. Negrescu susține că un astfel de pas ar „oferi un nou imbold reformelor necesare” și ar consolida colaborarea cu România. „Republica Moldova a făcut progrese reale și a demonstrat că își asumă drumul european. Începerea negocierilor pe clustere ar oferi un nou imbold reformelor necesare și ar consolida inclusiv colaborarea cu România. Este momentul ca Uniunea Europeană să confirme acest parcurs printr-o decizie clară.” Calendar invocat: iunie sau mai devreme, la nivel de ambasadori Potrivit lui Negrescu, o decizie a Consiliului European „ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie” sau „poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori”. Materialul nu precizează dacă există, în acest moment, un răspuns oficial din partea Consiliului European sau a Comisiei Europene la solicitarea transmisă. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]
Donald Trump a deschis un conflict politic cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acuzând-o că nu sprijină eforturile SUA privind dosarul nuclear și energia , potrivit Digi24 , care citează o convorbire telefonică a liderului american cu presa italiană. Miza depășește schimbul de replici: atacul public al lui Trump la adresa unui lider european cu care a avut o relație apropiată riscă să complice coordonarea transatlantică pe teme de securitate (Iran) și energie, într-un moment în care Italia este un actor important în discuțiile UE-SUA. Ce i-a reproșat Trump Giorgiei Meloni În convorbirea telefonică acordată publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus despre Meloni că „nu vrea să ne ajute să scăpăm de armele nucleare”. În aceeași discuție, el a atacat-o direct, afirmând: „Ea e inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat.” Potrivit relatării, Trump a acuzat-o și că „nu face nimic pentru a obține petrol”, plasând disputa și în registrul politicilor energetice. Contextul: reacția Italiei după atacurile lui Trump la adresa Papei Leon Episodul vine la o zi după ce Giorgia Meloni a condamnat declarațiile lui Trump la adresa Papei Leon, pe care le-a calificat drept „inacceptabile”, conform unui material anterior al Digi24: „Giorgia Meloni, a condamnat declarațiile președintelui american” . Digi24 amintește și de un alt atac al lui Trump la adresa Papei Leon, relatat aici: „Trump îl atacă pe Papa Leon” . De ce contează: semnal de tensiune pe axa SUA–Italia, cu efecte în UE Dincolo de limbajul dur, mesajul politic este că Trump își condiționează relațiile cu liderii europeni de alinierea la prioritățile sale pe: securitate (în special dosarul nuclear, menționat explicit în discuție); energie (referirea la „petrol” și la lipsa de acțiune a Italiei, în versiunea lui Trump). În același material, Trump a făcut o comparație favorabilă cu Viktor Orbán , despre care a spus că este „un om bun” și că „nu a lăsat oamenii să vină să-i distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, potrivit Digi24. Ce urmează, concret, nu este detaliat în sursă: nu există, în informațiile publicate, indicii despre măsuri diplomatice sau decizii imediate, ci doar escaladarea retorică și acuzațiile formulate în interviul telefonic. [...]
Tentativa SUA de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să tensioneze relațiile cu aliații asiatici , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24, potrivit news.ro . El susține că miza „blocadei americane” este exportul de petrol și că o astfel de abordare poate complica relațiile Washingtonului cu Coreea de Sud, Japonia și China. Băsescu spune că o asemenea strategie „nu poate decât să tensioneze” relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient și o califică drept „o greșeală”, în condițiile în care efectele s-ar răsfrânge asupra unor parteneri-cheie ai SUA din Asia. Strâmtoarea : „mai mult propagandă” decât risc real, în opinia lui Băsescu Fostul președinte afirmă că nu crede că strâmtoarea este minată și pune sub semnul întrebării credibilitatea unor informații vehiculate în spațiul public. „Nu poate exista atâta prostie încât să spui, am pus mine, dar nu știm unde.” El invocă drept argument faptul că „de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană” și concluzionează că este „mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi, decât probleme”. Referința la dreptul internațional și rolul NATO Potrivit lui Băsescu, „problema este una singură”: renunțarea Iranului și a Statelor Unite „să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”, menționând că, „conform pactului Mării din 1982”, strâmtoarea este liberă pentru circulație. În ceea ce privește o eventuală implicare a aliaților NATO, fostul președinte apreciază că poziția lui Donald Trump este „slăbită” de modul în care cooperează și susține că solicitarea de sprijin către NATO ar fi venit „fără să respecte legea”. Băsescu mai afirmă că statele europene din NATO, precum și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale și procedurile interne (inclusiv aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe), iar NATO este o organizație „defensivă”, care „nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației”. [...]
Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
Markó Béla cere o repoziționare a UDMR față de politica din Ungaria , după ce formațiunea s-a legat „foarte special” de Fidesz , partidul aflat la putere în ultimii 16 ani, potrivit G4Media . Fostul lider al UDMR spune că partidul ar trebui să fie „echidistant” față de scena politică de la Budapesta și să își refacă relațiile cu „toate partidele democratice” din Ungaria, nu doar cu cei aflați la guvernare. Într-o intervenție la Digi24, Markó Béla a susținut că UDMR „nu trebuie să se implice în problemele politice ale Ungariei” și că are nevoie, „în orice moment”, de susținerea tuturor partidelor politice. El a criticat faptul că, în ultima perioadă, UDMR nu a mai avut legături cu alte partide din Ungaria, în afara Fidesz. „Trebuie să se stabilească unde s-a greșit” Markó Béla consideră că UDMR a greșit prin implicarea în direcționarea electoratului maghiar din Transilvania către Viktor Orbán și spune că este necesară o schimbare de politică, inclusiv o analiză internă. „Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. (…) În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit.” El a adăugat că nu este convins că actualii săi colegi din UDMR conștientizează „greșeala destul de mare” de a se fi atașat de un singur partid din Ungaria. Markó Béla nu a precizat dacă, în opinia sa, ar fi necesară și o schimbare la nivelul conducerii UDMR. Contextul: critica orientării Budapestei față de UE Fostul lider al UDMR a vorbit și despre direcția Ungariei în ultimii ani, în special în raport cu Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept „antieuropeană”, de „izolare” și, uneori, cu „retorică prorusă” — poziții cu care spune că nu a fost de acord. În același timp, a invocat interesul maghiarilor din România pentru menținerea orientării occidentale și continuarea integrării în UE. Markó Béla a condus UDMR timp de 18 ani și a fost senator între 1990 și 2016, respectiv viceprim-ministru în guvernele Tăriceanu, Boc și Ungureanu, mai notează publicația. [...]
