Știri
Știri din categoria Politică
Rusia riscă o tranziție politică instabilă, fără un mecanism credibil de succesiune, iar această vulnerabilitate poate amplifica incertitudinea internă și externă atunci când Vladimir Putin va părăsi inevitabil Kremlinul, potrivit unei analize prezentate de Digi24, care citează Foreign Affairs.
Putin, în vârstă de 73 de ani, a construit în peste două decenii un regim personalist, cu puterea concentrată în jurul său și al unui cerc restrâns de aliați. Problema centrală, arată analiza, este absența unui plan concret pentru „ziua de după”, ceea ce face probabilă o succesiune negociată în grabă sau o competiție dură între elite, în locul unei tranziții ordonate.
Constituția Rusiei prevede alegeri de tranziție în termen de trei luni de la vacanța funcției prezidențiale, iar prim-ministrul devine președinte interimar până la scrutin. Totuși, cadrul legal nu stabilește cine se poate poziționa cu șanse reale pentru a câștiga, iar rezultatul ar depinde, cel mai probabil, de înțelegeri între un grup restrâns din interiorul sistemului – un „selectorat”, adică nucleul de persoane care controlează instituții-cheie și pot influența decisiv transferul de putere.
Analiza avertizează că miza depășește persoana lui Putin: este pusă sub semnul întrebării capacitatea regimului de a gestiona o tranziție fără fracturi, într-un moment în care o parte importantă a elitei care îl înconjoară este, la rândul ei, îmbătrânită.
Sistemul construit de Putin a menținut stabilitatea prin loialități personale, dar a exclus generațiile următoare de la politica de vârf și de la acumularea de autoritate și competențe de guvernare. În acest context, succesiunea ar putea deveni mai greu de controlat, pentru că ambițiile amânate ale unor actori mai tineri ar putea intra în conflict cu reflexele de conservare ale cercului vechi.
În același timp, publicația notează că Putin a evitat constant să desemneze un succesor și să instituționalizeze un proces clar. Partidul „Rusia Unită” nu a fost construit ca mecanism de selecție a unui moștenitor, iar Constituția exclude funcția de vicepreședinte, eliminând o cale formală de „succesor desemnat”.
Deși prim-ministrul ar prelua interimatul, Putin ar fi ales în timp prim-miniștri fără o bază solidă de putere, pentru a nu-i putea eclipsa autoritatea. În acest cadru, actualul premier, Mihail Mișustin, este descris ca neavând o rețea proprie de susținători loiali, ceea ce i-ar îngreuna transformarea interimatului într-o victorie electorală.
Singura încercare relevantă de „succesiune controlată” amintită este episodul Dmitri Medvedev: în 2008, Putin l-a susținut pentru președinție și a devenit prim-ministru, dar și-a păstrat influența și a revenit la funcția supremă în 2011, într-o mișcare cunoscută în Rusia drept „rocadă”. Ulterior, Medvedev a fost marginalizat treptat.
Analiza indică faptul că Putin se sprijină pe un grup de aliați septuagenari care controlează pârghii esențiale ale statului, de la securitate la armată. Sunt menționați, între alții: Alexander Bortnikov (FSB), Serghei Narîșkin (informații externe), Alexander Bastrîkin (Comitetul de Investigații), Viktor Zolotov (Garda Națională), Serghei Șoigu (Consiliul de Securitate) și Valeri Gherasimov (Statul Major General).
În acest tip de sistem, în care loialitățile și rețelele informale cântăresc mai mult decât regulile, o succesiune disputată poate degenera într-o confruntare între facțiuni, mai ales dacă actorii-cheie nu reușesc să coordoneze rapid o soluție acceptată.
Pentru a ilustra cum funcționează, în practică, o succesiune într-un regim puternic personalizat, analiza face trimitere la perioada de după moartea lui Iosif Stalin (1953), când, deși exista o arhitectură formală, puterea reală s-a tranșat prin competiție între vârfurile sistemului, pe parcursul mai multor ani.
Concluzia de fond este că, și în cazul unei plecări a lui Putin, regulile constituționale ar putea oferi doar cadrul, nu și soluția: rezultatul ar depinde de echilibrul dintre instituțiile controlate de elite și de capacitatea acestora de a evita o escaladare a rivalităților interne.
Recomandate
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru guvernare , după un nou episod de blocaj între Sorin Grindeanu și premierul desemnat Siegfried Mureșan , care riscă să împingă rapid discuția spre o nouă nominalizare sau chiar spre scenariul alegerilor anticipate, potrivit News . Președintele PSD spune că l-a așteptat pe Mureșan atât la biroul său de la Camera Deputaților, cât și la sediul central al partidului, pentru a discuta programul de guvernare, însă întâlnirea nu a mai avut loc. Grindeanu afirmă că a așteptat inclusiv „în format electronic” un document cu liniile mari ale programului, fără să-l primească. În acest context, liderul PSD susține că, în opinia sa, premierul desemnat „nu-și dorește cu adevărat să fie prim-ministru” și îi cere să renunțe la mandat, invocând și dificultatea de a obține voturile social-democraților „după modul” în care partidul ar fi fost tratat în ultimele zile. „Pierdem timpul, să-și depună mandatul, dacă stă în voturile PSD și după modul în care, cel puțin în aceste zile ne-a tratat, nu are cum să obțină voturile PSD în acest mod”, a declarat Sorin Grindeanu. Miza: scurtarea crizei și opțiunile de ieșire Grindeanu afirmă că perioada ar trebui „scurtată” și leagă următorul pas de decizia președintelui, indicând două direcții: fie intrarea într-o procedură care ar putea duce la alegeri anticipate, fie o nouă nominalizare. În același timp, el critică escaladarea publică a disputei, pe care o consideră neconstructivă, și spune că ar fi nevoie de discuții pe program și argumente. Replica lui Siegfried Mureșan: nu a existat o întâlnire stabilită Premierul desemnat respinge ideea că ar fi lipsit de la o întâlnire convenită, afirmând că nu s-a înțeles cu Grindeanu „să aibă o anumită întâlnire, la o anumită oră, la un anumit loc”. Mureșan mai spune că i s-ar părea firesc să se întâlnească cu PSD în Parlament. „Mi s-ar părea firesc să mă întâlnesc și cu PSD-ul în Parlamentul României. Ar fi ciudat dacă tocmai președintele Camerei Deputaților ar fugi din Parlamentul României să se întâlnească cu mine pe altundeva”, afirmă Siegfried Mureșan, conform aceleiași surse. [...]
Siegfried Mureșan mizează pe voturile tuturor parlamentarilor PNL, inclusiv ale celor aflați în conflict cu conducerea partidului , într-o încercare de a reduce riscul ca învestirea Guvernului să fie blocată de tensiunile interne, potrivit news.ro . Premierul desemnat a spus că se bazează inclusiv pe liberalii care contestă în instanță decizii luate în PNL și care sunt în conflict cu actuala conducere, respingând eticheta de „puciști” pentru aceștia. „Nu le-aş spune pucişti, sunt colegii noştri în Partidul Naţional Liberal . Sunt convins că fiecare coleg din grupul parlamentar al PNL de la Senat şi din grupul din Camera Deputaţilor va vota acest guvern (...)”, a afirmat Siegfried Mureşan, miercuri seară, la B1 TV. Aritmetica votului și ce rămâne de lămurit Mureșan a indicat că, din partea PNL, USR și UDMR, Guvernul pe care îl va propune are „170 de voturi”. El a adăugat că existența unei majorități suficiente se va vedea în momentul votului din Parlament. În acest context, mesajul către liberalii aflați în dispută cu conducerea partidului are o miză operațională directă: limitarea riscului de defecțiuni la votul de învestitură, într-un moment în care numărul de voturi anunțat nu garantează, în sine, trecerea Guvernului. [...]
Alina Gorghiu își asumă votul pentru Guvernul Mureșan ca pariu pe stabilitate , într-un moment în care aritmetica din Parlament face incertă strângerea majorității necesare, iar blocajul politic începe să se vadă în întârzierea rectificării bugetare și în amânarea investițiilor, potrivit G4Media . Deputata PNL spune că va vota Cabinetul Mureșan, iar dacă acesta nu va trece de Parlament, va susține „și următoarea formulă” care ar putea oferi României „un Guvern stabil, pro-european și cu puteri depline”. Mesajul a fost transmis pe Facebook și este redat de Agerpres , preluat de publicație. Miza: deblocarea deciziilor cu impact bugetar și a investițiilor În argumentația sa, Gorghiu leagă explicit instabilitatea guvernamentală de efecte administrative și economice: rectificarea bugetară întârzie, iar „investițiile și proiectele comunităților rămân în așteptare”. În acest context, ea susține că votul său nu este „un cec în alb” și că nu înseamnă uitarea conflictelor interne sau a „greșelilor din ultimele luni”. Majoritatea de 233 de voturi și rolul PSD Gorghiu admite că este „complicat” ca Guvernul Mureșan să strângă 233 de voturi pentru a fi învestit. În același timp, avertizează că „aritmetica nu poate fi ocolită”: fără voturi din partea PSD sau fără o susținere parlamentară la fel de largă, pragul nu poate fi atins. Ea respinge ideea alegerilor anticipate ca soluție rapidă, argumentând că acestea ar însemna „alte luni de incertitudine” și ar prelungi criza politică. Poziționare internă în PNL: continuitate, nu numele premierului Deputata afirmă că poziția sa „nu depinde de numele premierului”, ci de obligația de a scoate țara din criză. În același mesaj, amintește că ar fi votat și alte formule anterioare („Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea”) și susține că PNL ar fi trebuit să rămână la guvernare cu „premier liberal”. „Nu votez pentru a șterge greșelile ultimelor luni și pentru a uita cum am fost tratați. Votez pentru stabilitate, pentru oamenii care nu mai pot să plătească costurile acestei crize.” Ce urmează, din informațiile disponibile: votul de învestitură depinde de configurarea unei majorități de cel puțin 233 de voturi, iar Gorghiu indică drept condiție practică atragerea unor voturi din afara PNL, inclusiv din zona PSD. [...]
Blocajul negocierilor pentru majoritate se adâncește după ce Sorin Grindeanu spune că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuțiile propuse și nu a trimis nici măcar „în linii mari” un program de guvernare, potrivit Antena 3 . Liderul PSD susține că, în aceste condiții, Mureșan „nu-și dorește cu adevărat” funcția și ar trebui să-și depună mandatul. PSD condiționează susținerea de pași concreți: program și retragere din PE Grindeanu afirmă că l-a așteptat pe Mureșan atât la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD, și că a cerut trimiterea programului de guvernare „și în format electronic”, chiar dacă nu în forma finală. În lipsa acestuia, PSD consideră că „pierde timpul” și cere scurtarea procesului. În declarația sa, liderul PSD reia ideea că premierul desemnat ar trebui să renunțe la mandatul de europarlamentar, ca „dovadă” a intenției reale de a conduce Guvernul, și susține că, fără voturile PSD, Mureșan ar trebui să-și depună mandatul. „În acest moment, este evident că domnul Siegfried Mureșan nu-și dorește să fie prim-ministru.” „Noi considerăm că pierdem timpul. Ar trebui să-și depună mandatul, dacă nu are voturile PSD.” PNL respinge întâlnirile „la sediile partidelor” și acuză PSD de dublă măsură În reacție, PNL transmite că o discuție despre susținerea parlamentară ar trebui să aibă loc în Parlament, nu la sediile partidelor. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, acuză PSD că „inventează pretexte” pentru a evita susținerea lui Mureșan și spune că este „prematur” să se discute despre demisia din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. PNL invocă și o „inconsecvență” în solicitarea PSD, comparând situația cu poziții și precedente menționate în declarația lui Ionel Bogdan. Ce urmează: demisie, vot în Parlament sau altă nominalizare Grindeanu indică două ieșiri din blocaj: fie Mureșan își depune mandatul și se ajunge la o nouă nominalizare, fie se intră într-o procedură care poate duce la alegeri anticipate, „dacă pică în Parlament”, cu decizia „în terenul președintelui”, după cum afirmă liderul PSD. În acest moment, din informațiile prezentate, nu este clar dacă a existat o întâlnire confirmată de ambele părți și nici când ar urma să fie prezentat un program de guvernare în format discutabil pentru negocieri. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
