Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a adoptat ordonanțele pentru reforma administrației și relansarea economică, a anunțat premierul Ilie Bolojan, marți seară, potrivit Știrile PRO TV. Executivul susține că pachetul legislativ urmărește reducerea cheltuielilor publice, accelerarea descentralizării și stimularea investițiilor, pe fondul riscului de pierdere a fondurilor europene în perioada 2026–2027.
Premierul a precizat că vor fi desființate 6.409 posturi din administrația centrală, iar numărul angajaților va scădea cu 10%, cu excepția domeniilor educație, sănătate, apărare și ordine publică. La nivel local, autoritățile vor trebui ca din 2027 să reducă 30% din totalul posturilor, ocupate sau vacante, acolo unde schema este supradimensionată.
Printre măsurile adoptate:
Guvernul motivează urgența prin riscul blocajelor bugetare și al pierderii fondurilor din PNRR și Politica de Coeziune.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat simplificarea procedurilor de descentralizare, care până acum puteau dura cel puțin patru ani. Primăriile vor avea competențe sporite în urbanism și fiscalitate locală și vor putea decide asupra funcționării sălilor de jocuri de noroc.
Totodată, se creează cadrul pentru consorții administrative și un program multianual de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale, finanțat de la bugetul de stat.
A doua ordonanță vizează stimularea investițiilor și creșterea competitivității economiei. Printre prevederi:
| Măsură | Detalii |
|---|---|
| Investiții strategice | Minim 1 miliard de lei/proiect |
| Scheme ajutor de stat | Bugete de până la 1,05 miliarde euro |
| Credit fiscal C&D | 10% din cheltuieli eligibile |
| TVA la încasare | Plafon 5 milioane lei în 2026 |
| Bonificații | 3% pentru impozit pe profit/micro în 2025 |
| Exim Banca Românească | 1 miliard de lei pentru credite la export |
Banca de Investiții și Dezvoltare va primi 1 miliard de lei în 2026 pentru scheme de finanțare și garantare, iar un program de parteneriat public-privat va beneficia de până la 25 milioane euro în primii cinci ani.
Executivul transmite că perioada de extindere a aparatului birocratic „s-a încheiat”, iar administrația trebuie să se adapteze constrângerilor bugetare. Implementarea măsurilor ar putea genera tensiuni politice și sociale, însă Guvernul susține că ele sunt necesare pentru stabilitatea financiară și pentru menținerea investițiilor europene.
Recomandate
Revenirea lui Viktor Orbán la Bruxelles readuce în prim-plan linia dură a „Patriots”, într-un moment în care Ungaria își schimbă poziționarea în UE sub noul premier , potrivit Euronews . Fostul premier ungar va participa pe 17 iunie la reuniunea liderilor Patriots for Europe , înaintea summitului Consiliului European din 18-19 iunie. Miza politică: două voci ungare, două direcții în relația cu UE Orbán revine la Bruxelles pentru o întâlnire de familie politică europeană, nu pentru summitul oficial. Ungaria va fi reprezentată la Consiliul European de noul prim-ministru, Péter Magyar , ceea ce marchează prima participare a țării la această reuniune fără Orbán în aproape două decenii. Din perspectivă de reglementare și decizie europeană, separarea rolurilor contează: Magyar va fi cel care negociază și votează în numele Ungariei la masa liderilor UE, în timp ce Orbán își consolidează profilul de lider al unei platforme europene de extremă dreapta. Ce face Orbán la Bruxelles Conform aceleiași surse, Orbán se va alătura celorlalți lideri ai Patriots for Europe, inclusiv premierului ceh Andrej Babiš, la reuniunea tradițională organizată înaintea summitului. Purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, a confirmat participarea pentru Euronews. În timpul vizitei, Orbán va susține și o conferință de presă. Context: recul intern pentru Orbán, repoziționare externă pentru Ungaria După înfrângerea electorală, Orbán s-a retras în mare măsură din viața publică și a avut o prezență redusă pe rețelele sociale. Nu și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul Ungariei, dar a rămas președinte al partidului Fidesz și a promis un proces de reformare și relansare a formațiunii în următorul an. În interiorul Fidesz au apărut critici, inclusiv la adresa conducerii și a strategiei electorale axate puternic pe războiul din Ucraina. Între timp, guvernul condus de Péter Magyar a deblocat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile europene suspendate, în urma unui acord cu Comisia Europeană. Totodată, noul premier a renunțat la politica de veto promovată de Orbán în UE, permițând începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei după un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare. De ce contează Reapariția lui Orbán la Bruxelles, chiar în preajma unui summit al liderilor UE, indică faptul că fostul premier încearcă să-și mențină influența europeană prin Patriots for Europe, în timp ce guvernul de la Budapesta își recalibrează relația cu instituțiile UE. În acest context, summitul din 18-19 iunie va fi primul test major de reprezentare pentru Péter Magyar, în paralel cu efortul lui Orbán de a rămâne relevant pe scena politică europeană. [...]
Ilie Bolojan condiționează sprijinul PNL de o majoritate explicită, invocând riscul blocării reformelor necesare pentru fondurile europene și pentru corecția deficitelor, potrivit Digi24 , după discuția cu premierul desemnat Eugen Tomac . Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a transmis că un Executiv fără o susținere parlamentară asigurată „nu e o soluție pentru România”, deoarece nu ar putea trece „reformele de care România are nevoie”. Mesajul vine în contextul consultărilor pentru formarea noului Guvern. De ce contează: reformele și banii europeni depind de voturi în Parlament Miza, din perspectiva PNL, este capacitatea viitorului cabinet de a adopta rapid măsuri și legi cu impact direct asupra finanțării și funcționării economiei. În aceeași logică, Bolojan a indicat că un guvern fără sprijin politic explicit ar avea dificultăți în a trece „lucruri dificile” care nu pot fi evitate. În declarațiile preluate și de Euronews, liderul liberal a enumerat drept urgențe absorbția fondurilor europene, accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și îndeplinirea reformelor asumate de România. Calendarul deciziei în PNL Bolojan a spus că discuția cu Tomac a fost una „directă, fără ocolișuri”, iar PNL urmează să își stabilească poziția după consultări interne cu parlamentarii și conducerea partidului. Potrivit informațiilor prezentate, o decizie privind susținerea parlamentară ar urma să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi, când ar urma să fie convocat Biroul Politic Național. [...]
Un judecător federal a anulat taxa de 100.000 de dolari pentru noile vize H-1B , o măsură introdusă de administrația Trump și justificată politic prin ideea de a descuraja angajarea de lucrători străini, potrivit NPR . Decizia are un impact direct de reglementare asupra companiilor și instituțiilor care folosesc programul H-1B pentru recrutarea de personal înalt calificat. Judecătorul Leo Sorokin , de la Tribunalul Districtual al SUA din Boston, a dat câștig de cauză unei coaliții de 20 de state și a concluzionat că executivul și-a depășit autoritatea și a încălcat Administrative Procedure Act (legea care stabilește regulile după care agențiile federale elaborează și emit reglementări). În motivare, Sorokin a scris că politica „impune o taxă pe petițiile H-1B fără delegarea necesară din partea Congresului”. Hotărârea contrazice o decizie anterioară a unei instanțe federale care menținuse majorarea, ceea ce crește probabilitatea unui traseu judiciar mai lung și a unor rezultate diferite în instanțele de apel. De ce contează: costuri și recrutare în sectoare cu deficit de personal Vizele H-1B sunt destinate joburilor înalt calificate, pentru care angajatorii susțin că nu găsesc suficienți candidați americani. Potrivit materialului, cei mai mari utilizatori sunt companiile mari de tehnologie, iar aproape trei sferturi dintre aprobări merg către lucrători din India. Statele reclamante au argumentat că taxa ar fi îngreunat și mai mult utilizarea programului pentru acoperirea unor posturi considerate critice, inclusiv: educatori în învățământul primar și secundar; personal pentru colegii și universități publice; cercetare academică; lucrători din sănătate. Înainte de această majorare, „cele mai multe” aplicații H-1B costau deja „câteva mii de dolari”, iar anunțul taxei de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) a declanșat, conform sursei, panică și confuzie în rândul angajatorilor, studenților și lucrătorilor din SUA și din afara țării, urmate de mai multe procese. Reacții și ce urmează Procurorul general al statului Massachusetts, Andrea Joy Campbell, a spus că decizia protejează integritatea programului H-1B ca instrument pentru acoperirea „deficitelor severe de forță de muncă” în educație, sănătate și cercetare medicală. Președintele American Medical Association, Bobby Mukkamala, a numit hotărârea „o victorie pentru pacienți”, argumentând că, pe fondul penuriei de medici, ar trebui reduse barierele pentru atragerea de profesioniști înalt calificați, inclusiv absolvenți internaționali de medicină. Departamentul pentru Securitate Internă a transmis că nu este de acord cu decizia, iar Casa Albă, printr-un purtător de cuvânt, a spus că administrația este „încrezătoare” că ordinul va fi anulat în apel. În paralel, Camera de Comerț a SUA a deschis un proces separat la Washington, D.C., și a atacat în apel respingerea unei cereri de hotărâre rapidă; acel demers lăsase taxa în vigoare, cel puțin până în septembrie 2026, când era programată să expire. NPR mai notează existența unui alt proces, în San Francisco, intentat de grupuri religioase și organizații sindicale, ceea ce poate duce la soluții divergente în mai multe circuite de apel. [...]
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
Huiduielile primite de Donald Trump la Madison Square Garden arată cât de polarizat rămâne New York-ul, chiar și într-un eveniment cu miză sportivă , potrivit HotNews , care citează AFP. Președintele SUA a fost prezent luni la al treilea meci al finalei NBA, iar reacția publicului a venit în momentul în care imaginea lui a apărut pe ecranul uriaș în timpul intonării imnului național. Momentul s-a produs când Trump era filmat stând în picioare și salutând militărește, iar o parte a spectatorilor a început să-l huiduie imediat. HotNews notează că Trump este primul președinte american în funcție care asistă la un meci din finala NBA. Președintele SUA, născut la New York, a fost invitat de proprietarul echipei New York Knicks , James Dolan, pe care îl cunoaște de multă vreme. Cei doi au stat în loja lui Dolan, cu aproape o oră înainte de start, alături de secretarul internelor Doug Burgum și secretarul transporturilor Sean Duffy. Contextul politic local contează: Trump a avut apariții rare în New York după ce, la finalul lui 2019, și-a mutat reședința principală de la Trump Tower la Mar-a-Lago, în Florida, iar orașul este descris ca având o majoritate democrată. Vizita la meci a venit și cu un cost operațional imediat: prezența lui Trump a impus „măsuri de securitate excepționale”, mai scrie AFP, citată de HotNews. [...]
