Știri
Știri din categoria Politică
Rata de aprobare a lui Donald Trump în rândul americanilor a scăzut la 36%, pe fondul scumpirii carburanților și al războiului cu Iranul, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de Reuters, care evidențiază o deteriorare rapidă a percepției publice.
Sondajul, realizat timp de patru zile și încheiat luni, arată că doar 36% dintre adulții din Statele Unite aprobă activitatea președintelui, în scădere de la 40% cu o săptămână înainte și sub nivelul de 47% de la începutul mandatului. Scăderea este corelată cu creșterea prețurilor la combustibili și cu nemulțumirea generată de intervenția militară împotriva Iranului, începută pe 28 februarie 2026 împreună cu Israelul.
Nemulțumirea este și mai accentuată în privința costului vieții, temă centrală în campania electorală din 2024. Doar 25% dintre respondenți aprobă modul în care administrația gestionează această problemă, în contextul scumpirii accelerate a benzinei.
Datele esențiale ale sondajului:
Sprijinul în rândul republicanilor rămâne în mare parte stabil, însă apar semne de erodare: procentul celor nemulțumiți de gestionarea costului vieții a crescut la 34%, de la 27% anterior. În paralel, războiul din Iran începe să cântărească tot mai mult în percepția publică, în contradicție cu promisiunile inițiale de evitare a conflictelor externe.
Totuși, impactul politic nu este încă decisiv: 38% dintre alegătorii înregistrați consideră că republicanii gestionează mai bine economia, față de 34% care preferă democrații.
Sondajul a fost realizat online pe un eșantion de 1.272 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de aproximativ 3 puncte procentuale.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz își înăsprește discursul față de Bruxelles , potrivit Digi24 , care preia o analiză Bloomberg despre frustrarea sa legată de birocrația și reglementările Uniunii Europene și despre riscul ca această abordare să tensioneze relațiile cu alte state membre. Schimbarea de ton este descrisă în contextul în care Merz promovează o viziune europeană bazată pe grupuri mai mici și inițiative restrânse, în locul căutării permanente a consensului la nivelul celor 27. Miza, în lectura Bloomberg, este dublă: capacitatea UE de a acționa ca actor geopolitic și capacitatea Germaniei de a-și impune prioritățile economice și de securitate. Episoade recente care au alimentat criticile la adresa UE Un moment relevant invocat în analiză este întâlnirea lui Merz cu Donald Trump la Casa Albă, când președintele american a criticat Spania, iar cancelarul german nu a intervenit în apărarea Madridului. Ulterior, Merz s-a alăturat criticilor, reluând ideea că Spania ar fi în urmă cu îndeplinirea noului obiectiv NATO privind cheltuielile de apărare. „Spania trebuie să se conformeze”, a spus Merz. Bloomberg interpretează episodul ca un indiciu al îndoielilor lui Merz față de valoarea unanimității în UE și al preferinței sale pentru acțiune rapidă, chiar și fără consens la Bruxelles, mai ales atunci când consideră că birocrația încetinește deciziile cu impact asupra Germaniei. Summitul de la Bruxelles și linia de demarcație a lui Merz Nerăbdarea cancelarului ar urma să fie vizibilă și la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, unde agenda este dominată de războiul SUA-Israel împotriva Iranului și de efectele acestuia asupra Europei. În același timp, Merz ar încerca să păstreze unitatea europeană în dosare pe care le consideră „existențiale”, dar să fie mult mai combativ când vine vorba de reglementare și reducerea birocrației. În Bundestag, Merz a susținut că o Europă unită rămâne o garanție pentru Germania, însă a avertizat că urmează „un drum lung și anevoios” în depășirea rezistenței din birocrația europeană. În analiza Bloomberg, această poziționare se suprapune parțial peste diagnosticul promovat de Trump despre Europa, inclusiv ideea de „prea multă reglementare”. Reacții și presiuni interne în Germania Tonul critic față de Bruxelles ar provoca îngrijorare în rândul unor actori politici germani. Anton Hofreiter, șeful comisiei pentru afaceri europene din parlamentul german și membru al Partidului Verzilor, a avertizat că abordarea cancelarului nu este bine primită de aliați. În paralel, Merz se confruntă cu dificultăți pe plan intern: popularitatea sa ar fi la un minim istoric, iar Uniunea Creștin-Democrată încearcă să blocheze ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania într-un land din est, unde sunt programate alegeri în 2026. De la profil pro-european la confruntări cu Comisia Europeană Bloomberg amintește că Merz și-a început cariera ca europarlamentar și că, după alegerea sa ca cancelar în mai 2025, a mers în aceeași zi la Paris și Varșovia, într-un gest de atașament față de proiectul european. Într-un articol comun cu Emmanuel Macron, publicat în Le Figaro, cei doi au invocat o „agendă cuprinzătoare” pentru relansarea relației bilaterale în contextul războiului, al concurenței globale și al transformărilor climatice și tehnologice. Ulterior, ambițiile sale europene s-ar fi lovit de blocaje la Bruxelles, inclusiv eșecul de a folosi active rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, și de tensiuni repetate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un alt punct de fricțiune a fost respingerea de către Merz a propunerii din iulie privind creșterea bugetului multianual al UE la 2 trilioane de euro și majorarea impozitelor, poziție exprimată fără rezerve diplomatice. În ansamblu, analiza sugerează că politica europeană a lui Merz este tot mai influențată de ideea că Europa, cu Germania în centru, trebuie să se reinventeze pentru a face față unui mediu extern mai ostil, chiar cu riscul de a amplifica tensiunile dintre capitale și instituțiile UE. Elemente ale criticii atribuite de Bloomberg viziunii lui Merz asupra UE includ: prea multă ezitare, prea multă imigrație, prea multă reglementare și o concentrare prea mare pe puterea soft (influență prin diplomație, norme și cooperare), într-un context de securitate mai dur. [...]
Donald Trump i-a transmis un mesaj de susținere lui Viktor Orbán la CPAC Hungary, potrivit G4Media . Mesajul a fost prezentat în cadrul conferinței conservatorilor organizate la Budapesta, ajunsă la a cincea ediție. Evenimentul l-a avut ca principal vorbitor pe premierul ungar, care a susținut că Bruxelles-ul ar interveni „în mod deschis” în alegerile din Ungaria. La conferință au participat, ca invitați, președintele Argentinei, Javier Milei, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki și Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, scrie agenția MTI, citată de portalul HVG, conform relatării din G4Media. În mesajul său, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie și l-a descris drept un „lider puternic”, lăudându-i politicile privind granițele și suveranitatea. „Se bucură de sprijinul meu deplin și necondiționat”, a spus Trump, adăugând că îl consideră pe premierul maghiar un lider puternic. Tot în contextul conferinței, premierul ceh Andrej Babis și-a anulat participarea în ultimul moment, însă a intervenit ulterior printr-un mesaj video, în care a vorbit despre miza alegerilor din Ungaria. De asemenea, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a ținut un discurs în favoarea lui Orbán, insistând pe tema apărării suveranității în raport cu birocrația Uniunii Europene. Viktor Orbán a folosit, la rândul său, o retorică axată pe migrație și identitate, susținând că „cenzura progresistă” s-ar fi încheiat și lăudându-l pe Javier Milei, pe care l-a numit „starul rock al valorilor occidentale”. În intervenția sa, Orbán a făcut referiri și la Polonia și Georgia, pe care le-a prezentat drept actori relevanți în zona conservatoare europeană. [...]
Deputatul PSD Marius Budăi spune că va vota împotriva continuării cu Ilie Bolojan ca premier , potrivit AGERPRES , într-un mesaj publicat marți pe Facebook, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare. Budăi afirmă că AUR ar fi „făcut jocurile” premierului atunci când ar fi blocat în Parlament amendamentele PSD la Legea bugetului, care vizau sprijin pentru seniorii cu venituri mici, copii din familii sărace și copii cu dizabilități. Deputatul PSD leagă această situație de informații pe care susține că le-ar fi găsit în stenograme dintr-o ședință internă a PNL. „Eu oricum voi vota să nu mai continuăm cu domnul Bolojan, când vom avea consultarea internă din partid”, a susținut Marius Budăi. Parlamentarul PSD acuză existența unei „înțelegeri subterane” între Ilie Bolojan și AUR, invocând, între altele, faptul că AUR ar fi anunțat că nu va mai depune moțiuni de cenzură împotriva premierului în actuala sesiune parlamentară. În același registru, Budăi menționează declarații atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, despre o posibilă alianță cu PNL după alegerile din 2028, precum și avertismente din partea liberalilor că, dacă PSD rupe guvernarea, PNL nu va mai face guvern cu social-democrații. În plus, Budăi critică faptul că AUR a atacat la Curtea Constituțională legile bugetului, susținând că acest demers ar întârzia măsuri de sprijin incluse de PSD în buget și care ar fi trebuit să ajungă la beneficiari înainte de Paște. Declarațiile vin într-un moment în care PSD discută intern continuarea guvernării, iar Budăi indică faptul că poziția sa la un eventual referendum intern va fi împotriva menținerii lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului. AGERPRES nu menționează un calendar al consultării interne invocate de deputatul PSD. [...]
PSD ar pregăti retragerea de la guvernare , iar o decizie ar urma să fie anunțată după o consultare internă programată pe 20 aprilie, potrivit Antena 3 CNN , care citează surse politice din interiorul partidului. Conform acelorași surse, ruptura din coaliția de guvernare „s-a produs deja”, iar Sorin Grindeanu ar fi „pe punctul de a anunța retragerea partidului de la guvernare”. Totodată, ședințele coaliției ar fi fost suspendate până la un anunț decisiv așteptat pe 20 aprilie. În acest context, ședința tradițională de luni a coaliției nu a mai avut loc, iar șansele să fie convocată până la 20 aprilie sunt „foarte mici”, zi în care PSD ar urma să consulte aproximativ 5.000 de membri. În perioada următoare, deciziile ar urma să rămână în sarcina premierului Ilie Bolojan și a miniștrilor, fără o consultare activă între liderii coaliției pe teme politice sau de guvernare, mai notează sursa citată. Scenariile discutate în PSD pentru perioada de după 20 aprilie, potrivit surselor Antena 3 CNN, includ mai multe variante, cu o condiție politică explicită: partidul exclude continuarea guvernării cu Ilie Bolojan premier. Refacerea coaliției cu PNL și UDMR, posibil și cu USR, dar fără Ilie Bolojan la Palatul Victoria (scenariul preferat, potrivit sursei). Trecerea în opoziție, dacă în PNL se impune tabăra Bolojan și se conturează un pol de dreapta împreună cu USR. O eventuală apropiere de AUR: conducerea PSD ar exclude o alianță, însă varianta „nu este respinsă în totalitate” de unii lideri locali. De cealaltă parte, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat luni, în direct la Antena 3 CNN, că „există o dorință la nivelul partidului de a nu mai face proiecte politice cu PSD” și că ar exista discuții „foarte informal” pentru înființarea unei alianțe cu partidele de dreapta. Muraru a mai spus că „nu există negocieri, scenarii alternative sau ambiguități” legate de poziția lui Ilie Bolojan ca premier. Miza imediată este stabilitatea guvernării până la 20 aprilie și, ulterior, arhitectura unei noi majorități sau trecerea PSD în opoziție, într-un moment în care, potrivit sursei, PNL și USR ar fi decis deja să nu mai facă guvern cu PSD dacă social-democrații vor vota o moțiune de cenzură. [...]
Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan susține că PES ar respinge o guvernare PSD–AUR , potrivit G4Media , într-un context de tensiuni în coaliția de guvernare legate de poziția premierului Ilie Bolojan. Declarația a fost făcută marți, 24 martie 2026, după o ședință în care liberalii au decis că vor ieși de la guvernare dacă PSD „forțează demiterea” premierului, notează publicația. Mureșan a mai afirmat că Sorin Grindeanu urmează să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Partidul Socialiștilor Europeni (PES), familia politică europeană din care face parte și PSD. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a încadrat miza discuțiilor ca o alegere între o formulă de guvernare „serioasă”, cu Ilie Bolojan prim-ministru, și o variantă „antieuropeană” alături de AUR. „Sunt sigur că Socialiștii Europeni nu vor fi de acord cu o guvernare PSD–AUR”, a mai spus Mureșan. Conform aceleiași surse, Grindeanu are programată pentru joi o întâlnire cu conducerea PES la Bruxelles. În plan politic intern, mesajul PNL indică faptul că eventuale mișcări ale PSD privind schimbarea premierului ar putea declanșa ieșirea liberalilor de la guvernare, cu efecte directe asupra stabilității majorității. [...]
PNL a adoptat în unanimitate o rezoluție care condiționează continuarea coaliției cu PSD , potrivit G4Media . Documentul a fost votat în Biroul Politic Național al PNL, în ședința de luni, 23 martie 2026, și avertizează că, dacă PSD „va provoca o criză guvernamentală”, liberalii „nu vor mai putea fi în Coaliție cu PSD”. „Dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”. În aceeași rezoluție, PNL cere PSD „să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare” și să revină „la o atitudine responsabilă”. Textul invocă, între motivele care fac necesară stabilitatea, un „context internațional complicat”, „deficit excesiv”, presiuni pe absorbția PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și „o economie fragilă”. Rezoluția include și o listă de priorități de guvernare pentru 2026, asumate de PNL, alături de susținerea explicită pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan: stabilitatea finanțelor publice; securitate energetică; eficiență în administrație; absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor de țară; economie competitivă pe baze sănătoase. Pe fondul tensiunilor din coaliție, în ședința BPN au existat și intervenții critice. Hubert Thuma, aflat în conflict cu Ilie Bolojan, a avut un discurs vehement la adresa premierului, susținând că acesta „este USR-ist”, dar că PNL trebuie să rămână la guvernare. De cealaltă parte, Raluca Turcan a susținut că PNL are „premier credibil” și „soluții de reformă”, iar asocierea cu PSD ar fi dăunătoare partidului, acuzând PSD că „sabotează guvernarea” și „încalcă protocolul de guvernare”. În același registru, G4Media mai notează că Alexandru Muraru (liderul PNL Iași), Ciprian Ciucu (primarul Capitalei) și Dan Motreanu (secretarul general al PNL) au avut discursuri critice la adresa PSD și mesaje de sprijin pentru premier. [...]
