Știri
Știri din categoria Politică

Rata de aprobare a lui Donald Trump în rândul americanilor a scăzut la 36%, pe fondul scumpirii carburanților și al războiului cu Iranul, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de Reuters, care evidențiază o deteriorare rapidă a percepției publice.
Sondajul, realizat timp de patru zile și încheiat luni, arată că doar 36% dintre adulții din Statele Unite aprobă activitatea președintelui, în scădere de la 40% cu o săptămână înainte și sub nivelul de 47% de la începutul mandatului. Scăderea este corelată cu creșterea prețurilor la combustibili și cu nemulțumirea generată de intervenția militară împotriva Iranului, începută pe 28 februarie 2026 împreună cu Israelul.
Nemulțumirea este și mai accentuată în privința costului vieții, temă centrală în campania electorală din 2024. Doar 25% dintre respondenți aprobă modul în care administrația gestionează această problemă, în contextul scumpirii accelerate a benzinei.
Datele esențiale ale sondajului:
Sprijinul în rândul republicanilor rămâne în mare parte stabil, însă apar semne de erodare: procentul celor nemulțumiți de gestionarea costului vieții a crescut la 34%, de la 27% anterior. În paralel, războiul din Iran începe să cântărească tot mai mult în percepția publică, în contradicție cu promisiunile inițiale de evitare a conflictelor externe.
Totuși, impactul politic nu este încă decisiv: 38% dintre alegătorii înregistrați consideră că republicanii gestionează mai bine economia, față de 34% care preferă democrații.
Sondajul a fost realizat online pe un eșantion de 1.272 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de aproximativ 3 puncte procentuale.
Recomandate

Trump a sugerat o taxă punitivă pentru firmele americane care construiesc centre de date în afara SUA , într-o mișcare cu potențial de a schimba planurile de investiții ale industriei tech și de a alimenta tensiuni cu noul Congres cu majoritate democrată, potrivit CNN . Președintele a spus că ar lovi companiile cu un „impozit uriaș” dacă încearcă să dezvolte astfel de proiecte în străinătate, pe fondul boomului inteligenței artificiale, dar a admis că nu și-a informat încă echipa și nu a oferit detalii despre mecanism. Miza economică este semnificativă: centrele de date sunt infrastructura care susține dezvoltarea și rularea modelelor de inteligență artificială, iar o eventuală penalizare fiscală pentru investiții externe ar putea împinge companiile să relocheze cheltuieli de capital în SUA sau să își amâne proiectele până la clarificarea regulilor. În același timp, CNN notează că nu este clar ce sancțiuni ar urma să fie aplicate și cum ar putea fi implementate. Politică externă: Trump își apără relația cu Putin și Xi În aceeași conferință de presă, Trump a insistat asupra relațiilor personale cu liderii Chinei și Rusiei, afirmând că „are o relație foarte bună” cu aceștia, în pofida îngrijorărilor din propria administrație că cele două țări acționează împotriva intereselor SUA pe dosare-cheie. El și-a apărat în mod repetat apropierea de Vladimir Putin, deși, potrivit relatării, discuțiile regulate nu au adus SUA mai aproape de oprirea războiului Rusiei în Ucraina. Trump a descris negocierile ca fiind parțial un „război de relații publice” și a sugerat la un moment dat că invazia Rusiei „ar fi trebuit să dureze o zi”, comentariu care, în interpretarea CNN, oferă puține asigurări Ucrainei privind sprijinul american. Întrebat dacă Putin este „prietenul Americii”, Trump a răspuns că nu poate vorbi în numele SUA, punctând însă relația sa personală cu liderul rus. Semnale pentru 2028 și rolul lui Stephen Miller Conferința a avut și o dimensiune internă, cu implicații pentru competiția republicană din 2028. În sală s-au aflat vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, iar Trump a amplificat speculațiile privind o „preselecție” informală, potrivit CNN. În mod neașteptat, Trump l-a scos în față pe noul său șef de cabinet, Stephen Miller, pe care l-a numit „cel mai puternic om din cameră” și i-a lansat public întrebarea dacă vrea să candideze la președinție. Relația cu democrații: între acorduri și veto Cu un Congres controlat de democrați, Trump a spus că vede două opțiuni pentru ultimii doi ani de mandat: fie să lucreze bipartizan, fie să folosească veto-ul în mod dur, în funcție de abordarea opoziției. A indicat ca posibile zone de negociere un credit fiscal federal pentru film (pentru întărirea Hollywood-ului) și o legislație pentru sporturile universitare care să stabilească standarde naționale privind câștigurile sportivilor din nume, imagine și asemănare (NIL). Totuși, în relatarea CNN, președintele a oferit puține detalii despre cum ar arăta concret aceste acorduri sau dacă există teren comun real pe teme mari precum sănătatea și imigrația. Iran, energie și presiunea prețurilor Trump a recunoscut că războiul cu Iranul a afectat starea de spirit a americanilor și a costat politic Partidul Republican, dar a spus că nu va renunța la confruntare, insistând că Iranul nu va obține o armă nucleară. Pe componenta economică, el a afirmat că se aștepta la un șoc mai mare pe piața petrolului: „Am crezut că va urca la 300 de dolari barilul.” Chipuri avansate, Nvidia și Comerț: susținere pentru Huang și Lutnick Pe fondul presiunilor bipartizane pentru restricții mai dure la vânzarea de cipuri avansate către China, Trump și-a exprimat sprijinul pentru Jensen Huang (fost CEO Nvidia) și pentru secretarul Comerțului, Howard Lutnick. Trump a spus că ar vrea ca Huang să revină la conducerea Nvidia, însă compania a transmis că nu are planuri să îl reinstaleze, potrivit CNN. În cazul lui Lutnick, Trump a declarat că nu și-a pierdut încrederea, deși a admis că menținerea lui în funcție ar putea complica relația cu Congresul, în contextul unor investigații anunțate de democrați și de unii republicani. Ce urmează Dincolo de mesajele politice, principalul element cu impact direct asupra mediului de afaceri rămâne ideea de taxare a companiilor americane care construiesc centre de date în afara SUA. Deocamdată, din informațiile prezentate, propunerea nu are contur legislativ sau administrativ, iar lipsa detaliilor lasă companiile și investitorii să aștepte clarificări privind fezabilitatea și calendarul unei eventuale măsuri. [...]

Reiterarea publică a apropierii lui Trump de Putin reaprinde tensiunile politice la Washington , într-un moment în care o parte a Congresului cere o linie mai dură față de Rusia, pe fondul războiului din Ucraina , potrivit G4Media . Donald Trump l-a numit din nou „prieten” pe președintele rus Vladimir Putin, într-o postare pe Truth Social, unde a publicat o fotografie în care cei doi își strâng mâna, însoțită de mesajul „Prietenul meu”. Postarea vine după un summit desfășurat în această săptămână în China, unde Trump l-a salutat călduros pe Putin și s-a referit la el în termeni similari, ceea ce a atras critici atât din partea democraților, cât și din partea unor republicani. Critici din Congres: acuzații și apeluri la fermitate Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer , l-a acuzat pe Putin de răpirea a zeci de mii de copii, de uciderea a zeci de mii de civili și de deținerea pe nedrept a unor cetățeni americani. Schumer a comentat pe platforma X: „Donald Trump îl consideră un prieten.” Din tabăra republicană, senatorul Rick Scott (Florida) l-a descris pe Putin drept o „brută”. Tot înaintea summitului, senatorul republican Jim Banks (Indiana) a avertizat că Rusia și China „nu ne sunt prieteni” și a pledat pentru o atitudine fermă față de ambele țări. Mesajul lui Trump: relație „fantastică”, dar fără a vorbi „în numele Americii” Într-o conferință de presă susținută vineri la Casa Albă, Trump a lăudat din nou relațiile sale cu Putin, în pofida războiului pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei de aproape cinci ani. „Am relații fantastice cu Putin”, a declarat el. Întrebat dacă Putin este și prietenul Statelor Unite, Trump a evitat un răspuns direct: „Nu pot vorbi în numele Americii.” Din informațiile prezentate de G4Media, nu rezultă dacă administrația americană a anunțat vreo schimbare de politică externă ca urmare a acestor declarații, însă reacțiile din Congres indică o presiune politică internă în creștere pe tema relației cu Rusia. [...]

Schimbarea de poziție a lui Elon Musk față de MAGA riscă să complice relația sa cu Donald Trump, într-un moment în care miliardarul încearcă să-și reducă expunerea politică înainte de o posibilă schimbare de putere la Washington , potrivit Futurism . În material, publicația notează că Musk a spus „mai devreme săptămâna aceasta” că nu mai este „MAGA”, prezentând gestul ca pe o încercare de a se distanța de mișcare și de a-și proteja interesele de afaceri de eventuale represalii legate de „ieșirile” sale din perioada în care Trump era la Casa Albă, în ipoteza în care democrații ar ajunge la putere în 2027. Musk a nuanțat însă afirmația, susținând că nu este sigur ce înseamnă „MAGA”. Publicația pune această repoziționare în contrast cu declarații anterioare ale lui Musk, inclusiv una din 2024, când afirma că nu este doar „MAGA”, ci „dark, gothic MAGA”. Reacția lui Trump: surpriză și avertisment politic Întrebat de reporterii NBC News ce crede despre faptul că Musk „abandonează corabia”, Trump a părut luat prin surprindere și a insistat pe relația personală dintre cei doi. „Este un prieten de-al meu. Ce pot să vă spun? Adică trebuie să întrebați — sunt multe definiții acolo.” Trump a continuat cu o observație care sună ca un avertisment politic pentru cei care se îndepărtează de linia MAGA, dar a adăugat și o apreciere despre intențiile lui Musk. „MAGA, pentru mine, înseamnă ceva foarte specific, iar când oamenii se abat de la asta, nu le merge prea bine. Dar Elon este — Elon are intenții foarte bune. Adică a fost cu mine tot timpul — a călătorit cu mine.” De ce contează: risc de volatilitate politică pentru interesele de business Dincolo de dimensiunea personală, episodul sugerează o relație mai instabilă între doi actori cu influență majoră în politica americană și, indirect, asupra mediului de afaceri. Futurism subliniază că nu ar fi prima confruntare între cei doi și că, având în vedere proximitatea lor și influența „disproporționată” pe care o au, este puțin probabil să fie ultima. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre consecințe concrete asupra companiilor lui Musk, dar indică faptul că repoziționarea sa politică este legată de calculul riscurilor pentru afacerile sale în perspectiva unui posibil nou ciclu politic la Washington. [...]

Intervenția lui Trump în „ Coaliția de Voință ” ridică miza diplomatică pentru România potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute la Berlin despre un apel telefonic al liderului de la Casa Albă în ședința grupului de sprijin pentru Ucraina. Nicușor Dan a spus că Donald Trump a transmis că este optimist în privința obținerii păcii în Ucraina și că și-a exprimat solidaritatea cu această „Coaliție de Voință”. În același timp, președintele României a încadrat discuția drept o etapă într-un proces mai larg, nu „un eveniment extraordinar” în parcursul părților implicate. Ce a spus Nicușor Dan despre mesajul lui Trump Președintele a explicat că Jared Kushner, prezentat drept „negociator de pace pentru războiul din Ucraina”, a făcut un rezumat al evoluțiilor până la discuția de la Berlin, iar Trump „a rezumat discuția de azi”, în contextul întâlnirii cu Vladimir Putin și Xi Jinping. În declarațiile citate, Nicușor Dan a punctat că SUA își doresc pacea și că există discuții atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, însă percepțiile diferă asupra disponibilității Rusiei pentru un acord. El a adăugat că, în acest moment, se consideră „dintre cele mai pesimiste”. De ce contează: dimensiunea economică invocată în mesaj Nicușor Dan a mai afirmat că Trump a descris războiul din Ucraina drept „ceva rău”, inclusiv pentru că produce „pierderi economice semnificative”, pe lângă suferință. În acest cadru, mesajul transmis ar fi fost că eforturile pentru pace „trebuie să se întețească” și că Trump rămâne optimist că „prin voința tuturor” se poate ajunge la un rezultat. Președintele României a insistat că, pentru participanți, relevant a fost și semnalul politic de sprijin: prezența celor doi negociatori și mesajul lui Trump au fost prezentate ca „un gest de solidaritate” cu „Coaliția de Voință”. [...]

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]

Demisia forțată a Nicoletei Pauliuc deschide o dispută de statut în PNL , după ce Biroul Politic Național al Organizației Femeilor Liberale (OFL) a votat înlăturarea ei, iar aceasta susține că doar Congresul partidului o poate demite, potrivit Adevărul . Sâmbătă, 21 noiembrie, forul de conducere al OFL a adoptat propunerea de demitere cu 42 de voturi „pentru” din 45 exprimate; două voturi au fost „împotrivă”, iar unul a fost nul. După vot, Pauliuc a afirmat că procedura nu ar fi validă în afara Congresului. Motivele invocate de OFL: lipsă de implicare și absențe la întâlniri Într-un comunicat, OFL indică drept motiv principal „lipsa implicării, a activității susținute și a coordonării la nivel național” în ultimii doi ani, aspecte semnalate de reprezentantele organizațiilor județene. Organizația mai susține că au existat trei întâlniri de dialog cu reprezentantele din țară (20 septembrie, 30 octombrie – 1 noiembrie și 21 noiembrie 2026), la care Nicoleta Pauliuc nu ar fi participat. În același mesaj, OFL afirmă că decizia reflectă „voința majoritară” de relansare a activității, prin implicare și consolidarea echipelor județene. „Organizația Femeilor Liberale are nevoie de activitate, de dialog permanent și de o echipă care construiește împreună. Nu ne dorim dezbinare, ci o organizație în care fiecare femeie este ascultată, respectată și implicată. Este momentul să trecem de la dialog la acțiune.” Replica Nicoletei Pauliuc: „Numai Congresul o poate demite” Pauliuc a criticat conflictele interne din PNL și a transmis, într-o postare pe Facebook, că femeile din partid „merită mai mult decât să fie prinse în răfuielile interne”. Ea afirmă că propunerea de demitere ar fi „al șaselea episod de presiune politică” din ultimele luni, pe care îl pune pe seama votului său pentru învestirea unui premier liberal și a contestării în instanță a unor decizii ale conducerii PNL. În plus, invocă prevederi statutare și regulamentare, susținând că președinta OFL este aleasă de Congres și doar Congresul o poate demite. „Eu nu consider că am greșit, dar am ajuns la șase sancțiuni pentru același lucru. Regulamentul OFL e clar: președinta e aleasă de Congres și numai Congresul o poate demite. Până atunci, rămân președinta Organizației Femeilor Liberale.” Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este una procedurală: dacă votul Biroului Politic Național al OFL produce efecte sau dacă schimbarea conducerii trebuie tranșată la nivel de Congres, așa cum susține Pauliuc. Sursa nu indică pași concreți sau un calendar pentru o decizie la nivelul Congresului. [...]