Știri
Știri din categoria Politică
Rata de aprobare a lui Donald Trump în rândul americanilor a scăzut la 36%, pe fondul scumpirii carburanților și al războiului cu Iranul, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de Reuters, care evidențiază o deteriorare rapidă a percepției publice.
Sondajul, realizat timp de patru zile și încheiat luni, arată că doar 36% dintre adulții din Statele Unite aprobă activitatea președintelui, în scădere de la 40% cu o săptămână înainte și sub nivelul de 47% de la începutul mandatului. Scăderea este corelată cu creșterea prețurilor la combustibili și cu nemulțumirea generată de intervenția militară împotriva Iranului, începută pe 28 februarie 2026 împreună cu Israelul.
Nemulțumirea este și mai accentuată în privința costului vieții, temă centrală în campania electorală din 2024. Doar 25% dintre respondenți aprobă modul în care administrația gestionează această problemă, în contextul scumpirii accelerate a benzinei.
Datele esențiale ale sondajului:
Sprijinul în rândul republicanilor rămâne în mare parte stabil, însă apar semne de erodare: procentul celor nemulțumiți de gestionarea costului vieții a crescut la 34%, de la 27% anterior. În paralel, războiul din Iran începe să cântărească tot mai mult în percepția publică, în contradicție cu promisiunile inițiale de evitare a conflictelor externe.
Totuși, impactul politic nu este încă decisiv: 38% dintre alegătorii înregistrați consideră că republicanii gestionează mai bine economia, față de 34% care preferă democrații.
Sondajul a fost realizat online pe un eșantion de 1.272 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de aproximativ 3 puncte procentuale.
Recomandate
Donald Trump a semnalat o posibilă competiție internă pentru nominalizarea republicană din 2028 , punându-i în prim-plan pe JD Vance și Marco Rubio , dar fără să indice un favorit — o mișcare care poate influența din timp echilibrul de putere și finanțarea în partid, potrivit Economica . La un dineu organizat în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, în cadrul ceremoniilor dedicate Săptămânii naționale a poliției, Trump i-a invitat pe participanți să îi aplaude pe cei doi într-un „concurs” improvizat de popularitate, relatează Agerpres, citată de publicație. În același context, Trump a sugerat că cei doi „sună a candidați la președinție și vicepreședinție”, dar a insistat că aprecierile sale nu reprezintă un cec în alb. „Cine va fi? Va fi JD? Va fi altcineva? Nu știu.” „Apropo, cred că fac o echipă de vis, dar astea sunt detalii minore. Și asta nu înseamnă să ai sprijinul meu în orice circumstanțe.” De ce contează: semnal pentru succesiune, fără „binecuvântare” oficială Mesajul-cheie este că Trump își păstrează controlul asupra discuției despre succesiune, fără să închidă cursa în favoarea unuia dintre potențialii candidați. În practică, o astfel de poziționare poate menține competiția deschisă în interiorul Partidului Republican și poate împinge actorii relevanți să își consolideze sprijinul politic și rețelele de susținere din timp, în lipsa unei desemnări explicite. Context: limita constituțională și ecoul din tabăra democrată Potrivit Constituției SUA, Trump nu poate candida pentru un al treilea mandat, deși a sugerat în repetate rânduri contrariul; publicația notează că aceste declarații par să fi urmărit mai degrabă provocarea criticilor. În tabăra democrată, Kamala Harris a declarat luna trecută că ia „în considerare în mod serios” o nouă candidatură în 2028. Economica reamintește că, în alegerile din 2024, Harris l-a înlocuit pe Joe Biden drept candidat democrat după retragerea acestuia, dar a pierdut în fața lui Donald Trump. [...]
Dezbaterea din Senat pe interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat este blocată din lipsa raportului comisiilor de fond, iar PNL acuză PSD că întârzie deliberat procedura, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra cheltuielilor și practicilor de angajare din sectorul public și companiile de stat: proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan ar limita posibilitatea ca beneficiarii de pensii speciale să încaseze simultan venituri salariale din bani publici. Ce spune PNL că se întâmplă în Parlament Senatoarea PNL Gabriela Horga susține că proiectul, înregistrat la Senat în procedură de urgență, nu poate intra la dezbatere în plen deoarece lipsește raportul comisiilor sesizate pe fond. Ea afirmă că proiectul figurează de o săptămână pe ordinea de zi, dar nu poate fi discutat fără acest document. În același timp, Horga precizează că avizul Comisiei pentru buget (pe care o conduce) a fost dat pe 4 mai, chiar în ziua sesizării, în timp ce raportul comisiilor de muncă și juridică ar fi întârziat deja cu o săptămână față de termenul de 5 mai. Potrivit acesteia, cele două comisii sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan Conform proiectului descris în material, dacă un beneficiar de pensie specială se angajează în sectorul public, Guvernul propune ca acesta să poată cumula doar 15% din pensia specială cu salariul de la stat. Actul normativ îi vizează pe pensionarii speciali care lucrează în sistemul bugetar sau în companiile de stat, iar argumentul invocat este că aceste pensii „nu se bazează pe contributivitate”. Proiectul include și excepții: sunt exceptate persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a camerelor reunite ale Parlamentului, care pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului. Context: proiectul a plecat de la Guvern la final de aprilie Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul în administrația publică, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de adoptare în procedură de urgență. În lipsa raportului comisiilor de fond, următorul pas procedural rămâne blocat: proiectul nu poate fi dezbătut în plenul Senatului, conform explicațiilor din articol. [...]
România mizează pe semnarea până la 31 mai a contractelor din programul SAFE , un calendar care ar trebui să deblocheze investiții și să aducă în țară o parte din producția aferentă înzestrării militare, în ciuda crizei politice de la București, potrivit Antena 3 . Președintele Nicușor Dan a declarat marți, la Black Sea and Balkans Security Forum , că România este „în grafic” cu programul SAFE – un mecanism de finanțare prin împrumuturi europene pentru achiziții și investiții în apărare – și că în comisiile parlamentare de Apărare urmează să fie votată „ultima parte” a acordului necesar pentru semnarea contractelor. Ce impact economic invocă președintele Șeful statului a susținut că, în perspectiva programului SAFE, companiile implicate „vor aduce o parte din producție în România”, estimând o valoare de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Totodată, el a spus că, din discuțiile cu firmele care ar urma să semneze contracte, există „toată voința” ca activitatea economică generată de aceste proiecte să nu se oprească în 2030. Contextul politic și mesajul către parteneri Nicușor Dan a afirmat că, în pofida crizei politice interne, „nu există dubii din partea partidelor pro-occidentale” privind obligațiile strategice ale României. În deschiderea forumului, președintele a legat consolidarea internă de securitatea regională, menționând că aceasta se reflectă în securitatea la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO și în Balcanii de Vest, și a indicat drept direcții „investiții în apărare”, „interoperabilitate” și un „parteneriat transatlantic” funcțional. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează consultările de existența unei majorități parlamentare , într-o încercare de a scurta criza politică și de a evita desemnări de premier fără șanse reale de trecere prin Parlament, potrivit Euronews . Șeful statului spune că va chema toate partidele la Cotroceni, inclusiv AUR, iar consultările oficiale ar urma să înceapă „joi sau luni”. Miza anunțului este una operațională: președintele vrea ca partidele să vină la discuții cu o formulă deja negociată, astfel încât desemnarea unui prim-ministru să fie făcută doar când există garanția unei majorități. În acest fel, Palatul Cotroceni încearcă să reducă riscul prelungirii interimatului și al blocajelor instituționale. Condiția pusă partidelor: majoritate negociată înainte de desemnare Nicușor Dan afirmă că va cere fiecărei delegații de partid să precizeze dacă are „deja negociată o majoritate” pentru varianta de guvern propusă. Președintele respinge ideea unor desemnări „de test”, în care un premier ar fi propus fără sprijin parlamentar clar, urmând să caute ulterior voturile necesare. „Eu nu o să fac experimente și nu cred că e util pentru România să facem experimente în care să propunem premieri și să-i lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Șeful statului spune că își propune ca, în urma discuțiilor, să rezulte „o propunere de premier” și „elemente compatibile de program pe chestiunile esențiale”, care să poată strânge o majoritate înainte de desemnarea oficială. Întrebat dacă majoritatea parlamentară s-ar putea suprapune cu componența guvernului, Nicușor Dan a răspuns: „Teoretic, da.” AUR, chemat la consultări. Rezerve privind guvernarea Președintele a confirmat că va chema AUR la consultările formale, invocând obligația constituțională de a invita toate partidele. În același timp, el și-a reiterat poziția că „un partid care nu are valori prooccidentale nu poate guverna România”, potrivit relatării. În contextul comparației dintre AUR și PSD, Nicușor Dan a invocat diferențe de poziționare pe teme precum votul pe SAFE și solicitarea SUA privind suplimentarea trupelor în România, menționând și angajamentul social-democraților de a păstra „tonul” pe marile proiecte. Scenariul tehnocrat și calendarul: „nu cred că va dura mult” Nicușor Dan a spus că există și varianta unui guvern tehnocrat și că are în minte opțiuni de premier, fără a le face publice, urmând să avanseze o astfel de propunere doar dacă există o formulă majoritară care să o susțină. Președintele a reiterat că exclude alegerile anticipate și a arătat că, deși nu exclude ca interimatul să depășească 45 de zile, consideră că „este bine ca această criză să se termine cât mai repede” și că va acționa în acest sens. În evaluarea sa, „se va contura o majoritate pe o soluție”, chiar dacă aceasta nu va satisface complet așteptările tuturor părților. În privința unei eventuale variante cu Ilie Bolojan premier, șeful statului nu a răspuns întrebării, conform Euronews. [...]
Viktor Orbán reia linia de confruntare cu UE și avertizează noul guvern că „cedările” la Bruxelles vor costa Ungaria , potrivit G4Media . Mesajul, publicat pe X la câteva săptămâni după înfrângerea electorală, repoziționează fostul premier ca principal vector de presiune politică internă pe tema relației cu instituțiile europene, într-un moment de tranziție la Budapesta. În postarea sa, Orbán susține că „singurul comportament corect faţă de Bruxelles este doar lupta” și avertizează că, în lipsa unei confruntări, „cetăţenii ungari vor suporta consecințele”. El se adresează explicit „celor noi”, adică noii conduceri, cerându-le să nu cedeze în „chestiuni vitale” în schimbul unor beneficii financiare sau al „aprobării politice”. Mesajul către noua putere: fără compromisuri „pentru câteva miliarde de euro” Orbán califică drept „greșeală istorică” renunțarea la „poziția patriotică” și la suveranitatea națională „pentru bani”. În fragmentul video atașat postării, el afirmă că Bruxelles-ul „vrea să limiteze puterile statelor membre” și că ar folosi „șantajul” pentru a obține acest lucru. Totodată, Orbán introduce o nuanță: spune că Ungaria „are nevoie de Bruxelles” și că trebuie să rămână în Uniunea Europeană, însă insistă că „nu se poate încheia un compromis” fără pierderi pentru unguri, în viziunea sa. Context politic: schimbare de guvern după 16 ani Potrivit informațiilor citate în material, Parlamentul Ungariei l-a votat pe Péter Magyar ca prim-ministru, care a depus jurământul pe 9 mai, marcând finalul guvernării de 16 ani a lui Viktor Orbán. Ziarul ungar „Világgazdaság” este citat cu detalii despre rezultatul alegerilor din 12 aprilie: Partidul Tisza a obținut 141 din 199 de mandate, iar FIDESZ a câștigat 52, față de 135 la scrutinul anterior. Conform aceleiași relatări, Orbán și alte figuri importante din FIDESZ au decis să nu mai stea în Parlament, „predând ștafeta tinerilor”. [...]
Nicușor Dan condiționează nominalizarea premierului de o majoritate negociată , pentru a evita un nou blocaj politic, înaintea consultărilor formale cu partidele care ar urma să înceapă „joi sau luni”, potrivit Libertatea . Președintele a spus că opțiunile pentru un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară sunt „relativ puține” și că nu vrea „să facă experimente”, în sensul de a desemna un prim-ministru fără ca partidele să fi agreat dinainte susținerea în Parlament și elementele esențiale ale programului de guvernare. Ce va cere președintele la Cotroceni Nicușor Dan a explicat că, indiferent de propunerea de guvern, întrebarea pe care o va adresa delegațiilor este dacă există o majoritate negociată. „Eu nu o să fac experimente, nu cred că este util pentru România, să propunem premier și să îi lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie numit din nou prim-ministru, președintele a evitat un răspuns direct, indicând că va evalua în primul rând existența unei majorități în spatele oricărei formule. Calendarul consultărilor și scenariile deschise Șeful statului a precizat că discuțiile oficiale pentru desemnarea unui nou premier ar urma să înceapă fie joi, 14 mai, fie luni, 18 mai. El a mai spus că nu exclude, în acest moment, nicio variantă, inclusiv un interimat mai lung de 45 de zile, și a admis că soluția finală nu va satisface „toate așteptările”. Totodată, Nicușor Dan nu a exclus varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern de tehnocrați, despre care a afirmat că „are șanse”. În privința participării AUR la consultările formale, președintele a spus că va chema toate partidele, „așa cum spune Constituția”. În discuțiile informale anterioare, AUR nu a fost invitat, conform informațiilor citate de publicație de la Palatul Cotroceni. Context: o lună de criză politică și o majoritate greu de construit Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021. Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Ulterior, PNL și USR au decis, după consultările informale cu președintele, să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. Pentru mediul economic și instituțional, miza imediată este reducerea incertitudinii: condiționarea nominalizării de o majoritate negociată mută presiunea pe partide să vină cu o formulă viabilă înainte de desemnare, ceea ce poate scurta perioada de interimat sau, dimpotrivă, poate prelungi negocierile dacă nu se conturează rapid o majoritate. [...]
