Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a semnalat o posibilă competiție internă pentru nominalizarea republicană din 2028, punându-i în prim-plan pe JD Vance și Marco Rubio, dar fără să indice un favorit — o mișcare care poate influența din timp echilibrul de putere și finanțarea în partid, potrivit Economica.
La un dineu organizat în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, în cadrul ceremoniilor dedicate Săptămânii naționale a poliției, Trump i-a invitat pe participanți să îi aplaude pe cei doi într-un „concurs” improvizat de popularitate, relatează Agerpres, citată de publicație. În același context, Trump a sugerat că cei doi „sună a candidați la președinție și vicepreședinție”, dar a insistat că aprecierile sale nu reprezintă un cec în alb.
„Cine va fi? Va fi JD? Va fi altcineva? Nu știu.”
„Apropo, cred că fac o echipă de vis, dar astea sunt detalii minore. Și asta nu înseamnă să ai sprijinul meu în orice circumstanțe.”
Mesajul-cheie este că Trump își păstrează controlul asupra discuției despre succesiune, fără să închidă cursa în favoarea unuia dintre potențialii candidați. În practică, o astfel de poziționare poate menține competiția deschisă în interiorul Partidului Republican și poate împinge actorii relevanți să își consolideze sprijinul politic și rețelele de susținere din timp, în lipsa unei desemnări explicite.
Potrivit Constituției SUA, Trump nu poate candida pentru un al treilea mandat, deși a sugerat în repetate rânduri contrariul; publicația notează că aceste declarații par să fi urmărit mai degrabă provocarea criticilor.
În tabăra democrată, Kamala Harris a declarat luna trecută că ia „în considerare în mod serios” o nouă candidatură în 2028. Economica reamintește că, în alegerile din 2024, Harris l-a înlocuit pe Joe Biden drept candidat democrat după retragerea acestuia, dar a pierdut în fața lui Donald Trump.
Recomandate
Donald Trump intervine public în campania electorală din Israel , cerând alegătorilor să voteze cu Benjamin Netanyahu la alegerile legislative de marți, într-un mesaj care leagă miza politică de tema securității și de războiul cu Iranul, potrivit Știrile Pro TV . Trump a transmis mesajul duminică, pe rețeaua sa Truth Social , unde l-a descris pe Netanyahu drept „un premier războinic excepțional”. În același cadru, președintele american a prezentat „Războiul din Iran” al Statelor Unite și Israelului ca exemplu de „victorie comună”. Campania lui Netanyahu, construită pe securitate și pe amenințarea iraniană În Israel, Netanyahu – premier în exercițiu – și-a centrat campania pe securitate și susține că este „singurul garant” al acesteia. Potrivit materialului, în țară sunt afișe cu portretul său și sloganul „fie dreapta, fie Palestina”. Netanyahu a reluat și acuzațiile potrivit cărora adversarii săi ar vrea „să creeze Palestina”, scenariu pe care îl descrie drept „o catastrofă pentru Israel”. Declarațiile au fost făcute la postul privat 14, care a anunțat că îl susține. „Războiul din Iran”, folosit ca argument electoral Netanyahu își revendică și rezultatele „Războiului din Iran”, despre care spune că a fost lansat la 28 februarie împreună cu Donald Trump, acesta susținându-i public candidatura. În acest context, Netanyahu a afirmat: „Am făcut 90% din muncă, mai rămân 10%. Cine se va ocupa de asta? Eisenkot şi Fraţii Musulmani? Nu. Doar eu pot s-o fac.” Materialul Știrile Pro TV notează că mesajul lui Trump și linia de campanie a lui Netanyahu pun accent pe aceeași temă – securitatea – într-un moment în care alegerile legislative sunt iminente. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre Norvegia ridică un nou risc de tensiuni diplomatice, fără efecte imediate în politici publice , după ce președintele SUA a criticat țara în contextul deciziei Comitetului Nobel de la Oslo de a nu-i acorda Premiul Nobel pentru Pace, potrivit HotNews . Într-un miting electoral în Michigan, Trump a spus că nu mai are „sentimente bune” față de Norvegia și a folosit un limbaj vulgar la adresa țării, invocând faptul că premiul a fost câștigat de „o femeie de care nimeni nu auzise vreodată”, conform relatării Reuters citate de publicație. Tot în discurs, Trump a afirmat că imigranții norvegieni nu sunt bineveniți în SUA, făcând o diferențiere între țările nordice și legând explicit poziția sa de faptul că nu a primit Nobelul, deși spune că a fost nominalizat. Ce contează: escaladare de retorică, dar fără măsuri anunțate Deși declarațiile au o încărcătură diplomatică evidentă, articolul notează că nu există niciun indiciu că administrația Trump ar fi introdus vreo politică nouă privind imigranții norvegieni. Cu alte cuvinte, până acum, mesajul rămâne la nivel de retorică politică, nu de decizie administrativă. Trump a mai susținut, fără a furniza dovezi, că ar fi contribuit la soluționarea unor conflicte și la prevenirea unor războaie între mai multe state din Asia, argument folosit pentru a-și susține nemulțumirea față de decizia Comitetului Nobel. Reacția Norvegiei: Comitetul Nobel nu este controlat de guvern Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a răspuns că Comitetul Nobel funcționează independent de guvernul norvegian , potrivit declarațiilor pentru televiziunea publică NRK. Ministerul său a refuzat să comenteze suplimentar afirmațiile lui Trump. Premiul Nobel pentru Pace din acest an a fost acordat lui Navi Pillay , fostă judecătoare a Curții Penale Internaționale, despre care HotNews amintește într-un material separat: HotNews . Trump a descris-o anterior drept o „persoană misterioasă” despre care „nimeni nu a auzit”. [...]
Donald Trump își contestă public ratingul de aprobare înaintea alegerilor din noiembrie , susținând că ar avea „60%” sprijin real, în condițiile în care mai multe sondaje naționale îl plasează semnificativ mai jos, potrivit Adevărul . Miza este una electorală și operațională: percepția asupra popularității poate influența mobilizarea bazei republicane și mesajele de campanie în apropierea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului. Într-un interviu acordat publicației The Washington Examiner, Trump a respins media RealClearPolitics , care indică 38,8% aprobare și 60,4% dezaprobare. Întrebat direct despre aceste cifre, președintele a răspuns că sunt „false” și a susținut că, „dacă ar avea nevoie”, ar ajunge la 60% aprobare. Ce arată sondajele citate în articol Afirmațiile lui Trump sunt puse în contrast cu mai multe cercetări sociologice recente: Sondaj Reuters/Ipsos (16–19 octombrie): 34% aprobare, 65% dezaprobare. Pew Research Center (28 septembrie – 4 octombrie): 30% aprobare, 68% opinie nefavorabilă. The New York Times/Siena College (publicat în aceeași săptămână): 34% popularitate. Articolul menționează și o comparație istorică: potrivit publicației americane, acesta ar fi cel mai scăzut nivel de aprobare pentru un președinte american în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului de la Harry Truman în 1946 (33%). Sprijinul din nucleul MAGA și vulnerabilitatea pe economie Trump își justifică evaluarea optimistă prin sprijinul puternic din rândul republicanilor asociați mișcării MAGA („Make America Great Again”). El invocă o analiză a lui Harry Enten, analist-șef de date la CNN, potrivit căreia susținerea sa în acest segment rămâne foarte ridicată: 99% din voturile acestui grup la alegerile din 2024 și 98% rată de aprobare în septembrie în rândul republicanilor MAGA. Aceeași analiză indică însă o deteriorare puternică a percepției privind gestionarea inflației: soldul dintre cei care aprobă și cei care dezaprobă modul în care Trump gestionează inflația ar fi trecut de la plus 8 puncte procentuale în 2024 la minus 45 înaintea alegerilor legislative din 2026. Contextul disputei: controversa privind date fabricate Respingerea sondajelor are loc și pe fondul unei controverse care implică The New York Times și Wedgewood Research, o firmă de sondare care a recunoscut că a produs date fabricate într-un „experiment social”. Publicația americană a precizat, conform articolului, că sondajele contestate nu au fost folosite la calcularea ratei de aprobare a președintelui. În acest context, Trump continuă să conteste cifrele care indică o popularitate scăzută, în timp ce sondajele citate (Reuters/Ipsos, Pew și NYT/Siena) arată că, la nivel național, majoritatea respondenților dezaprobă activitatea sa. Sursa inițială a relatării este The Independent . [...]
Rusia ar putea condiționa negocierile de pace de o reducere a prezenței NATO la nivelul din 1997 , o cerere care ar lovi direct în postura de securitate a flancului estic și ar putea viza inclusiv România, potrivit HotNews , care citează surse diplomatice relatate de The Telegraph . Miza, conform informațiilor atribuite surselor diplomatice, este ca Moscova să folosească o nouă rundă de discuții despre Ucraina pentru a obține concesii legate de extinderea NATO spre est, pe care Vladimir Putin a numit-o „cauza principală” a războiului. În acest context, consilierul Kremlinului pe politică externă, Yuri Ușakov , a susținut recent că Europa ar trebui inclusă în negocierile dintre oficiali ruși, ucraineni și americani, invocând rolul „crucial” al continentului într-un eventual acord. Ce ar însemna cererea „aliniamentului din 1997” pentru România Potrivit relatării The Telegraph , o solicitare de revenire la nivelul din 1997 ar implica, în practică, o reducere a prezenței NATO în statele intrate în alianță după acel moment. Publicația britanică notează că un astfel de scenariu ar putea însemna retrageri din: Polonia; Estonia, Letonia și Lituania; Finlanda (aderată în 2023). HotNews punctează că și România, care a aderat la NATO în 2004, ar fi vizată de o astfel de solicitare, ceea ce ar transforma negocierile despre Ucraina într-o discuție cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate de pe flancul estic. Cât de „oficială” este această revendicare, potrivit informațiilor disponibile Materialul citat precizează că relatarea The Telegraph nu indică existența unei propuneri oficiale a Rusiei și nici faptul că o cerere de retragere a NATO ar fi fost introdusă formal pe agenda negocierilor. Este, așadar, un scenariu atribuit unor surse diplomatice, nu o poziție confirmată public ca mandat de negociere. În același timp, HotNews reamintește că Moscova a formulat explicit cereri similare înainte de invazia pe scară largă: în decembrie 2021, Rusia a transmis SUA și NATO proiecte de acorduri de securitate care includeau oprirea extinderii alianței și limitarea activității militare în țările aderate după mai 1997. NATO a respins cererea de a-și închide porțile pentru noi membri, dar a indicat disponibilitate pentru discuții pe teme precum controlul armamentului. Contextul: discuții tehnice după 4 noiembrie, format încă neclar Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina, Rusia și SUA discută reluarea negocierilor la nivel tehnic. Ușakov a spus că Rusia ar fi pregătită să reia discuțiile trilaterale după 4 noiembrie (Ziua Unității Naționale în Rusia), descriind următoarea întâlnire drept „preliminară” și „exploratorie”. Kievul a transmis că este dispus să participe, dar cere măsuri concrete, inclusiv armistițiu și măsuri umanitare, iar președintele Volodimir Zelenski a vorbit și despre sprijin pentru un armistițiu energetic. În paralel, UE ar dori un rol în următoarea rundă și a propus un format mai larg, însă Kremlinul a indicat că discuțiile aflate în pregătire sunt trilaterale, iar formatul și participanții nu sunt confirmați. În acest cadru, HotNews mai notează că, potrivit Kyiv Post, perspectiva reluării negocierilor este folosită de oficiali și analiști ruși pentru a avansa cereri mai ample privind securitatea europeană, sancțiunile și teritoriul, iar Reuters este citată cu declarația lui Putin că discuțiile ar trebui să includă și „arhitectura securității europene în ansamblu”. [...]
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe , pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News . Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar. Semnal pe fiscalitate: ministrul Finanțelor „nu exclude” taxe mai mari Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan ”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”. În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori. Disputa PSD–PNL și miza moțiunii de cenzură În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea. „Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.” Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură). Ce rămâne de urmărit În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum. [...]
Fashion Days pornește Black Friday pe 1 noiembrie, cu presiune directă pe livrări și retururi , într-o campanie care se întinde până pe 8 noiembrie și mizează pe volume mari de comenzi, potrivit Wall-Street . Retailerul anunță reduceri de până la 90% la o selecție de peste un milion de produse, disponibile în aplicație și pe fashiondays.ro. Campania include haine, încălțăminte, accesorii, produse de beauty și home&deco. Pentru cumpărături de sezon, compania indică prețuri de pornire precum pulovere de la 39 de lei, hanorace și sneakers de la 69 de lei, blugi de la 79 de lei, respectiv ghete și jachete de la 99 de lei. Ce înseamnă operațional: livrări rapide la easybox și retururi prin lockere Fashion Days spune că unele comenzi plasate duminică seară, cu livrare la easybox, ar putea ajunge la clienți chiar a doua zi. Pentru livrările din România, compania folosește o rețea de peste 6.900 de lockere easybox, care pot fi utilizate și pentru retururi gratuite. Pentru clienții cu „activitate susținută” pe platformă, retailerul afirmă că rambursarea în cont poate veni în doar 30 de minute de la depunerea produsului în easybox. Exemple de reduceri și cum sunt calculate procentele Înainte de start, produsele pregătite pentru campanie pot fi recunoscute după eticheta neagră „În curând în Black Friday”, iar după lansare vor avea eticheta „Black Friday”. Din exemplele de oferte comunicate: geacă Columbia: 499,99 lei (reducere 50%) blugi Levi’s: 299,99 lei (discount 53%) botine Karl Lagerfeld: 529,99 lei (reduse cu 55%) geantă Furla: 639,99 lei (reducere 66%) ghete UGG: 649,99 lei (discount 42%) ghete Timberland: 399,99 lei (discount 46%) palton Max&Co: 1.169,99 lei (redus cu 56%) rochie Guess: 359,99 lei (discount 40%) geacă Trespass: 229,99 lei (redusă cu 76%) Compania precizează că procentele sunt calculate față de cel mai mic preț din ultimele 30 de zile. În listă apar și două exemple cu reduceri de 91% (o geacă Woolrich la 199,99 lei și un ceas Christophe Duchamp la 829,99 lei), peste plafonul de „până la 90%” menționat în anunțul general. Beneficii pentru abonații Genius și opțiuni de plată Abonații Genius primesc reduceri suplimentare de 10% la o selecție de produse și livrare gratuită la easybox, cu condiția autentificării pe Fashion Days cu un cont eMAG. Plata poate fi făcută și în rate, prin eMAG Wallet sau Klarna , iar eligibilitatea pentru eMAG Wallet se verifică după autentificare. Campania începe pe 1 noiembrie, seara, însă ora exactă nu este precizată. Stocurile sunt limitate. [...]
