Știri
Știri din categoria Politică
Sesizarea la CCR pe ordonanța SAFE riscă să prelungească incertitudinea decizională într-un moment de guvern interimar, după ce liderul PSD a reclamat un posibil conflict juridic constituțional între Guvern și Parlament, iar PNL acuză o tentativă de blocaj politic, potrivit Mediafax.
Deputata PNL Raluca Turcan a criticat PSD și AUR într-o postare pe Facebook, susținând că cele două partide „blochează” proiecte pe care le consideră esențiale și că întârzie formarea unui nou guvern, deși afirmă că au o majoritate parlamentară. În mesaj, Turcan îl menționează pe Sorin Grindeanu și spune că PSD și AUR ar fi găsit „motiv de sesizare la CCR tocmai pe SAFE”.
„Împreună cu votul de aur al lui Sorin Grindeanu, PSD și AUR reușesc împreună ceea ce părea imposibil: să găsească motiv de sesizare la CCR tocmai pe SAFE. Aceeași majoritate care a demolat Guvernul Bolojan fără să aibă nimic pregătit în loc, acum aleargă la Curtea Constituțională să blocheze și ce mai mișcă.”
Turcan mai afirmă că toate partidele și-ar fi asumat „la Cotroceni, în fața partenerilor europeni, în fața românilor” că programul SAFE și fondurile europene „sunt deasupra politicii de partid”. În același mesaj, ea critică apelul la Curtea Constituțională „exact când [PSD] are o problemă politică” și cere PSD și AUR să formeze guvernul dacă susțin că au majoritate.
Săptămâna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu un conflict juridic constituțional între Guvern și Parlament, pe tema ordonanței de urgență privind SAFE, emisă de cabinetul interimar condus de Ilie Bolojan.
Potrivit sesizării citate de publicație, una dintre problemele invocate este că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 ar fi fost adoptată și transmisă spre publicare după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026) și publicată în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de un guvern care, conform Constituției, ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de „legiferare delegată”.
Miza imediată este una de reglementare și funcționare instituțională: dacă CCR va constata existența unui conflict juridic constituțional, efectul poate fi o nouă rundă de incertitudine asupra modului în care un guvern interimar poate adopta ordonanțe de urgență și asupra parcursului ordonanței legate de SAFE. În paralel, disputa politică descrisă în mesajul Ralucăi Turcan se suprapune peste negocierile pentru formarea unui nou guvern, pe care deputata PNL spune că PSD și AUR le întârzie.
Recomandate
Senatul a „curățat” OUG-ul SAFE de prevederi fără legătură, reducând riscul de reglementare pentru sectoare precum vinul, gazele și TVA , după ce ordonanța – adoptată înainte de demiterea Guvernului Bolojan – a stârnit controverse tocmai pentru că amesteca finanțarea înzestrării Armatei cu modificări legislative din alte domenii, potrivit Digi24 . Senatorii au eliminat, la propunerea PSD, 12 articole introduse în ordonanță, astfel încât în forma adoptată să rămână doar reglementările privind finanțarea strategică a Armatei prin programul SAFE. Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este for decizional. Votul din Senat a fost de 71 „pentru”, unul „contra” și 30 de abțineri, potrivit Agerpres. Ce a fost scos din ordonanță și de ce contează Dincolo de componenta militară, ordonanța a fost contestată pentru că includea și alte prevederi, fără legătură directă cu SAFE. Digi24 notează că parlamentarii au eliminat norme care vizau: industria vinului; reguli noi pentru proiectele de gaze; schimbări privind rambursarea TVA. Miza practică este că, cel puțin la nivelul Senatului, pachetul legislativ revine la un obiect mai îngust (SAFE), iar modificările cu efecte economice în alte sectoare nu mai sunt împinse printr-o ordonanță justificată prin urgența înzestrării Armatei. Dispută politică și sesizări la CCR Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un conflict constituțional între Parlament și Guvern în legătură cu această ordonanță. În paralel, actul normativ a fost atacat la CCR și de Avocatul Poporului, precum și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, conform aceleiași surse. În dezbaterile din Senat, PSD a criticat modul de adoptare, susținând că la prevederile despre înzestrarea Armatei au fost adăugate 12 puncte, inclusiv facilități pentru anumiți agenți economici. PNL a acuzat, la rândul său, PSD că ar fi urmărit eliminarea unor prevederi legate de rambursarea necuvenită de TVA și de combaterea fraudei fiscale. AUR a contestat justificarea urgenței și a pus sub semnul întrebării dobânzile vehiculate public pentru împrumuturi, iar USR a susținut că dobânzile nu pot fi stabilite „de acum”, dar ar urma să fie mai mici decât cele la care s-ar fi împrumutat statul în alte condiții. Ce urmează Proiectul merge la Camera Deputaților, care are votul final. În forma adoptată de Senat, ordonanța rămâne centrată pe finanțarea programului SAFE, după eliminarea articolelor care introduceau schimbări în domenii economice fără legătură directă cu înzestrarea Armatei. [...]
USR își reafirmă public linia roșie față de PSD , într-un moment în care numirea viitorului premier este iminentă și poate reconfigura rapid majoritățile din Parlament, potrivit HotNews . Președintele USR, Dominic Fritz, spune că partidul nu va intra la guvernare alături de PSD și acuză „mișcări” menite să creeze neîncredere și să rupă alinierea dintre USR și PNL. Fritz afirmă, într-o postare pe Facebook, că în spațiul public sunt împinse „pe surse” informații potrivit cărora USR ar negocia un guvern cu PSD. El susține că nu există „niciun fel de negocieri subterane” și că USR rămâne consecvent poziției exprimate înainte și după moțiunea PSD-AUR. „Vă dau știrea direct, nu pe surse, ci de la sursă: USR e consecvent cu ce a spus și înainte, și după moțiunea PSD-AUR. Nu vom mai face parte dintr-un guvern cu PSD. Nu există niciun fel de negocieri subterane despre asta.” De ce contează: semnal pentru negocierile de guvernare și pentru relația cu PNL Mesajul liderului USR vine într-un context în care se discută intens despre formula viitorului executiv, iar poziționările publice pot influența atât negocierile, cât și disciplina internă a partidelor. Fritz susține că „mișcările” din media au ca scop „să semene neîncredere și să spargă alinierea” dintre „cele două partide mari de centru-dreapta, USR și PNL”. În argumentația sa, Fritz spune că excluderea unui guvern cu PSD nu ține de „orgoliu” sau „încăpățânare”, ci de nevoia de „asumare și claritate morală” pentru protejarea „drumului proeuropean și reformist” al României. El adaugă că USR nu va accepta rolul de „decor” într-un guvern care „maschează colaborarea între PSD și AUR”. Context: desemnarea premierului, așteptată în această săptămână În același timp, președintele Nicușor Dan este așteptat, în cursul acestei săptămâni, să desemneze noul premier. Potrivit surselor HotNews, între numele vehiculate se află consilierul prezidențial Radu Burnete și europarlamentarul Eugen Tomac , consilier onorific la Cotroceni și președinte al PMP (detalii în materialul HotNews despre numele vehiculate pentru funcția de premier și profilul lui Eugen Tomac ). Din informațiile citate, Tomac este prezentat ca favorit, iar social-democrații ar indica faptul că se conturează o susținere pentru el. [...]
USR exclude intrarea la guvernare alături de PSD , o poziționare care îngustează opțiunile de formare a unei majorități și menține presiunea pe negocierile din zona partidelor pro-europene, potrivit Wall Street . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că informațiile vehiculate „pe surse” despre discuții cu social-democrații sunt false. Fritz afirmă că „nu există niciun fel de negocieri subterane” privind intrarea USR la guvernare alături de PSD și susține că astfel de scenarii sunt împinse în spațiul public pentru a „semăna neîncredere” și a „sparge alinierea” dintre USR și PNL, pe care le descrie drept „cele două partide mari de centru-dreapta”. „Nu vom fi de decor” într-un guvern cu PSD În mesajul publicat pe Facebook, liderul USR respinge explicit ideea unei formule în care partidul să joace un rol secundar într-un executiv care ar „masca colaborarea între PSD și AUR”. „USR nu va fi niciodată de decor într-un guvern care maschează colaborarea între PSD şi AUR.” Totodată, Fritz motivează refuzul prin nevoia de „asumare și claritate morală” pentru protejarea „drumului proeuropean și reformist al României”. Miza politică: stabilitate versus condiții de guvernare Dominic Fritz susține că USR nu va accepta o guvernare justificată prin argumentul stabilității, dacă aceasta ar compromite obiectivul unui „stat curat și performant”. „Nu vom sacrifica speranţele românilor pentru un stat curat şi performant pentru o presupusă stabilitate. Nu dăm stabilitate corupţilor.” Liderul USR le cere susținătorilor să nu se lase „dezbinati” de „virușii dezinformării” și să urmărească „ce fac miniștrii USR”, nu informațiile atribuite unor „surse”. [...]
PNL Sector 6 a votat să susțină ieșirea liberalilor din orice coaliție cu PSD , o decizie care, dacă va fi menținută la nivel național, poate schimba aritmetica unei viitoare majorități guvernamentale și, implicit, stabilitatea politică de care depind și deciziile economice. Informația este prezentată de Antena 3 , pe baza anunțului făcut de Ciprian Ciucu . Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a transmis că organizația PNL Sector 6 a votat „pentru menținerea deciziei Biroului Politic Național al PNL de a nu mai participa în nicio coaliție guvernamentală cu PSD”. În același mesaj, Ciucu afirmă că „tehnocrații” propuși de PSD „vor fi tratați ca atare”. În argumentația sa, Ciucu invocă și un mesaj atribuit lui Ilie Bolojan, potrivit căruia partidul nu ar trebui să evite opoziția, chiar dacă „drumul” este unul dificil. „Este și mesajul lui Ilie Bolojan: să nu ne fie frică de drumul greu, să nu ne fie frică de opoziție, este drumul corect.” De ce contează: semnal intern despre linia PNL în negocierile de guvernare Votul din Sectorul 6 este relevant ca indicator politic intern, pentru că arată susținere la nivel local pentru linia stabilită de conducerea centrală a PNL privind excluderea unei formule de guvernare cu PSD. În practică, o astfel de poziționare poate restrânge opțiunile de construire a unei majorități și poate împinge partidul spre opoziție sau spre alte combinații politice, în funcție de contextul parlamentar. În același mesaj, Ciucu relatează și un episod în care Paul Moldovan, președintele PNL Sector 6, a parafrazat un personaj din filmul „Scent of a Woman”, într-o referință la „drumul corect” și la dificultatea de a-l urma. [...]
Critica lui Ciprian Ciucu vizează modul în care se gestionează desemnarea viitorului premier , pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan , cu riscul ca PSD să evite costurile guvernării și să rămână „protejat” politic, potrivit Adevărul . Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, l-a criticat miercuri, 27 mai, pe președintele Nicușor Dan, susținând că nu pune PSD în situația de a-și asuma guvernarea. În mesajul său, Ciucu ridică două întrebări: de ce PSD „fuge de răspundere” și nu propune un premier, respectiv de ce președintele „alege să nu expună PSD”, neîncredințându-i misiunea de a forma majoritatea necesară pentru un nou guvern. În același context, Ciucu se întreabă de ce șeful statului ar trebui să-și asume „guvernarea grea cu un om de-al lui”, în condițiile în care, afirmă el, criza politică a fost creată de PSD. El avertizează că PSD nu ar mai trebui „protejat”, invocând riscul ca partidul să revină în prim-plan la alegerile din 2028 fără să fi plătit costurile unei guvernări într-un moment dificil. Criza politică a început după ce moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți, ceea ce a dus la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Cabinetul rămâne în interimat la Palatul Victoria până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente. Între timp, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Potrivit unor surse politice citate de Adevărul, șeful statului ar avea pe listă trei nume : consilierul onorific Eugen Tomac, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și consilierul prezidențial Radu Burnete. [...]
USR își închide public opțiunea unei coaliții cu PSD , într-un moment în care în spațiul public circulă speculații despre negocieri „pe surse”, potrivit news.ro . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că formațiunea „nu va mai face parte dintr-un guvern cu PSD” și neagă existența unor „negocieri subterane”. Fritz susține că mesajele vehiculate de unele televiziuni și comentatori ar avea ca scop „să semene neîncredere” și să afecteze „alinierea” dintre USR și PNL, pe care le numește „cele două partide mari de centru-dreapta”. Liderul USR afirmă că excluderea unui guvern cu PSD nu ține de „orgoliu” sau „încăpățânare”, ci de „asumare și claritate morală” pentru menținerea unui parcurs „proeuropean și reformist”. „Nu vom mai face parte dintr-un guvern cu PSD. Nu există niciun fel de negocieri subterane despre asta.” Mesajul politic: delimitare de PSD și de asocierea PSD–AUR În postarea citată, Fritz afirmă că USR nu va fi „de decor” într-un guvern care „maschează colaborarea între PSD și AUR” și că partidul nu va „sacrifica speranțele românilor” pentru o „presupusă stabilitate”. El le cere cetățenilor să nu se lase „dezbinați” de „virușii dezinformării” și să urmărească activitatea miniștrilor USR, nu informațiile „pe surse”. Reacții din Guvern: Buzoianu și Darău resping „știrile pe surse” Subiectul a fost preluat și de doi miniștri USR, care au reacționat pe Facebook. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că ideea unor negocieri USR–PSD ar fi „revoltătoare” și leagă tensiunile politice de faptul că USR ar fi susținut reforme prin miniștrii săi și ar fi încercat „curățenie” în instituții „într-un mandat de doar câteva luni”. Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite la rândul său că USR „rămâne consecvent” și „nu va mai face parte dintr-un guvern cu PSD”, restul fiind „can-can”, potrivit aceleiași surse. [...]
