Știri
Știri din categoria Politică
O eventuală ieșire a lui Vladimir Putin din joc nu ar aduce automat o detensionare, pentru că lupta de succesiune s-ar muta, cel mai probabil, în interiorul aparatului de putere, între actori la fel de naționaliști și cu reflexe autoritare, potrivit unui interviu acordat de politologul Isabelle DeSisto pentru Adevărul. Miza, în această lectură, este de reglementare și securitate: schimbarea liderului nu echivalează cu schimbarea regimului și nici cu o repoziționare rapidă a Rusiei față de războiul din Ucraina.
DeSisto, cercetător la Universitatea Princeton și specialistă în spațiul ex-sovietic, susține că o prăbușire a lui Putin ar fi mai probabil declanșată de „intrigi de palat” decât de o revoltă populară sau de opoziția din exil. În regimurile autocratice, argumentează ea, amenințarea principală pentru dictator vine din cercul intim, nu „din stradă”, iar în cazul Rusiei informațiile sunt puține și adesea contradictorii, ceea ce face imposibilă o predicție fermă.
Politologul spune că nu vede în jurul lui Putin un succesor „mai bun” și avertizează că nucleul puterii este dominat de ultranaționaliști, inclusiv din zona serviciilor secrete și a armatei. În consecință, chiar dacă Putin ar dispărea brusc, Rusia „nu va deveni o țară democratică peste noapte” și nici „în viitorul apropiat”, iar identitatea viitorului lider ar conta mai puțin decât continuitatea de sistem.
În același registru, DeSisto explică de ce Putin evită să-și desemneze un moștenitor politic: numirea unui succesor ar putea fi interpretată ca semn de slăbiciune și ar eroda disciplina din interiorul elitei, într-un context în care liderul se teme tocmai de cel care i-ar putea lua locul.
Interviul descrie și slăbirea opoziției ruse din afara țării, pe fondul represiunii și al fragmentării. DeSisto afirmă că, după moartea lui Alexei Navalnîi, opoziția ar fi rămas fără un lider capabil să o coaguleze, iar disputele dintre facțiuni ar reduce șansele ca exilul să joace un rol decisiv într-un scenariu de tranziție la Moscova.
În privința speculațiilor recurente despre o boală gravă a lui Putin, DeSisto le consideră necredibile în lipsa dovezilor și notează că faptul că liderul rus călătorește cu un medic nu este, în sine, o probă. Ea admite însă că vârsta îl face vulnerabil la un deces „de bătrânețe”, fără ca acest lucru să ofere o certitudine asupra momentului sau consecințelor.
Despre un posibil scenariu de violență după Putin, DeSisto invocă ideea că revoluțiile moderne tind să fie, statistic, mai puțin sângeroase decât cele din trecut, dar subliniază că factorul decisiv ar fi apariția unui război civil. În același timp, recunoaște limitele analizei academice în anticiparea evoluțiilor rapide.
În ansamblu, mesajul central este că schimbarea de lider, dacă va veni, ar putea deschide o perioadă de competiție dură în interiorul elitei, fără garanții de moderare politică sau de schimbare de direcție a statului rus.
Recomandate
Întârzierea depunerii programului de guvernare mută presiunea pe calendarul de învestire , iar președintele Nicușor Dan transmite că responsabilitatea respectării termenului legal îi aparține premierului desemnat, potrivit HotNews . Nicușor Dan, aflat la Istanbul , a fost întrebat dacă Adrian Veștea i-a explicat motivele amânărilor repetate privind depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare și dacă există riscul ca acesta să renunțe la mandat. Președintele a indicat că termenul procedural este de 10 zile și că au trecut „vreo 6 sau 7”, fără să ofere un motiv pentru întârziere. „Are 10 zile, au trecut vreo 6 sau 7. E responsabilitatea dumnealui si pe cabinetul de miniștri și pe program să vină în fața parlamentului.” Trei amânări și o nouă dată anunțată: luni Conform informațiilor din articol, Veștea urma să depună documentele la Parlament miercuri, apoi joi, însă joi a anunțat o nouă amânare, pentru ziua de luni. Detaliile despre această ultimă amânare apar într-un material separat al publicației, la care HotNews face trimitere. Mesajul lui Veștea: „nu decizii pripite”, cu accent pe economie și buget Într-un mesaj publicat pe Facebook, Veștea a justificat amânarea prin nevoia de a folosi timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. El a legat explicit programul de trei obiective: relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile: depunerea listei de miniștri și a programului la Parlament, în termenul procedural invocat de președinte, pentru declanșarea etapelor de învestire. În lipsa altor explicații în textul sursă, nu este precizat dacă există un motiv suplimentar sau un blocaj politic în spatele întârzierilor. [...]
Boicotul anunțat de foștii membri ALDE din PNL riscă să adâncească fracturile interne înaintea votului de reorganizare a conducerii partidului , după ce Varujan Vosganian a spus că aceștia nu vor participa la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, invocând nerespectarea protocolului de fuziune din 2024, potrivit Mediafax . Fostul lider ALDE afirmă că, la momentul fuziunii prin absorbție în PNL, protocolul prevedea păstrarea tuturor înțelegerilor negociate – inclusiv reprezentarea în structurile de decizie – până la următorul Congres ordinar al liberalilor, pe care îl plasează „probabil” în 2027. Miza: respectarea protocolului de fuziune și legitimitatea deciziilor interne Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL și că acesta le-ar fi transmis reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului, pe motiv că documentul a fost semnat de Nicolae Ciucă, nu de el. „Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.” Boicot repetat: precedentul din 2025 și mesajul pentru 2026 Potrivit lui Vosganian, foștii membri ALDE au refuzat să participe și la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului. „Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte.” Pentru reuniunea din 21 iunie 2026, Vosganian spune că boicotul va continua. „Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL.” [...]
Ludovic Orban deschide negocieri pentru fuziunea Forța Dreptei–PNL, cu miza refacerii majorității interne a liberalilor , potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei a spus, înaintea Congresului Extraordinar al PNL, că își dorește să revină în partid și că, după eveniment, noua conducere a PNL ar urma să se întâlnească cu reprezentanții Forța Dreptei pentru a discuta un protocol de fuziune. În intervenția de la Congres (actualizare 12:55), Orban le-a transmis liberalilor „După 5 ani, mă întorc acasă” și a cerut să fie reprimit „pe ușa din față”, împreună cu ceilalți membri ai Forța Dreptei. El a afirmat că vrea să contribuie la reformarea PNL, partid condus de Ilie Bolojan și echipa sa, și și-a cerut iertare pentru criticile publice din ultimii ani la adresa conducerii liberale. Ce presupune, procedural, revenirea: mandat și validare în forurile partidelor Orban a declarat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există deschidere pentru fuziune, însă pașii următori depind de formalități interne: după alegerea organismelor de conducere, PNL ar trebui să emită un mandat de negociere pentru protocolul de fuziune, iar documentul să fie validat ulterior în forurile statutare ale ambelor partide. Întrebat direct dacă va reveni în PNL, Orban a răspuns afirmativ, condiționând practic reintrarea de noua direcție politică a partidului, despre care spune că îl reprezintă. Mesaj către PNL și semnal către taberele interne În același context, Orban a susținut că ceea ce se discută drept „ruptură” în PNL nu ar fi o scindare, ci o „clarificare în partid”, indicând că, în timp, nu vor mai putea rămâne în PNL cei pe care îi descrie ca fiind apropiați de PSD sau care ar fi urmărit „capturarea” partidului. Orban a avut și un mesaj de susținere pentru primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , salutând retragerea acestuia din cursa pentru conducerea PNL după deschiderea unui dosar penal în care este acuzat de luare de mită și afirmând că „crede în nevinovăția” lui. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este întâlnirea dintre noua conducere a PNL și liderii Forța Dreptei pentru negocierea protocolului de fuziune, urmată de validarea în structurile statutare ale celor două formațiuni. În acest moment, detaliile concrete ale protocolului (calendar, condiții, structură de integrare) nu sunt precizate. [...]
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL , după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews . Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL. În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”. Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului. Ce a spus despre revenirea efectivă în partid Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei. Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”. Context Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL , HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici . [...]
Decizia PSD de a intra la guvernare poate rescrie rapid agenda fiscală și de sprijin economic , pentru că partidul condiționează susținerea Cabinetului Veștea de includerea în programul de guvernare a unui pachet de măsuri cu impact direct asupra taxării, inflației și relației stat–companii, potrivit Digi24 . Social-democrații discută duminică, în Consiliul Politic Național , dacă intră sau nu în Executiv. Miza imediată este dacă viitorul guvern își asumă formal, prin program, o schimbare de direcție față de măsuri de tip austeritate și o serie de intervenții în economie pe care PSD le consideră „esențiale” pentru a acorda sprijin parlamentar. Ce cere PSD în programul de guvernare: accent pe fiscalitate, inflație și debirocratizare Lista de condiții prezentată include, între altele: oprirea austerității , prin încetarea creșterii poverii fiscale asupra populației cu venituri mici și medii și a micilor antreprenori; PSD indică drept direcție pentru echilibrarea bugetară stimularea investițiilor și a activităților economice care să aducă venituri la buget; un „pachet anti-inflație” , cu măsuri precum majorarea salariului minim, indexarea pensiilor și extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produse de strictă necesitate (alimentare și nealimentare) din coșul minim de consum; reducerea abandonului școlar , prin extinderea programului „Masă caldă” în școli; reformă administrativă pentru servicii mai eficiente și reducerea cheltuielilor publice, inclusiv prin stimularea comasării administrative a localităților mici; debirocratizare , cu ținte de reducere a sarcinilor administrative și a termenelor de autorizare; deblocarea economiei , prin plata datoriilor statului către firme; reluarea stimulării economice în sectoare strategice , inclusiv prin garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și subvenționarea dobânzilor; este menționată și susținerea industriei auto prin suplimentarea programului Rabla. Ce urmează și de ce contează pentru economie În funcție de decizia de duminică, programul de guvernare al Cabinetului Veștea ar putea include explicit aceste angajamente, ceea ce ar influența atât politica fiscală, cât și intervențiile de tip plafonare/limitare în lanțurile de retail, precum și ritmul plăților statului către companii. Digi24 notează că PSD își leagă sprijinul de asumarea acestor măsuri în programul de guvernare, ceea ce face ca votul din forurile partidului să fie un punct de inflexiune pentru direcția economică a viitorului Executiv. Informațiile disponibile nu precizează, în acest stadiu, care dintre măsuri ar fi acceptate integral sau calendarul de implementare. [...]
Vasile Blaga pune plecările din PNL în cheia costurilor politice și minimizează riscul unei noi ruperi din partid, susținând că episoadele anterioare au dus la eșec pentru cei care au ieșit din formațiune, potrivit HotNews , la sosirea senatorului liberal la Congresul PNL . Blaga a comentat absența lui Adrian Veștea și faptul că acesta nu mai candidează la șefia PNL, afirmând că Veștea „și-a făcut evaluările” și ar fi concluzionat că „nu are nicio șansă”. În aceeași logică, Blaga a susținut că, dacă ar fi intrat totuși în competiție, ar fi obținut „și mai puține voturi” la o întâlnire ulterioară. Boicotul la Congres și mesajul către taberele interne Întrebat despre boicotul unor colegi liberali, Blaga a spus că este „dreptul lor” să nu participe. Declarația sugerează o încercare de a trata tensiunile interne ca pe un gest punctual, fără consecințe organizaționale imediate. „Praful și pulberea”: precedentul plecărilor și semnalul despre noi rupturi Blaga a invocat plecări anterioare din PNL, indicând că acestea nu au produs alternative politice durabile: „Au mai plecat din PNL pe rând mulţi. A plecat domnul Tăriceanu, care chiar reprezenta ceva în partid, a făcut ALDE, s-a ales praful şi pulberea. Mai nou, îmi pare rău să spun, a plecat şi domnul Orban. Şi?” În final, senatorul liberal a apreciat că nu vor pleca mulți membri nici din organizațiile în care liderii au declarat că nu îl susțin pe Ilie Bolojan, mizând pe ideea că nemulțumirile nu se vor transforma într-o migrație semnificativă. [...]
