Politolog de la Princeton: schimbarea lui Vladimir Putin nu ar aduce automat democratizarea Rusiei - succesorii probabili din FSB sau armată sunt descriși ca ultranaționaliști

O eventuală ieșire a lui Vladimir Putin din joc nu ar aduce automat o detensionare , pentru că lupta de succesiune s-ar muta, cel mai probabil, în interiorul aparatului de putere, între actori la fel de naționaliști și cu reflexe autoritare, potrivit unui interviu acordat de politologul Isabelle DeSisto pentru Adevărul . Miza, în această lectură, este de reglementare și securitate: schimbarea liderului nu echivalează cu schimbarea regimului și nici cu o repoziționare rapidă a Rusiei față de războiul din Ucraina. DeSisto, cercetător la Universitatea Princeton și specialistă în spațiul ex-sovietic, susține că o prăbușire a lui Putin ar fi mai probabil declanșată de „intrigi de palat” decât de o revoltă populară sau de opoziția din exil. În regimurile autocratice, argumentează ea, amenințarea principală pentru dictator vine din cercul intim, nu „din stradă”, iar în cazul Rusiei informațiile sunt puține și adesea contradictorii, ceea ce face imposibilă o predicție fermă. De ce nu ar fi „o fereastră” spre democratizare Politologul spune că nu vede în jurul lui Putin un succesor „mai bun” și avertizează că nucleul puterii este dominat de ultranaționaliști, inclusiv din zona serviciilor secrete și a armatei. În consecință, chiar dacă Putin ar dispărea brusc, Rusia „nu va deveni o țară democratică peste noapte” și nici „în viitorul apropiat”, iar identitatea viitorului lider ar conta mai puțin decât continuitatea de sistem. În același registru, DeSisto explică de ce Putin evită să-și desemneze un moștenitor politic: numirea unui succesor ar putea fi interpretată ca semn de slăbiciune și ar eroda disciplina din interiorul elitei, într-un context în care liderul se teme tocmai de cel care i-ar putea lua locul. Opoziția din exil, fragmentată după moartea lui Navalnîi Interviul descrie și slăbirea opoziției ruse din afara țării, pe fondul represiunii și al fragmentării. DeSisto afirmă că, după moartea lui Alexei Navalnîi, opoziția ar fi rămas fără un lider capabil să o coaguleze, iar disputele dintre facțiuni ar reduce șansele ca exilul să joace un rol decisiv într-un scenariu de tranziție la Moscova. Zvonurile despre boala lui Putin și riscul de violență internă În privința speculațiilor recurente despre o boală gravă a lui Putin, DeSisto le consideră necredibile în lipsa dovezilor și notează că faptul că liderul rus călătorește cu un medic nu este, în sine, o probă. Ea admite însă că vârsta îl face vulnerabil la un deces „de bătrânețe”, fără ca acest lucru să ofere o certitudine asupra momentului sau consecințelor. Despre un posibil scenariu de violență după Putin, DeSisto invocă ideea că revoluțiile moderne tind să fie, statistic, mai puțin sângeroase decât cele din trecut, dar subliniază că factorul decisiv ar fi apariția unui război civil. În același timp, recunoaște limitele analizei academice în anticiparea evoluțiilor rapide. În ansamblu, mesajul central este că schimbarea de lider, dacă va veni, ar putea deschide o perioadă de competiție dură în interiorul elitei, fără garanții de moderare politică sau de schimbare de direcție a statului rus. [...]