Știri
Știri din categoria Politică
PSD semnalează că acceptă un premier tehnocrat pentru a debloca formarea guvernului, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate se poartă pe fondul refuzului PNL și USR de a reintra într-o alianță de guvernare cu social-democrații, potrivit Wall-Street.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își asumă mai multe formule de guvernare: fie un premier PSD, fie un prim-ministru din partea altui partid din coaliție, fie varianta unui premier independent, tehnocrat, dacă aceasta ar „debloca lucrurile”.
„Dacă asta este soluţia care va debloca lucrurile în momentul ăsta, de ce nu?”
Zamfir a insistat că PSD își asumă guvernarea doar într-o formulă cu „partide pro-occidentale” și a exclus explicit o colaborare cu AUR. În același context, el a afirmat că moțiunea de cenzură a avut ca scop plecarea premierului Ilie Bolojan.
„Nu va exista nicio colaborare la guvernare cu AUR.”
În plan operațional, președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar urma să aibă luni întâlniri cu reprezentanți ai partidelor și cu parlamentari neafiliați pentru conturarea unei noi majorități parlamentare. Potrivit unor surse politice citate, discuțiile de la Palatul Parlamentului vizează UDMR, grupul minorităților naționale și deputați și senatori neafiliați.
O primă serie de negocieri oficiale pentru formarea unui nou guvern ar putea avea loc vineri sau lunea viitoare, la Palatul Cotroceni, în condițiile în care PNL și USR au decis să nu mai intre într-o alianță de guvernare cu PSD.
Recomandate
PSD avertizează că întârzierile pe PNRR pot costa bani și încearcă să reasigure UE că nu schimbă direcția pro-europeană , potrivit Digi24 . Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu , a spus după întâlnirea cu ambasadorii statelor UE acreditați la București că partidul își menține sprijinul pentru PNRR, programul SAFE și obiectivul de aderare la OCDE, indiferent dacă PSD ajunge la guvernare sau rămâne în opoziție. Mesajul către ambasadorii UE: angajamentele rămân, disputa e pe „management” Grindeanu a afirmat că le-a explicat diplomaților „situația la zi” din punct de vedere economic și politic și că a răspuns întrebărilor legate de scenariile de după moțiunea de cenzură. El a susținut că înțelegerile recente privind PNRR, SAFE, OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări”. „Indiferent de poziția PSD, că se află la guvernare sau în opoziție, sunt lucruri pentru care noi ne-am dat acordul, în mare, ca politici publice. Din perspectiva noastră, nu vor fi schimbate”. În același timp, liderul PSD a criticat ritmul în care actualul Executiv gestionează reformele asumate, punctând că diferențele țin de modul de implementare, nu de obiectivele în sine. PNRR: exemplul legii salarizării și riscul financiar invocat Grindeanu a dat ca exemplu legea salarizării, descrisă ca un jalon important din PNRR, despre care a spus că întârzie să intre în dezbaterea Senatului. În acest context, a avertizat asupra riscului de pierdere a unor fonduri. „E adevărat că nu e un jalon simplu de îndeplinit. Dar dacă nu faci nimic, sigur pierzi 700 de milioane”. „Nu există o alianță PSD-AUR” și deschidere pentru negocieri de guvernare Întrebat despre temeri privind o apropiere PSD–AUR după moțiunea de cenzură, Grindeanu a negat „categoric” existența unei înțelegeri post-moțiune cu AUR și a spus că PSD este deschis la găsirea unei soluții rapide pentru formarea unei majorități. Totodată, el a comentat critic un comunicat al PNL care acuza PSD că provoacă instabilitate politică și economică, susținând că se poate ajunge „rapid” la un guvern dacă negocierile sunt purtate „onest”. Ce urmează: date INS și presiunea pe calendarul reformelor Grindeanu a mai spus că în „două zile” urmează să fie publicate date economice de la INS pentru primul trimestru, pe care le-a prezentat drept un indicator al stării economiei și al „managementului” actualei guvernări. În paralel, miza imediată rămâne calendarul reformelor din PNRR, unde întârzierile pot avea consecințe financiare, conform argumentației liderului PSD. [...]
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate parlamentară , iar Sorin Grindeanu are programate luni, la Palatul Parlamentului, întâlniri cu UDMR , grupul minorităților naționale și parlamentari neafiliați, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Miza este conturarea unei formule de sprijin în Legislativ, în perspectiva formării unui nou guvern. Demersul vine în contextul în care PNL și USR ar fi decis să nu mai intre într-o alianță de guvernare cu social-democrații, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, pe baza acelorași tipuri de surse politice. În acest scenariu, PSD caută voturi și parteneri alternativi pentru a evita prelungirea blocajului politic și instituțional. Cine intră în discuții și ce se urmărește Conform informațiilor citate, Grindeanu urmează să discute cu: reprezentanți ai UDMR; reprezentanți ai grupului minorităților naționale; deputați și senatori neafiliați. Ținta acestor întâlniri este „coagularea” unei noi majorități parlamentare, adică o combinație de voturi suficientă pentru susținerea unui guvern în Parlament. Ce urmează: negocieri oficiale pentru guvern Potrivit Agerpres, o primă serie de negocieri oficiale pentru formarea unui nou guvern ar putea avea loc vineri sau lunea viitoare, la Palatul Cotroceni. Informația este prezentată ca posibilă („ar putea”), pe baza unor surse politice, deci calendarul nu este confirmat oficial. [...]
PNL mută presiunea pentru ieșirea din blocajul guvernamental pe tandemul Nicușor Dan– Sorin Grindeanu , iar prim-vicepreședintele partidului, Ciprian Ciucu, susține că cei doi trebuie să negocieze direct formarea unui nou Executiv, pe fondul unui guvern interimar cu atribuții limitate, potrivit Adevărul . Ciucu a declarat duminică seară, la Digi24, că PNL „nu are calcule” și că nu liberalii sunt responsabili pentru situația în care „țara” a ajuns să nu fie guvernată de un cabinet „cu puteri depline”, informație preluată de Adevărul din News. În același context, liderul PNL îl indică pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, drept „artizanul puciului” prin care ar fi fost dărâmat guvernul și afirmă că soluția trebuie să vină de la președintele Nicușor Dan și de la liderul PSD. Ce cere Ciucu: întâlnire și mandat de formare a guvernului Potrivit lui Ciucu, Nicușor Dan și Sorin Grindeanu sunt „principalii actori” ai momentului și ar trebui să se întâlnească, iar președintele să îi ofere liderului PSD posibilitatea de a forma guvernul. Totodată, Ciucu apreciază rolul de mediere al președintelui: „Nicuşor Dan este preşedintele României, şi mediază, foarte bine, este excelent că face acest lucru.” Contextul blocajului: guvern demis prin moțiune Adevărul amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și votată de 281 de parlamentari, ceea ce a dus la instalarea unui guvern interimar, cu capacitate redusă de decizie. [...]
Negocierile pentru noul Guvern intră într-o fază în care ținta de deficit și bugetul pe 2027 devin monedă de schimb , iar USR ar putea ajunge să susțină în Parlament un cabinet PSD doar dacă viitorul executiv își asumă condiții fiscale precise, potrivit Antena 3 . Criza politică de la vârful statului rămâne fără o soluție imediată, iar o majoritate parlamentară „pare imposibilă” în acest moment. În paralel, președintele Nicușor Dan amână noile consultări cu liderii politici pentru a se concentra pe Summitul B9 de la București , în timp ce partidele caută o formulă rapidă de guvernare, inclusiv varianta unui guvern minoritar „de tranziție”, cu un program acceptat de partidele fostei coaliții. Două scenarii de guvern minoritar, pe fondul blocajului PNL În condițiile în care PNL „nu vrea să negocieze”, au apărut două variante prezentate de Kelemen Hunor după discuțiile de la Palatul Cotroceni, iar ideea unui guvern minoritar nu a fost exclusă de președinte: Guvern minoritar de dreapta : PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale, cu susținere parlamentară din partea PSD (deși PSD afirmă de peste o lună că „nu vor vota un guvern minoritar”). Guvern minoritar de stânga : PSD, UDMR și minoritățile naționale, care ar avea nevoie de sprijin în Parlament din partea PNL și USR. Condițiile invocate pentru un posibil sprijin USR: bugetul 2027 și deficitul Pentru scenariul unui guvern minoritar de stânga, Antena 3 notează că „ar exista suficiente voturi” ca acesta să treacă. Totuși, USR exclude, „în acest moment”, să voteze un guvern PSD, dar surse din partid indică faptul că formațiunea ar putea fi convinsă dacă ar exista condiționalități clare. Condițiile menționate sunt: alcătuirea bugetului pentru 2027 ; menținerea României în ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană , obiectiv care ar trebui atins până la sfârșitul anului. În același interval ar urma să expire și mandatul unui astfel de guvern minoritar, potrivit informațiilor prezentate. Context: ecuația politică după moțiunea de cenzură Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, la Bruxelles, că România își păstrează direcția europeană și transatlantică, în ciuda crizei politice de la București. „Am trecut prin ceea ce se întâmplă în orice democrație, și anume o dezbatere aprinsă în Parlament urmată de o decizie.” Situația politică a intrat și în atenția partenerilor europeni și internaționali după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, demis pe 5 mai cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR. Nicușor Dan a purtat pe 7 mai o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei coaliții, însă, potrivit sursei, „nu are o soluție” pentru ecuația în care „fiecare vrea altceva”. [...]
Peste 70% dintre români o văd pe Maia Sandu ca un vector de apropiere de România , potrivit unui sondaj citat de Biziday , care indică o percepție publică majoritar favorabilă față de președinta Republicii Moldova și rolul ei în relația bilaterală. Datele arată că mai mult de două treimi dintre români au o părere bună despre Maia Sandu și activitatea sa ca președinte al Republicii Moldova. În același timp, peste 71% dintre respondenți consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România, în timp ce 14,3% cred că este mai apropiată de Rusia. Un indicator relevant pentru miza politică internă este diferența de percepție pe criterii de simpatie politică: dintre simpatizanții partidelor din România, cei ai AUR sunt menționați ca având cea mai mare pondere a opiniilor negative despre Maia Sandu (41%). În ceea ce privește relația România–Republica Moldova, 57% dintre români consideră că apropierea Chișinăului de București se datorează Maiei Sandu, ceea ce sugerează că, în percepția publică din România, dinamica bilaterală este asociată în mod direct cu actuala conducere de la Chișinău. [...]
Mesajul lui Victor Ponta validează public o linie de „independență” față de UE, cu potențial de a influența agenda energetică și industrială. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier PSD îl laudă pe președintele Nicușor Dan pentru discursul de Ziua Europei , pe care îl descrie drept o „declarație de independență” față de ceea ce numește „MECANISMUL”, potrivit G4Media . Ponta susține că discursul președintelui ar fi fost „declarația de independență” a României față de o rețea pe care o descrie drept „reziști – sorosiști – haștagi – useriști”, despre care afirmă că ar fi „dominat România în ultimii 10 ani”. El leagă simbolic mesajul de data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale. Fostul lider PSD, exclus din partid în 2025 după ce și-a depus candidatura la președinție, afirmă că a devenit „suporter nicușorist” și că „scena politică din România a fost resetată total”, în doar câteva zile, „referindu-se probabil la moțiunea PSD-AUR”, notează publicația. În aceeași postare, Ponta spune că „începe să creadă serios” că președintele Dan va propune „un premier care să fie al României”. Ce a spus Nicușor Dan despre UE: energie, apărare, politici climatice Contextul este discursul susținut sâmbătă de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, de Ziua Europei, în care președintele a afirmat că „Europa a făcut greșeli” în mai multe domenii cu impact economic direct, inclusiv energie și industrie. În zona energetică, șeful statului a criticat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și renunțarea unor state la energia nucleară: „Europa a făcut greșeli când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia. Asta a fost o greșeală.” Nicușor Dan a mai spus că UE a greșit când „și-a neglijat industria de apărare” și când a impus „ținte mult prea ambițioase” în politicile climatice, care au afectat industria grea europeană. Totodată, președintele a pledat pentru o dezbatere „cu cărțile pe masă” despre viitorul Europei și a afirmat că România trebuie să își promoveze mai ferm interesele în interiorul Uniunii Europene. În același discurs, el a vorbit despre nevoia unui parteneriat „corect, solid, echitabil” între UE și SUA. De ce contează: semnal politic pe teme cu impact economic Dincolo de disputa politică internă, miza practică a acestui tip de mesaj este că aduce în prim-plan, într-o cheie de „interes național”, teme care ating direct costurile energiei, competitivitatea industriei și direcția politicilor climatice. În relatarea G4Media, Ponta interpretează poziționările recente ale președintelui drept o direcție „prooccidentală” (UE și SUA), dar „fără a accepta «presiuni» din partea unor grupuri de influență interne”. Ponta mai vorbește despre existența unui „MECANISM”, termen prin care descrie o presupusă rețea de ONG-uri, jurnaliști și politicieni „susținuți din exterior”, care ar fi influențat politica românească în ultimul deceniu, și afirmă că „orice semn de independență” ar fi fost „sancționat fără milă”. Publicația notează că el îi menționează, în acest context, pe Klaus Iohannis, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Ilie Bolojan. [...]
