Știri
Știri din categoria Politică
PSD pregătește o nouă sesizare la CCR care poate complica funcționarea guvernului interimar: potrivit G4Media, social-democrații vor să atace la Curtea Constituțională guvernul Bolojan, deja demis de Parlament, invocând faptul că miercuri expiră mandatele miniștrilor numiți interimar pentru a-i înlocui pe miniștrii PSD demisionari.
Mișcarea vine după ce PSD a ieșit de la guvernare și cere ca și liberalii să părăsească executivul, pe fondul nemulțumirii că PNL și-ar fi păstrat „accesul la putere”, potrivit surselor politice citate de publicație. Premierul Ilie Bolojan a numit miniștri interimari pentru 45 de zile din rândul membrilor cabinetului, după decizia PSD de a se retrage.
Mandatele de interimat de 45 de zile se încheie miercuri, în condițiile în care întregul guvern funcționează oricum în regim interimar, după ce a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR.
Conform Constituției, un guvern demis prin moțiune de cenzură trebuie să asigure administrarea treburilor publice, dar cu puteri limitate: nu poate adopta ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, până la votarea unui nou guvern în Parlament.
PSD a mai sesizat CCR în urmă cu câteva săptămâni, contestând o ordonanță de urgență a guvernului Bolojan pe motiv că a fost adoptată după demiterea executivului, însă Curtea a respins sesizarea.
Criza guvernamentală continuă: la o lună de la demiterea guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, consilier onorific, să formeze un nou guvern. Acesta negociază cu partidele și facțiunile parlamentare pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii.
Recomandate
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică , într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”. Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București. Ce a declanșat disputa AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui , dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării. Poziția AUR: „Sancțiune politică”, nu verdict constituțional Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională . Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului. Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Care este procedura de suspendare, potrivit Constituției Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă: cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor solicită suspendarea; inițiativa este aprobată prin votul majorității parlamentarilor. Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că nu își depune mandatul și merge mai departe cu procedura de învestire , pe fondul negocierilor încă neîncheiate pentru o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a respins public „zvonul” că ar urma să renunțe miercuri la mandat, invocând o „presupusă lipsă de sprijin” din partea partidelor. El afirmă că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este să formeze Guvernul și că va duce procedura „până la votul Parlamentului”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. „Circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul (...) Este FALS!” Negocierile pentru voturi: discuții în curs, sprijin încă neclar În paralel cu dezmințirea, Tomac susține că rămâne încrezător într-un vot favorabil în Parlament și acuză că „ipotezele menite să divizeze” nu au temei, făcând „apel la vigilență” și la unitate în jurul obiectivului de a obține votul de învestitură. Digi24 notează că premierul desemnat a continuat marți discuțiile cu partidele pentru a strânge voturile necesare. Deși a ieșit „încrezător” de la întâlnirea cu UDMR , declarațiile ulterioare ale lui Kelemen Hunor indică faptul că negocierile nu sunt tranșate. În același timp, PSD a transmis o listă de cerințe pe care vrea să le vadă în viitorul program de guvernare. Calendarul procedural: listă de miniștri și program până vineri, votul – săptămâna viitoare Conform informațiilor din articol, Tomac ar urma să depună în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare până vineri, iar săptămâna viitoare să ceară votul aleșilor. El a mai spus, marți seară, că va merge în Parlament să ceară votul de încredere „în termenele procedurale”, după ce va avea acordul partidelor care încă nu s-au pronunțat, și că miercuri intenționează să solicite o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, după finalizarea discuțiilor cu parlamentarii. [...]
UDMR transmite că nu poate garanta votul pentru învestirea viitorului guvern , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat Eugen Tomac , potrivit Antena 3 . Mesajul lui Kelemen Hunor vine după întâlnirea cu Tomac și pune accent pe condițiile politice și pe conținutul programului de guvernare, nu pe o susținere „din oficiu”. Kelemen Hunor a spus că UDMR „nu votează împotriva unui guvern”, dar nici „nu poate promite” un vot pentru, înainte de a vedea programul de guvernare și dacă există o majoritate care să-l susțină. Liderul UDMR a adăugat că nu a avut impresia că Eugen Tomac ar fi „extrem de ambițios” în privința programului și că, fără o majoritate, este improbabil ca un executiv să poată duce lucrurile „la bun sfârșit”. De ce UDMR spune că votul e „aproape imposibil” acum UDMR își leagă poziția de faptul că a fost înlăturată de la guvernare prin moțiune de cenzură și consideră greu de justificat să voteze imediat un nou guvern din care nu face parte. „E aproape imposibil să votăm un guvern după ce am fost dați afară dintr-un guvern prin moțiune de cenzură. A doua zi să votăm un guvern din care nu facem parte. Nu se leagă în niciun fel. Nu suntem masochiști politici.” În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a indicat că, „deocamdată”, UDMR nu are „argumente suficiente” pentru a susține un guvern din care nu ar face parte, în contextul moțiunii votate de PSD și AUR, conform relatării. Critica față de varianta unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a criticat și ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un guvern condus de un om politic ar trebui să fie „un guvern politic”, cu responsabilitate asumată de partide. În viziunea sa, apelul la un guvern tehnocrat ar semnala lipsă de încredere în partide și ar folosi Parlamentul doar pentru a justifica învestirea unui guvern „care nu are legătură directă cu partidele politice”. UDMR spune că va reveni la discuții după finalizarea programului de guvernare, iar decizia va fi luată în funcție de conținutul acestuia și de existența unei majorități parlamentare. [...]
Atacul lui Ciprian Ciucu ridică miza negocierilor pentru învestirea guvernului, sugerând că lista de miniștri ar avantaja PSD fără asumare politică. Într-un mesaj publicat luni seară, primarul liberal al Capitalei i-a transmis premierului desemnat Eugen Tomac că are „semne de întrebare destul de mari” privind componența cabinetului propus, pe care o descrie drept „cusută cu ață alb-fosforescentă”, potrivit HotNews . Ciucu spune că i-a scris lui Tomac „ca dovadă de respect”, dar îl acuză că nu a fost direct în discuțiile purtate în aceeași zi cu PNL, USR și PSD pentru susținerea guvernului. Suspiciunea de negocieri prealabile cu PSD pe portofolii Primul punct invocat de Ciucu vizează ordinea întâlnirilor cu partidele. Deși Tomac ar fi spus că a discutat mai întâi cu PNL și apoi cu PSD, Ciucu afirmă că nu crede această variantă și sugerează existența unor discuții „prealabile, ascunse și neasumate” cu PSD. În mesaj, el indică drept argument faptul că unele nume propuse pentru ministere ar „reflecta propuneri fix ale PSD”, menționând explicit Agricultură (Istudor), Transporturi (Masala) și Dezvoltare (Ionaș). Ciucu susține că aceste alegeri ar arăta că Tomac „le protejați interesele și le-ați pus ministerele pe care le vor ei la adăpost”. Riscul de „etichetare” publică a guvernului ca proiect PNL–USR Al doilea „semn de întrebare” ține de prezența în listă a unor persoane asociate PNL, „fără sprijinul nostru”, despre care Ciucu afirmă că ar fi fost incluse „la inițiativa dvs.”. În opinia sa, acest lucru ar facilita un mesaj public potrivit căruia guvernul ar fi, de fapt, al PNL și USR, în timp ce PSD s-ar poziționa în afara responsabilității politice. În acest context, Ciucu afirmă că PSD ar urma să împingă acest „narativ” și face o paralelă cu „scenariul Cioloș”, în care PSD ar ataca, iar PNL nu ar răspunde pe măsură. Scenariul unui „premier tehnic” și presiunea pe Parlament Al treilea punct ridicat de Ciucu este legat de posibilitatea ca, dacă Tomac nu obține votul de învestitură, să fie nominalizat un alt premier „tehnic”, mizându-se pe faptul că unii parlamentari ar evita alegerile anticipate „de frică că nu vor mai prinde Parlamentul”. Ciucu spune că o astfel de strategie ar fi „concepută special pentru a exonera PSD de orice răspundere”. „Vă rog, aveți decența și nu ne luați de proști. (…) Arătați-ne un minim de respect și nu ne insultați inteligența”, a transmis Ciucu. În final, primarul susține că Tomac „ar fi trebuit să discutați pe cinstite cu noi” și reamintește poziția exprimată anterior: „nu vom accepta tehnicieni roșii”. Mesajul integral a fost publicat de Ciucu pe Facebook, în postarea adresată direct lui Eugen Tomac. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că formarea rapidă a unui guvern „tehnic” este ieșirea din blocaj , deși discuțiile purtate luni cu partidele nu au produs, deocamdată, un sprijin explicit, potrivit news.ro . Mesajul lui Tomac pune accent pe urgența deciziei politice, în condițiile în care lipsa unei majorități funcționale prelungește incertitudinea guvernării. Tomac a declarat luni seară, la Antena 3, că „sunt legitime condițiile partidelor” și că are „disponibilitate de dialog” cu toate formațiunile pro-occidentale din Parlament. El a spus că înțelege de ce partidele „încearcă să pună între ele bariere foarte mari”, dar a insistat că soluția este un executiv funcțional. „Guvern tehnic”, fără „ambiții politice”, invocat ca soluție de deblocare Premierul desemnat a susținut că a prezentat partidelor ideea unui guvern tehnic, „nu cu ambiții politice”, motivând că există „câteva urgențe”. În același context, a precizat că nu consideră situația „un moment de triumf”, ci o responsabilitate asumată pentru a depăși blocajul. Discuții fără semnale pozitive și apel la acțiune Tomac a afirmat că, în discuțiile avute luni, „niciun partid nu a fost pozitiv”, fiecare rămânând „aplicat pe linia” pe care o consideră justificată. În același timp, a transmis că înțelege nemulțumirile partidelor, însă a avertizat că, pentru a avansa, este nevoie de decizie: „Le înțeleg nemulțumirile, dar pentru a avansa avem nevoie de acțiune.” Tot luni, Tomac a spus că dialogul cu președintele PNL, Ilie Bolojan , a fost „civilizat” și a menționat că poate înțelege poziția PNL „până la un punct”, în condițiile în care „moțiunea a afectat direct partidul”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
