Știri
Știri din categoria Politică
PSD încearcă să-l forțeze pe Ilie Bolojan să plece folosind nemulțumirile din PNL, potrivit G4Media, care citează surse politice. Strategia ar evita o moțiune de cenzură alături de AUR, scenariu considerat riscant din punct de vedere politic pentru social-democrați.
În locul unui demers direct în Parlament, PSD ar urmări să genereze presiune internă în PNL, prin atragerea unor primari liberali nemulțumiți de reformele promovate de premier. Nemulțumirile vizează în principal:
Aceste măsuri afectează direct administrațiile locale, ceea ce oferă PSD un punct de sprijin politic în interiorul partidului rival.
Sursele citate susțin că o eventuală revoltă a primarilor PNL ar putea avea efecte în lanț:
În paralel, PSD ia în calcul și retragerea miniștrilor din guvern, ceea ce ar amplifica presiunea asupra coaliției și ar putea declanșa o criză politică fără vot direct în Parlament.
În interiorul PNL există deja o grupare critică la adresa lui Bolojan, din care fac parte lideri cu influență în teritoriu, precum Hubert Thuma, Alexandru Popa, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc sau Toma Petcu. Aceștia pot influența primarii și organizațiile locale, ceea ce face ca strategia PSD să se bazeze pe tensiuni deja existente.
Totuși, nu este clar câți aleși locali ar susține efectiv un astfel de demers.
Situația vine la scurt timp după ce PNL a adoptat o rezoluție internă prin care exclude o viitoare colaborare cu PSD în cazul declanșării unei crize politice. În acest context, mișcările PSD pot fi interpretate ca o încercare de a forța o reconfigurare a puterii fără asumarea directă a unei alianțe controversate.
Strategia PSD indică o abordare indirectă, bazată pe exploatarea nemulțumirilor interne ale adversarului. Dacă această tactică va funcționa depinde de capacitatea lui Ilie Bolojan de a menține coeziunea PNL și de reacția liderilor locali afectați de reforme. În lipsa unui sprijin consistent din interiorul PNL, presiunea politică riscă să rămână limitată.
Recomandate
PNL își închide oficial opțiunea de coaliție cu PSD , iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni pentru găsirea unei majorități funcționale într-un Parlament fragmentat, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că PNL nu mai poate guverna „cu un partener care a încălcat toate regulile” și că, dacă PSD intră la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. Poziția PNL înainte de consultările cu președintele Cu trei zile înaintea consultărilor pe care președintele Nicușor Dan le va avea luni, 18 mai, cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului guvern, Bolojan a explicat, într-o intervenție la HotNews , care sunt deciziile asumate de PNL. El a indicat două linii roșii: PNL nu va mai intra într-o coaliție cu PSD; dacă PSD va face parte dintr-o formulă de guvernare, PNL va fi în opoziție. Bolojan a susținut că aceste decizii vin din experiența ultimelor zece luni și a acuzat PSD că a generat criza politică, fără să vină cu soluții în ultimele zece zile. Miza: majoritatea parlamentară și riscul unui nou blocaj În același context, premierul interimar a afirmat că PSD ar fi trebuit „să-și asume responsabilitatea”, inclusiv în privința măsurilor care ar fi redus cheltuielile statului și ar fi vizat administrarea unor companii. În opinia sa, „nu mai e cale de întors” în relația de guvernare cu PSD, invocând lipsa de asumare și încălcarea înțelegerilor. Întrebat despre un posibil guvern condus de un tehnocrat, Bolojan a spus că PNL ar analiza o astfel de propunere, însă a insistat că, dacă PSD ar fi în interiorul unui asemenea executiv, „nu poți să funcționezi”. Ce cere președintele Nicușor Dan la consultări Președintele a transmis că nu își dorește un executiv „care să nască o altă criză” și că întrebarea-cheie pentru partidele chemate la consultări va fi „care este majoritatea” pe care o propun, indiferent dacă se discută despre guvern complet, minoritar sau tehnocrat. Nicușor Dan a mai spus că viitorul guvern trebuie să se sprijine pe o majoritate „prooccidentală”, a exclus sprijinul AUR pentru un guvern minoritar și a repetat că „chestiunea fundamentală este majoritatea parlamentară”. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea viitorului guvern de o majoritate parlamentară funcțională , evitând să se pronunțe punctual asupra unei eventuale renominalizări a lui Ilie Bolojan ca premier, pe motiv că nu vrea să numească „un guvern care să nască o altă criză”, potrivit news.ro . Într-o declarație de vineri, întrebat dacă o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ar fi „un experiment”, șeful statului a spus că nu va da „răspunsuri particulare”, ci doar „răspunsuri generale”, iar criteriul enunțat este evitarea unui executiv care ar putea genera instabilitate. „Întrebarea fundamentală” pentru partide: cine face majoritatea Nicușor Dan a indicat că miza discuțiilor politice este conturarea unei majorități care să susțină guvernul, indiferent de formula acestuia (majoritar, minoritar sau tehnocrat). El a descris această întrebare drept „destul de dificilă” în acest moment și a plasat responsabilitatea răspunsului la partide, invocând obligația comună de a guverna. „Indiferent de componenţa guvernului, (...) care este majoritatea parlamentară care susţine acest guvern.” În același registru, președintele a respins abordările bazate pe preferințe declarative, argumentând că orice opțiune trebuie să țină cont de „realitatea parlamentară”. Poziționare față de tensiunile din coaliție și de guvernarea Bolojan Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu privind o refacere a coaliției cu PNL, dar fără USR, Nicușor Dan a spus că va asculta toate partidele, „cu condiționările fiecăruia dintre ele”, menținând accentul pe aritmetica parlamentară. Pe tema guvernării din ultimele luni, întrebat dacă PSD ar fi blocat reforme pentru protejarea unor „rețele de sinecuri” și grupuri de interese, președintele a refuzat un răspuns „da sau nu”, motivând că nu vrea să se implice în tensiunile deja existente. A reluat ideea că discuția relevantă este despre „viitor” și despre majoritatea care va susține următorul guvern. Totodată, întrebat de ce ar fi omis să îi mulțumească premierului Bolojan după moțiune, Nicușor Dan a precizat că acesta este încă în funcție și i-a mulțumit pentru activitate. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate parlamentară și amână decizia cel puțin până pe 19 mai , pe fondul unei crize politice care prelungește incertitudinea asupra direcției guvernării și a stabilității legislative, potrivit Libertatea . Într-o conferință de presă susținută vineri, 15 mai, după vizitarea expoziției Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) la București, șeful statului a spus că nu va exista „un anunț luni seara sau marți dimineața”, indicând că o decizie privind viitorul premier nu va fi luată înainte de 19 mai, la o zi după consultările programate la Palatul Cotroceni. „Suntem cumva în cursul procesului. Nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața.” Miza: majoritatea din Parlament, nu numele premierului Întrebat despre scenariile vehiculate – de la un premier tehnocrat la variante politice precum Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu – Nicușor Dan a refuzat să ofere răspunsuri „particulare” și a mutat discuția pe criteriul pe care spune că îl va folosi la consultări: existența unei majorități parlamentare care să susțină viitorul executiv. „Solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări, primul lucru pe care o să-l întreb va fi: Care va fi majoritatea?” Președintele a enumerat explicit opțiunile posibile – guvern „complet”, guvern minoritar sau guvern tehnocrat – dar a insistat că, indiferent de formulă, întrebarea rămâne aceeași: cine asigură sprijinul în Parlament. El a adăugat că este o întrebare „destul de dificilă” în acest moment și a cerut partidelor să își asume răspunsul. Ce a spus despre Bolojan și Grindeanu În cazul ipotezei unei renominalizări a lui Ilie Bolojan (premier demis), Nicușor Dan a răspuns în termeni generali, afirmând că nu își dorește să numească un guvern care să genereze „o altă criză”. „Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un Guvern care să nască o altă criză.” Despre posibilitatea ca PSD să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, președintele a spus că este „o ipoteză”, dar că „nu pare probabilă” în acest moment. În privința unei formule cu premier tehnocrat și miniștri PSD-UDMR, Nicușor Dan a indicat, din nou, că există „multe variante” și că filtrul rămâne majoritatea parlamentară. Context: criza politică și calendarul consultărilor România se află într-o criză politică declanșată pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut în Parlament, iar Guvernul Bolojan a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021, notează Libertatea. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR sunt programate pentru 18 mai, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea unui nou premier care să formeze guvernul. În acest context, Nicușor Dan a reiterat că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, însă fără a avansa un nume sau un calendar mai strâns decât pragul de după 19 mai. [...]
PNL exclude susținerea unui guvern tehnocrat sprijinit de PSD, ceea ce ridică riscul unei instabilități guvernamentale pe termen scurt , potrivit Digi24 . Dan Motreanu , europarlamentar și secretar general al partidului, a spus că un astfel de Executiv „nu va rezista” și a avertizat că România ar putea intra „din nou” într-o criză politică în septembrie. De ce contează: blocajul politic poate reapărea rapid Motreanu susține că un premier tehnocrat ar avea o problemă structurală de funcționare: lipsa unei legitimități politice și a unei susțineri parlamentare stabile, ceea ce ar transforma guvernarea într-o negociere permanentă între partide. În acest context, spune el, coerența deciziilor ar fi greu de menținut, iar partidele ar încerca să-și impună propriile proiecte „făcând jocuri peste guvern” prin aritmetica parlamentară. În evaluarea liderului liberal, chiar dacă un guvern ar fi numit „săptămâna viitoare”, acesta ar putea fi atacat și destabilizat în „trei luni, patru luni”, cu perspectiva unei noi crize politice în septembrie. Argumentul invocat: exemplul Mario Draghi Pentru a-și susține poziția, Motreanu a invocat cazul fostului premier italian Mario Draghi, despre care afirmă că nu a rezistat politic atunci când a încercat să impună reforme economice, pierzând sprijinul Parlamentului. „În momentul în care a încercat să impună anumite reforme economice, evident, Parlamentul nu l-a mai susținut.” Mandatul PNL la consultări: fără PSD și fără tehnocrat susținut de PSD Motreanu a afirmat că PNL exclude „în nicio formă” intrarea într-un guvern cu PSD și, implicit, susținerea unui premier tehnocrat care ar avea sprijinul social-democraților. „Noi am spus foarte clar că noi nu mergem cu PSD-ul într-un guvern în nicio formă.” Totodată, el a precizat că PNL nu va merge „în prima fază” la consultările de la Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier. Ce urmează Din declarațiile lui Motreanu reiese că PNL intră la consultări cu o linie roșie: respingerea oricărei formule care ar implica PSD, inclusiv prin susținerea unui premier tehnocrat. În lipsa unei soluții politice care să adune o majoritate stabilă, scenariul unei instabilități guvernamentale în următoarele luni rămâne, în această evaluare, un risc ridicat. [...]
AUR ar conduce cu 32% intenția de vot, iar acest avans redesenează negocierile pentru o majoritate în Parlament, într-un moment de instabilitate politică și repoziționări între partide, potrivit unui sondaj CURS prezentat de Digi24 . Sondajul, realizat în perioada 1–14 mai, indică AUR la 32%, urmat de PSD cu 24% și PNL cu 20%. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%. Sub prag se află PNRR (partid condus de Cristian Popescu Piedone) cu 4% și SOS România cu 3%, în timp ce opțiunea „Altul” este cotată la 2%. Ce înseamnă tabloul de vot pentru formarea unei majorități Dincolo de ierarhia partidelor, datele descriu o scenă politică fragmentată, cu un lider detașat și restul competitorilor grupați la distanță, ceea ce poate complica formarea unei majorități parlamentare în contextul negocierilor pentru un nou guvern, așa cum notează CURS. În același timp, PSD și PNL rămân „relativ apropiate” între ele, dar sub nivelul AUR, ceea ce mută presiunea pe formule de coaliție și pe capacitatea partidelor de a agrega sprijin în jurul unei majorități funcționale. Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de 35% La capitolul încredere în personalități publice, Călin Georgescu conduce cu 32% „încredere multă și foarte multă”, urmat de Nicușor Dan cu 31%, Ilie Bolojan cu 25% și George Simion cu 23%, conform aceleiași cercetări. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați „în jurul pragului de 21%”. CURS mai arată că Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere și subliniază că niciuna dintre personalitățile testate nu depășește 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce indică un climat general de neîncredere. Metodologie Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026. [...]
Tensiunile din PNL împing partidul spre un congres , pe care prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu îl descrie drept „inevitabil” dacă disputele interne nu se temperează, potrivit Mediafax . Miza, în lectura lui Ciucu, este o decizie politică de direcție: revenirea la „epoca Ciucă-Ciolacu” sau o repoziționare a partidului, cu decizii luate „la Modrogan”. Congresul, ca mecanism de tranșare a liniei politice Ciucu a spus, joi, la Europa FM, că un congres ar deveni soluția de arbitraj intern dacă tensiunile persistă. În declarația sa, congresul ar urma să cheme partidul să aleagă între două opțiuni: continuarea unei formule pe care o asociază cu pierderea „demnității” partidului sau „recâștigarea sufletului și demnității” și mutarea centrului de decizie în structurile PNL. „Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil.” În același context, Ciucu a vorbit despre o „minoritate” din partid, pe care o descrie ca fiind mai vizibilă și mai vocală decât ar rezulta din ponderea reală, pe fondul atenției pe care o atrage conflictul. „Influențe externe” și „psihoza” serviciilor, în discursul intern Prim-vicepreședintele PNL a susținut că „influențele externe” din partid s-ar fi diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele formațiunii, afirmând că deciziile s-au luat „doar la Modrogan”, respectiv în forurile interne menționate de el. Separat, Ciucu a abordat tema influenței serviciilor de informații în politică, spunând că în partid „a fost o adevărată psihoză” în ultimii ani și că nu își dorește „să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică”. Context: disputa pe direcția de guvernare după căderea Guvernului Bolojan Potrivit informațiilor din articol, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, PNL a decis să nu mai guverneze alături de PSD și să intre în opoziție. În interiorul partidului există însă lideri care susțin rămânerea la guvernare, fiind menționați Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu. În acest cadru, mesajul lui Ciucu indică faptul că, dacă tensiunile se adâncesc, PNL ar putea ajunge la un congres ca instrument formal de resetare a conducerii sau a liniei politice, cu efect direct asupra poziționării partidului față de guvernare. [...]
