Știri
Știri din categoria Politică
PSD încearcă să-l forțeze pe Ilie Bolojan să plece folosind nemulțumirile din PNL, potrivit G4Media, care citează surse politice. Strategia ar evita o moțiune de cenzură alături de AUR, scenariu considerat riscant din punct de vedere politic pentru social-democrați.
În locul unui demers direct în Parlament, PSD ar urmări să genereze presiune internă în PNL, prin atragerea unor primari liberali nemulțumiți de reformele promovate de premier. Nemulțumirile vizează în principal:
Aceste măsuri afectează direct administrațiile locale, ceea ce oferă PSD un punct de sprijin politic în interiorul partidului rival.
Sursele citate susțin că o eventuală revoltă a primarilor PNL ar putea avea efecte în lanț:
În paralel, PSD ia în calcul și retragerea miniștrilor din guvern, ceea ce ar amplifica presiunea asupra coaliției și ar putea declanșa o criză politică fără vot direct în Parlament.
În interiorul PNL există deja o grupare critică la adresa lui Bolojan, din care fac parte lideri cu influență în teritoriu, precum Hubert Thuma, Alexandru Popa, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc sau Toma Petcu. Aceștia pot influența primarii și organizațiile locale, ceea ce face ca strategia PSD să se bazeze pe tensiuni deja existente.
Totuși, nu este clar câți aleși locali ar susține efectiv un astfel de demers.
Situația vine la scurt timp după ce PNL a adoptat o rezoluție internă prin care exclude o viitoare colaborare cu PSD în cazul declanșării unei crize politice. În acest context, mișcările PSD pot fi interpretate ca o încercare de a forța o reconfigurare a puterii fără asumarea directă a unei alianțe controversate.
Strategia PSD indică o abordare indirectă, bazată pe exploatarea nemulțumirilor interne ale adversarului. Dacă această tactică va funcționa depinde de capacitatea lui Ilie Bolojan de a menține coeziunea PNL și de reacția liderilor locali afectați de reforme. În lipsa unui sprijin consistent din interiorul PNL, presiunea politică riscă să rămână limitată.
Recomandate
Ciprian Ciucu spune că PNL nu va mai guverna cu PSD dacă pică Guvernul Bolojan , potrivit Digi24 . Prim-vicepreședintele PNL afirmă că o eventuală demitere a cabinetului condus de Ilie Bolojan, pe fondul unui „sondaj intern” în PSD, ar închide posibilitatea unei noi coaliții PNL–PSD. Într-un interviu acordat G4Media, Ciucu susține că PNL nu a declanșat criza din coaliție și avertizează că liberalii nu vor accepta „manevre politice” care să ducă la schimbarea guvernului. „De aceea, la ultima ședință a Biroului Politic Național am spus foarte clar: dacă va fi demis Guvernul Bolojan, PNL nu va mai face parte dintr-o altă coaliție cu PSD. Adică nu ne putem juca de-a coalițiile.” Ciucu îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că a intrat într-o „aventură politică” și spune că o criză internă ar putea agrava presiunile economice, inclusiv prin creșterea dobânzilor, în contextul internațional actual. El cere PSD să revină la masa coaliției și să continue guvernarea în baza protocolului semnat. Pe de altă parte, social-democrații urmează să se reunească pe 20 aprilie pentru a vota poziția partidului în coaliție. Conform declarațiilor lui Grindeanu, aproximativ 5.000 de membri vor alege între trei variante: menținerea formulei actuale cu Ilie Bolojan premier, trecerea în opoziție sau o „reconfigurare” în interiorul coaliției, opțiune care, potrivit Digi24, ar putea include solicitarea schimbării premierului și modificări legate de USR. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis un mesaj critic la adresa Guvernului , într-o postare pe Facebook interpretată ca un atac voalat la premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Ivan, ministru PSD în Cabinetul condus de Bolojan, a făcut declarațiile în contextul consultărilor interne ale social-democraților privind viitorul partidului la guvernare. Ministrul a spus că a participat în județele Olt și Dâmbovița la întâlniri regionale ale PSD, unde ar fi discutat „deschis despre direcția partidului” și pașii următori. Fără să-l numească pe premier, Ivan a cerut o schimbare de abordare și a criticat întârzierile în luarea deciziilor. „Un lucru este clar: România nu mai are timp pentru orgolii, blocaje și jumătăți de măsură. Nu putem vorbi despre stabilitate, dacă schimbăm direcția din câteva în câteva luni. Dar nici nu putem rămâne într-o formulă în care deciziile vin greu, iar românii sunt cei care plătesc de fiecare dată costul întârzierilor.” Mesajul vine în timp ce filialele PSD din regiunea Sud Muntenia au organizat sâmbătă, la Târgoviște, o consultare despre poziționarea partidului în actuala coaliție. Rezultatul întâlnirii a fost prezentat de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a indicat nemulțumiri legate de modul în care funcționează guvernarea. Grindeanu a afirmat că, în urma ședinței, „lucrurile nu merg bine”, iar concluzia ar fi că PSD „trebuie să facem ceva”, invocând responsabilitatea față de populație și susținând că „de foarte multe ori intențiile noastre bune au fost ignorate”. Conform aceleiași surse, PSD derulează o consultare internă mai amplă privind viitorul partidului în coaliția de guvernare, inclusiv în formula cu premierul Ilie Bolojan și cu USR. Consultarea ar urma să se încheie în aprilie, iar decizia finală să fie comunicată după 20 aprilie. [...]
Sorin Grindeanu a prezentat în PSD trei opțiuni privind coaliția , potrivit News.ro . Președintele PSD a spus vineri, după întâlnirea regională a partidului din zona Olteniei, că discuția internă a vizat trei scenarii: menținerea actualei formule de guvernare cu Ilie Bolojan prim-ministru, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției. Grindeanu l-a criticat pe premier pentru modul în care ar fi gestionat relația din coaliție în ultimele 10 luni, susținând că PSD, ca partid cu pondere mare în alianță, nu ar fi fost tratat ca un partener egal. În același context, liderul PSD a precizat că la discuții au participat aproape toți membrii Guvernului din partea PSD, „începând cu vicepremierul Marian Neacșu”. „Primul ministru nu s-a comportat, în aceste 10 luni, şi asta e concluzia până la urmă a şedinţei de azi, ca un prim-ministru al unei coaliţii.” Cele trei scenarii prezentate de Grindeanu în partid au fost: rămânerea în actuala formulă, cu Ilie Bolojan prim-ministru și „în configurația actuală”; trecerea PSD în opoziție; o reconfigurare în interiorul coaliției „pro-europene”. Liderul PSD a afirmat că „nu există alte scenarii” și că pentru fiecare variantă a explicat implicațiile, iar colegii și-au exprimat punctele de vedere. El a mai spus că votul urmează să aibă loc „în 20” și a admis existența unui „trend” în partid, pe baza intervențiilor din sală și a „pulsului” resimțit la întâlnire. Întrebat despre reacția organizației din Oltenia, Grindeanu a descris-o drept una „mai aprinsă”, iar despre continuarea în formula actuală a spus că, din punctul său de vedere, aceasta ar fi fost exclusă „unanim” la ședința de vineri. [...]
AUR domină intențiile de vot cu 33% , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o schimbare semnificativă în preferințele electoratului român, pe fondul unei nemulțumiri larg răspândite față de direcția actuală a țării. Datele arată că PSD ar obține 24% din voturi, iar PNL 16%, în timp ce restul partidelor rămân la distanță considerabilă. Clasamentul complet al intențiilor de vot relevă o fragmentare a scenei politice, dar și o concentrare clară în jurul primelor trei formațiuni: AUR – 33% PSD – 24% PNL – 16% USR – 9% UDMR – 5% S.O.S. România – 4% Partidul Oamenilor Tineri – 3% Alte partide – 6% Dincolo de ierarhia politică, sondajul scoate în evidență o stare generală de nemulțumire în rândul populației. Potrivit cercetării realizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), aproximativ 80% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% văd evoluțiile într-o lumină pozitivă. Acest dezechilibru major sugerează un context favorabil pentru partidele de opoziție și explică, cel puțin parțial, avansul AUR în preferințele alegătorilor. Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență, pentru a reflecta cât mai fidel structura populației. În ansamblu, cifrele indică nu doar o competiție electorală deschisă, ci și o presiune crescândă asupra partidelor tradiționale, într-un climat în care percepția publică despre direcția țării devine un factor decisiv. [...]
Sorin Grindeanu nu exclude alegerile anticipate în România , în contextul în care PSD urmează să voteze la finalul lunii aprilie opțiunea partidului privind rolul său în Guvern, potrivit Digi24 . Liderul PSD a spus că scenariul anticipatelor este dificil de pus în practică din cauza prevederilor constituționale, dar rămâne posibil în cazul unor schimbări de guvern. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 29 martie 2026, la Brăila, unde Grindeanu a vorbit despre ipoteza alegerilor anticipate ca efect al instabilității guvernamentale. El a indicat că, deși șansele sunt reduse, varianta nu poate fi eliminată complet din calculul politic. „Tot timpul există acest scenariu în momentul în care ai schimbări de Guvern. Este mai greu realizabil în România din cauza prevederilor constituționale. Mai greu se aplică sau ajungi la alegeri anticipate, dar evident, tot timpul este acolo un scenariu care poate să se întâmple. Sigur, cu șanse foarte mici, dar este și acest scenariu.” În același context, Grindeanu a legat tema stabilității politice de rezultate economice și sociale, susținând că stabilitatea „doar de dragul stabilității” nu este suficientă. Ca argument, a invocat cazul Bulgariei, unde în ultimii ani au existat multiple runde de alegeri , fără ca acest lucru să se traducă automat într-o stabilitate politică. Liderul PSD a afirmat că, în pofida instabilității politice din Bulgaria, indicatorul de risc suveran al țării vecine este mai bun decât al României. În termeni financiari, „ratingul de țară” este evaluarea agențiilor specializate privind capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile, cu impact asupra costurilor de finanțare. În articol este prezentat și calendarul electoral din Bulgaria: opt alegeri parlamentare între 2021 și 2026, pe fondul dificultății partidelor de a forma majorități stabile și al succesiunii de guverne interimare sau minoritare, cu un nou scrutin programat pentru aprilie 2026. În plan intern, Grindeanu a spus că PSD are trei scenarii pentru votul din 20 aprilie: rămânerea la guvernare în formula actuală, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției. El a menționat explicit varianta menținerii actualei formule „cu Ilie Bolojan premier”, iar despre „reconfigurare” a sugerat că ar putea viza atât funcția de premier, cât și relația cu USR, pe care a descris-o drept una tensionată istoric. [...]
PSD o consideră pe Diana Buzoianu „demisă” politic după prima moțiune simplă adoptată , potrivit News.ro , după declarațiile făcute de liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă la Târgoviște. Grindeanu a spus că, din perspectiva PSD, moțiunea simplă adoptată de Parlament împotriva Dianei Buzoianu, ministru al Mediului, echivalează cu o demitere și ar trebui să producă efecte în decizia premierului privind componența Guvernului. „Din punctul de vedere al PSD, doamna Buzoianu a fost demisă la prima moţiune”, a declarat Sorin Grindeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgovişte, după întâlnirea regională Sud Muntenia. În același context, liderul PSD a argumentat că un prim-ministru „responsabil” trebuie să țină cont de semnalele venite din Parlament, fie prin moțiuni simple, fie prin voturile din comisiile de specialitate la audierile miniștrilor propuși. El a susținut că ignorarea unui astfel de vot ar afecta funcționarea coaliției, precizând totodată că PSD nu a cerut ca portofoliul USR să fie redistribuit către alte partide. Grindeanu a invocat și un exemplu din județul Dâmbovița, unde, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă potabilă de Crăciun, susținând că lipsa de răspuns și gestionarea defectuoasă a situației ar alimenta tensiuni în coaliție și ar putea avea consecințe politice. [...]
