Știri
Tag: politica romania

UDMR ia în calcul trecerea în opoziție în lunile următoare, ceea ce poate complica formarea și stabilitatea unei majorități guvernamentale , în condițiile în care partidul spune că își dorește să rămână la guvernare, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri de președintele UDMR, Kelemen Hunor , la Cluj-Napoca, în fața Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU). Kelemen Hunor a spus că nu poate promite că UDMR va participa la guvernare în 2026, în lunile care urmează, și că intrarea în opoziție este o posibilitate pe care nu o vede ca pe un risc personal sau politic, ci ca pe o oportunitate de reconstrucție. „În perioada următoare, eu nu pot să vă promit astăzi că UDMR-ul în 2026, în lunile care urmează, va putea să participe la guvernare. Poate că vom intra în opoziție. Pe mine nu mă sperie așa ceva, consider că pentru construcție, opoziția poate să fie o șansă nouă.” Ce își propune UDMR dacă rămâne la guvernare În același mesaj, liderul UDMR a indicat că formațiunea vrea să facă parte dintr-un guvern „în stare să facă ordine în țară” și să ofere „soluții bune” la problemele României, astfel încât, la finalul ciclului guvernamental, să poată arăta că angajamentele asumate în campania electorală din 2024 au fost îndeplinite „în mare măsură”. El a adăugat că printre obiectivele de guvernare ale UDMR se află un stat care „să cheltuie mai mult” pentru a furniza servicii mai bune cetățenilor, cu un buget care să ofere „o perspectivă” astfel încât oamenii să își poată planifica viitorul în România. Context Declarațiile au fost făcute la Cluj-Napoca, unde are loc ședința Consiliului Reprezentanților Uniunii al UDMR, în cadrul căreia Kelemen Hunor a prezentat un raport politic. [...]

Laura Codruța Kovesi exclude intrarea în politică și asocierea cu un partid , dar lasă deschisă posibilitatea de a reveni în România într-o funcție publică ce nu presupune apartenență politică, potrivit HotNews , care redă un interviu acordat jurnaliștilor Context.ro la sediul Parchetului European (EPPO) din Luxemburg. Întrebată de jurnaliștii Attila Biro și Cristian Andrei Leonte (Context) dacă ar intra în politică la finalul mandatului de procuror-șef european, Kovesi a respins explicit scenariile vehiculate în spațiul public, inclusiv ideea unei platforme politice asociate cu numele ei. Linia roșie: fără partid, „acum și în viitor” Kovesi spune că nu are contacte la nivel politic și că nu și-a exprimat intenția de a intra în politică sau de a crea un partid. În răspunsul ei, ea califică speculațiile drept „perdea de fum” și insistă că, într-o democrație, discuția ar trebui să fie despre candidați reali, nu despre „fantoma Kovesi”. „Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic.” Mandatul Laurei Codruța Kovesi la EPPO a început în octombrie 2019 și se încheie în octombrie 2026, fiind conceput ca un singur mandat, din rațiuni de echilibru democratic, conform articolului citat. Ce lasă totuși deschis: roluri publice fără afiliere politică Întrebată dacă exclude „pentru totdeauna” o revenire într-o funcție de demnitate publică în România, Kovesi nu respinge ideea în bloc, dar trasează condiția: dacă funcția depinde de numire și participare într-un partid, atunci o exclude „categoric”. Ca exemplu de implicare posibilă, ea menționează activități de formare profesională pentru procurori și judecători tineri, inclusiv pe tema atribuțiilor Parchetului European. Kovesi afirmă că i s-a transmis „pe diferite canale” un mesaj potrivit căruia ar „spăla creierul” noilor magistrați, motiv pentru care o astfel de implicare ar fi considerată „nepotrivită”, dar spune că nu ia în seamă astfel de afirmații. Totodată, ea afirmă că ar face inclusiv voluntariat în România, „dacă e nevoie de ea”. Contextul politic și miza: scenarii, dar fără angajament politic din partea ei Materialul pornește de la incertitudinile din jurul PNL și de la scenarii apărute pe fondul unei crize politice, inclusiv asocierea numelui lui Kovesi cu o posibilă nouă grupare politică. În acest cadru, răspunsul ei fixează o delimitare: nu intră în politică și nu se asociază cu partide, însă nu exclude, în principiu, o contribuție instituțională sau profesională care nu ar presupune afiliere politică după finalul mandatului de la EPPO, în octombrie 2026. [...]