Știri
Știri din categoria Politică
PSD își retrage complet oamenii din eșaloanele doi și trei ale administrației centrale și teritoriale, ceea ce poate complica funcționarea curentă a ministerelor și prefecturilor chiar înaintea ședinței de Guvern de miercuri seară, potrivit HotNews.
Partidul Social Democrat a anunțat, într-un comunicat de miercuri dimineață, că „toți cei numiți de PSD în eșaloanele doi și trei în ministere și la conducerea prefecturilor și-au dat demisia”. Este vorba despre reprezentanții PSD care ocupau funcții de secretar de stat, subsecretar de stat, prefect sau subprefect, demisii depuse „în urma deciziei partidului de a depune o moțiune de cenzură pentru demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan”.
PSD își justifică decizia ca fiind „un act de demnitate”, pe care îl leagă de demersurile din Parlament.
Anunțul vine înaintea ședinței Guvernului Ilie Bolojan programate miercuri, de la ora 18:00, prima după ce demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimari au fost contrasemnate de președintele Nicușor Dan, vineri seară, conform aceleiași surse.
Cu o săptămână înainte, joi, 23 aprilie, cei șase miniștri PSD, un vicepremier și secretarul general al Guvernului și-au depus demisiile, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru premier.
Deși în componența actuală sunt mai mulți miniștri interimari, Guvernul rămâne „cu puteri depline”, iar premierul poate emite în continuare ordonanțe de urgență (OUG) — acte care produc efecte imediat după adoptare, dar care trebuie aprobate ulterior de Parlament.
Recomandate
Decizia PNL de a-și bloca propriul premier desemnat deschide o criză de guvernare cu efect direct asupra stabilității politice , într-un moment în care partidul intră și într-un conflict frontal cu președintele României, potrivit Mediafax . În ședința Biroului Politic Național, PNL condus de Ilie Bolojan a votat cu 41 pentru și 13 împotrivă să nu susțină în Parlament învestirea lui Adrian Veștea – vicepreședinte PNL – deși acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Bolojan a cerut ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până „astăzi la ora 10.00” și a avertizat că orice membru care contestă decizia partidului – inclusiv prin acceptarea unui portofoliu într-un eventual Executiv Veștea sau prin votarea cabinetului – va fi exclus din PNL. Miza: blocaj instituțional și disciplină de partid dusă la limită Dincolo de disputa internă, decizia PNL mută conflictul în Parlament și pune presiune pe calendarul formării guvernului. În același timp, amenințarea cu excluderea pentru cei care ar susține un guvern condus de un membru PNL indică o încercare de a impune disciplină totală într-un moment de fractură politică. Conflict deschis PNL – Președinție Mediafax notează că, spre deosebire de episoadele anterioare în care PNL a contribuit la căderea propriilor guverne în acord cu președintele de atunci, în iunie 2026 „schimbarea majoră” este poziționarea PNL și a lui Ilie Bolojan într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe șeful statului de acte „ostile” și de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, susținând că nominalizarea unui premier din rândul PNL fără consultarea partidului „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.” „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului.” Precedentul PSD: partidul care și-a dat jos propriul guvern În paralel, materialul amintește precedentul din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, iar după refuzul acestuia de a demisiona a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern – un caz prezentat drept unic la acel moment în istoria democratică a României. În 2018, Mihai Tudose a demisionat după pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD. Mediafax trimite la relatarea de atunci despre finalul mandatului Grindeanu: Mediafax . Context în PNL: guverne căzute pe fondul conflictelor interne Publicația reamintește că PNL a mai trecut prin episoade în care conflictele interne au dus la prăbușirea guvernelor, chiar dacă nu printr-o moțiune de cenzură inițiată de partid împotriva propriului cabinet: în februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în cadrul unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, pentru declanșarea alegerilor anticipate (strategie blocată ulterior de pandemie); în 2021, conflictul intern din PNL, suprapus peste criza cu USR, a contribuit la izolarea politică a premierului Florin Cîțu; guvernul a căzut prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de PSD, USR și AUR, în timp ce parlamentarii PNL au fost prezenți, dar nu au votat. În acest cadru, decizia de acum – blocarea învestirii unui premier desemnat din propriul partid – ridică riscul unui nou episod de instabilitate, cu efect imediat asupra formării guvernului și asupra relației dintre PNL și Președinție. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
Ministrul Economiei Irineu Darău cere o ruptură în PNL și spune că „liberalii roșii” nu mai pot rămâne în partid, în condițiile în care Adrian Veștea nu își depune mandatul de premier desemnat, potrivit Mediafax . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor interne din PNL legate de susținerea unei formule de guvernare și de relația cu PSD. Darău a intervenit telefonic la Digi24, unde a fost întrebat direct dacă PNL „se va rupe” după ce Veștea nu și-a depus mandatul. Răspunsul ministrului a fost că, „după tot ce s-a întâmplat în aceste zile”, „liberalii roșii nu mai pot să fie în PNL” și că „PNL trebuie să se rupă”. Miza politică: delimitarea de o colaborare cu PSD În aceeași intervenție, Darău a susținut că partidul ar avea „o problemă” dacă nu își găsește „coloana” pentru a se separa de cei pe care îi descrie ca fiind gata „să bată palma cu PSD-ul”. „Dacă acum PNL nu are coloana să desparță apele și să renunțe la oamenii care sunt oricând cu arma la picior să bată palma cu PSD-ul, înseamnă că PNL-ul are o problemă.” Scenariul anticipatelor, invocat ca opțiune de ultimă instanță Ministrul Economiei a mai spus că, „în cel mai rău caz”, alegerile anticipate ar putea fi o soluție, dacă nu se conturează „nicio formulă” de guvernare. „În cel mai rău caz și anticipatele sunt o soluție.” „Dacă tot se împart apele și dacă nu există nici o formulă, mergem la popor.” [...]
Eșecul Guvernului Tomac mută presiunea pe Cotroceni și pe negocierile pentru o majoritate potrivit Adevărul , care arată că formula „tehnică” propusă de Eugen Tomac a fost vulnerabilă politic și nu a reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament, iar acum miza se mută pe capacitatea noului premier desemnat, Adrian Veștea , de a reconstrui o coaliție funcțională. În analiza citată de publicație, coordonatorul Agenției de Rating Politic, Cristian Andrei, susține că Tomac nu avea „anvergura” necesară pentru a negocia un armistițiu între partide și că, în realitate, pârghiile decisive sunt la președinte. „Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide (...). Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. (...) președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică».” De ce nu a trecut formula „tehnocrată” Una dintre criticile politice majore la adresa cabinetului propus a vizat componența: potrivit textului, unele nominalizări pentru portofoliile ministeriale au fost contestate pe motiv că nu ar fi fost „lipsite de conexiuni politice”. În acest context, adversarii au descris proiectul drept un guvern „paravan” – prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca influențat politic. Analistul mai indică o problemă de aritmetică parlamentară: ignorarea interesului UDMR pentru portofolii și pentru o reprezentare care să permită asumarea guvernării. În logica descrisă, sprijinul UDMR este important atât pentru votul de învestitură, cât și pentru susținerea viitoarelor inițiative legislative, într-un Parlament „foarte fragmentat”. „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR (...). UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități.” De ce a fost abandonată varianta unui al doilea guvern tehnocrat Textul notează că președintele Nicușor Dan pare să fi renunțat la strategia susținută anterior, iar Cristian Andrei estimează că un guvern cu „compoziție politică” ar mobiliza mai ușor taberele din PSD și PNL, în condițiile în care partidele își doresc control direct asupra ministerelor. „Pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL (...). Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui.” În același registru, analiza menționează că evitarea testului votului în Parlament a alimentat speculații despre o strategie de blocare a unui scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut duce la alegeri anticipate – scenariu asociat în text cu un obiectiv susținut de AUR. Potrivit analistului, președintele ar fi folosit „amenințarea” anticipatelor ca instrument de presiune, fără să își dorească efectiv acest deznodământ. Ce urmează: Veștea, între reticența partidelor și disciplina internă din PNL După desemnarea lui Adrian Veștea, reacțiile rămân rezervate: USR se opune refacerii coaliției cu PSD, PSD nu are încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor, iar o parte din PNL ar prefera rolul de opoziție, potrivit articolului. În paralel, PNL a votat în Biroul Național Politic împotriva formării unui guvern cu PSD (39 împotrivă, 10 pentru, 5 abțineri) și a decis să nu susțină Guvernul Veștea, cu amenințarea excluderii pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. În aceste condiții, șansele de a construi rapid o majoritate depind de negocieri politice care, în lectura analistului, nu pot ocoli rolul președintelui și capacitatea partidelor de a-și asuma explicit guvernarea. [...]
Criza din PNL riscă să blocheze formarea guvernului , după ce Adrian Veștea a ignorat ultimatumul conducerii liberale și a început negocieri pentru susținerea în Parlament, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este una operațională: dacă PNL își menține decizia de a nu vota cabinetul, Veștea trebuie să-și construiască o majoritate alternativă, cu costuri politice și condiționări din partea altor grupuri parlamentare. Premierul desemnat s-a întâlnit marți, de la ora 11:00, la Vila Lac, cu grupul parlamentar PACE – Întâi România și urma să discute și cu grupul Uniți pentru România. La discuția cu Uniți pentru România, Veștea a ajuns alături de Marian Neacșu (PSD), unul dintre liderii social-democrați, însă nu a răspuns întrebărilor privind nevoia de sprijin PSD pentru votul de încredere. Susținerea, condiționată de funcții și program politic Grupul PACE – Întâi România a legat explicit sprijinul de participarea la guvernare „cu drepturi depline”, inclusiv prin portofolii ministeriale și implementarea propriilor măsuri prezentate la consultările de la Cotroceni. „Nu susținem un guvern din care nu facem parte. Vrem să fim parte din Guvern cu drepturi depline și cu implementarea punctelor din programul PACE așa cum a fost prezentat la consultările de la Cotroceni”, a declarat Clement Sava. PSD își conturează pretențiile, fără o decizie finală Deși PSD nu ar fi luat încă o decizie privind susținerea guvernului Veștea, surse politice citate de Știrile Pro TV spun că social-democrații ar dori să păstreze, în mare, portofoliile avute în guvernul Ilie Bolojan: Transporturi, Energie, Sănătate, Justiție și Muncă. Conform acelorași surse, PSD ar fi dispus să renunțe la Agricultură „dacă vor primi altceva la schimb”, iar în discuții apar nume precum Alexandru Rogobete (Sănătate) și Bogdan Ivan (Energie). Este menționată și posibilitatea continuării mandatului la Finanțe de către Alexandru Nazare. PNL amenință cu excluderi și refuză votul în Parlament După expirarea ultimatumului impus de Ilie Bolojan (depunerea mandatului până marți, ora 10:00), Adrian Veștea a transmis că nu își depune mandatul, „indiferent de presiunile” făcute asupra sa, și s-a declarat convins că guvernul va trece, invocând nevoia de stabilitate și de „un executiv funcțional”. La nivelul PNL, Dan Motreanu, secretarul general al partidului, a reiterat că liberalii nu vor vota învestirea lui Veștea și a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcții în guvern fără mandatul partidului va fi exclus. În paralel, PNL ia în calcul convocarea unui Birou Politic Național pentru a cere începerea procedurilor de excludere a lui Adrian Veștea, însă sursele citate indică faptul că nu este clar dacă demersul va avea loc în această săptămână sau în următoarea. Ce urmează: majoritate alternativă sau escaladarea conflictului intern În lipsa sprijinului PNL, negocierile lui Adrian Veștea cu grupuri parlamentare și eventual cu PSD devin esențiale pentru obținerea votului de încredere. În același timp, amenințarea cu excluderi și posibilitatea declanșării procedurilor interne împotriva premierului desemnat ridică riscul unei rupturi formale în partid, chiar în perioada în care ar trebui construită o majoritate funcțională în Parlament. [...]
AUR respinge scenariul unei rupturi în Parlament , după ce au apărut informații că 10 parlamentari ai partidului ar urma să plece către grupul „ Uniți pentru România ”, un posibil semnal de instabilitate în aritmetica voturilor din Legislativ. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat la Digi24 că informația este „nu numai eronată”, ci „chiar fabricată”. Potrivit Digi24, informația privind o posibilă demisie a celor 10 parlamentari AUR și trecerea lor la grupul „Uniți pentru România” ar fi fost obținută „pe surse”. Întrebat direct despre acest scenariu, Peiu a spus că „nu e adevărat” și că este „exclus” să se întâmple. „Este exclus să se întâmple acest lucru. E o informație nu numai eronată, aș spune chiar fabricată.” Întrebat cine ar „fabrica” o astfel de informație, liderul senatorilor AUR a indicat, fără nume, că ar fi vorba despre „cei care vor să creeze senzația că se pot aduna voturi și din partea partidului de opoziție din România”. Context: negocierile pentru majoritate și acuzații la adresa președintelui În aceeași intervenție, Peiu a comentat și discuțiile politice din jurul premierului desemnat Adrian Veștea și întâlnirea acestuia cu grupul parlamentar PACE. Senatorul AUR a susținut că un guvern ar trebui să „izvorască dintr-o majoritate politică asumată de partide” și a acuzat că președintele Nicușor Dan nu ar trebui „să intervină sub nicio formă în viața internă a unui partid”, referindu-se la situația din PNL. Peiu a reluat și poziția AUR privind ieșirea din blocajul politic după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, afirmând că partidul ar fi susținut varianta alegerilor anticipate dacă nu se poate forma o majoritate stabilă și că AUR ar fi fost dispus să își asume guvernarea, dar că președintele ar fi exclus „orice fel de participare AUR”, inclusiv la votarea unui guvern. [...]
