Știri
Știri din categoria Politică

Organizația PSD Dâmbovița a votat împotriva continuării participării la guvernare, potrivit G4Media, într-un vot intern desfășurat sâmbătă, 28 martie 2026, la Târgoviște.
Decizia vizează continuarea participării PSD la guvernare „în actuala coaliție, cu actualul premier”, în contextul în care în spațiul public este discutată varianta unui guvern condus de Ilie Bolojan.
Propunerea de supunere la vot a fost făcută de liderul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan, în cadrul Conferinței Județene a Ligii Aleșilor Locali PSD. La eveniment au participat și președintele PSD, Sorin Grindeanu, alături de mai mulți miniștri social-democrați, transmite Agerpres, conform aceleiași surse.
În intervenția sa, Corneliu Ștefan a cerut un vot explicit privind menținerea PSD în formula actuală de guvernare și a susținut că, în sală, nu a existat niciun vot „pentru” continuarea în actuala coaliție.
„Stimaţi colegi, sunteţi de acord să mergem mai departe în actuala coaliţie? Cine este pentru? Nimeni. Împotrivă? Deci toată lumea a votat pentru a schimba regula în coaliţie”, a spus preşedintele PSD Dâmboviţa, Corneliu Ştefan.
Corneliu Ștefan a indicat și cinci direcții de lucru pentru social-democrați: proiecte pentru finanțare în sănătate, proiecte în educație, reformă administrativă, reducerea numărului de parlamentari și un program pentru comunitățile locale.
Totodată, liderul PSD Dâmbovița a criticat modul în care a fost condusă guvernarea în ultimul an și a susținut că PSD suportă costurile politice ale deciziilor luate la nivel executiv.
În acest cadru, el a afirmat: „În ultimul an de zile avem un premier care a condus ţara numai cu foarfeca”, concluzionând că PSD „decontează deciziile guvernamentale”, potrivit relatării publicate de G4Media.
Recomandate

Votul de învestire de miercuri va decide dacă România intră într-o perioadă de stabilitate sau rămâne în criză politică , susține premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un mesaj transmis înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Mureșan a spus că fiecare parlamentar va decide „prin votul său” direcția în care merge țara, iar miza este ieșirea din instabilitate și intrarea într-o etapă de funcționare normală a guvernării. El a prezentat și un bilanț al celor două săptămâni de la desemnare, afirmând că a lucrat la programul de guvernare și a făcut publică lista miniștrilor propuși. „Dragi români, mâine Parlamentul României va vota. Fiecare parlamentar va decide prin votul său dacă România va intra într-o perioadă de stabilitate sau dacă se continuă instabilitatea, dacă ne apucăm de treabă sau dacă continuă criza politică.” Ce spune că a făcut până la vot Premierul desemnat a descris succesiunea pașilor parcurși după desemnare: elaborarea programului de guvernare și prezentarea echipei guvernamentale. În același mesaj, el a invocat audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare, desfășurate luni și marți, despre care a afirmat că au decurs „impecabil”. Cum își asumă relația cu Parlamentul, dacă trece votul Mureșan a afirmat că, în cazul în care Guvernul va fi învestit, va trata „cu respect fiecare parlamentar” și va încerca să lucreze inclusiv cu opoziția, preluând idei pe care le consideră aplicabile. „Dacă guvernul pe care îl propun va fi investit, voi trata cu respect fiecare parlamentar de la fiecare grup parlamentar (...) vom lucra cu parlamentari în opoziție, le vom asculta ideile bune pentru România și le vom implementa dacă pot fi implementate, dacă sunt corecte și dacă sunt realiste.” El a reluat ideea că votul de miercuri este unul „important” și că rezultatul va arăta dacă Parlamentul poate contribui la depășirea crizei politice și la reluarea activității guvernamentale. „Prin votul de mâine vom vedea dacă reușim să depășim criza politică și dacă reușim să ne apucăm de treabă.” [...]

Schimbul de acuzații dintre USR și PSD escaladează spre zona juridică , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o plângere penală împotriva lui Dominic Fritz, pe fondul disputelor legate de Parteneriatul Strategic România–SUA, potrivit HotNews . Dominic Fritz a reacționat marți seară, într-o postare pe Facebook, spunând că liderul PSD este „bosumflat” din cauza întrebărilor legate de întâlnirea pe care Grindeanu ar fi avut-o în martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la restaurantul Isoletta din București. În mesaj, Fritz susține că Parteneriatul Strategic „nu e proprietatea PSD” și că nu poate fi invocat pentru a evita întrebările publice. „Parteneriatul Strategic nu e proprietatea PSD și nu e fusta după care vă puteți ascunde de întrebările pe care le au foarte mulți români”, a scris președintele USR. Fritz a continuat atacul, afirmând că întrebările rămân legitime „oricâte mese ar lua la Isoletta” și a adăugat o referire la „zboruri de lux plătite din surse îndoielnice”, sugerând că Grindeanu nu ar trebui să se plângă când este întrebat despre „posibile favoruri”. De la dispută politică la plângere penală Potrivit relatării, Sorin Grindeanu a anunțat luni seară, la România TV , că ia în calcul o plângere penală împotriva lui Fritz, după reacțiile acestuia legate de acuzații privind o presupusă implicare americană în demiterea Guvernului Bolojan. Liderul PSD a spus că îl acuză pe Fritz că ar fi pus „sub semnul întrebării Parteneriatul Strategic cu Statele Unite” și că „se depășește o limită”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că Fritz ar avea „probleme cu legea” și a invocat existența a „două” sentințe privind conflictul de interese, conform citatului redat de HotNews. Contextul: articolul WSJ și întâlnirea de la Isoletta Tensiunile au fost alimentate de o relatare a Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi dat de înțeles, la o cină la Atena în martie, că americanii „preconizau” căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, G4Media a scris că Grindeanu a fost filmat alături de Guilfoyle pe 31 martie, la Isoletta, împreună cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan. Grindeanu a susținut că discuțiile cu ambasadoarea s-au concentrat pe rolul României în Coridorul Vertical de Gaze , conform unei relatări anterioare citate de HotNews. Ce urmează Din informațiile prezentate, plângerea penală a fost anunțată ca intenție („mă gândesc foarte serios”, „o să îi rog pe avocați”), fără detalii despre momentul depunerii sau despre capetele concrete de acuzare. În paralel, disputa politică rămâne legată de întrebările privind întâlnirea de la București și de felul în care este invocat Parteneriatul Strategic România–SUA în conflictul dintre cele două partide. [...]

PSD își pregătește o nouă încercare de a forma guvernul , după ce Sorin Grindeanu spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier, în condițiile în care Cabinetul propus de Siegfried Mureșan ar urma să pice la votul de învestitură de miercuri, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute luni seara, într-o emisiune la România TV. Grindeanu a afirmat că are mandat din partea PSD pentru a conduce viitorul guvern și că se va autopropune la negocierile cu președintele, invocând faptul că social-democrații au „cel mai mare grup parlamentar”. Miza: o majoritate parlamentară, fără „linii roșii” în negocieri În scenariul în care ar fi desemnat premier, liderul PSD spune că va discuta „cu toată lumea din Parlament” pentru a construi o majoritate, pe care o descrie drept „transparentă”, argumentând că, în lipsa ei, guvernul ar fi „extrem de slab” și de scurtă durată. Grindeanu a indicat că nu exclude din discuții nici AUR și nici pe Ilie Bolojan, sugerând posibilitatea unor „diverse înțelegeri” pentru a strânge voturile necesare învestirii. „Voi discuta cu toată lumea din Parlament, voi încerca să am în spate o majoritate transparentă, altfel guvernul va fi extrem de slab, cu o durată scurtă și nu rezolvăm nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Grindeanu susține că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost „o surpriză” și că eurodeputatul liberal „nu are șanse” să obțină votul de învestitură, ceea ce ar deschide calea unei noi desemnări de premier. În același timp, liderul PSD afirmă că, din declarațiile publice ale președintelui, ar reieși că acesta ar urma să facă încă o nominalizare, fără a declanșa procedura alegerilor anticipate. [...]

Liderul PSD Sorin Grindeanu spune că va cere avocaților plângere penală împotriva primarului Timișoarei, Dominic Fritz , după ce acesta l-ar fi acuzat că ar fi luat „șpagă de la americani”, potrivit G4Media . Miza imediată este escaladarea conflictului politic într-o zonă cu potențial juridic, pe fondul unei dispute care atinge și tema relației României cu SUA. Declarațiile lui Grindeanu au fost făcute la România TV, în contextul „scandalului iscat” de afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, care „ar fi sugerat că americanii pot da jos guverne”, inclusiv în România, conform aceleiași surse. În intervenția sa, Grindeanu a susținut că acuzația formulată de Fritz ar depăși o limită și a indicat că intenționează să nu lase situația „să treacă așa de ușor”, afirmând că le va cere avocaților să formuleze o plângere. Totodată, liderul PSD a atacat credibilitatea lui Fritz, invocând existența unor „sentințe” care ar arăta un conflict de interese, despre care spune că ar fi stabilite de justiția din România. De ce contează: disputa e împinsă spre zona penală și atinge tema parteneriatului strategic Grindeanu a legat acuzațiile de riscul afectării relației cu SUA, afirmând că îl interesează ca parteneriatul să funcționeze „pentru ca România să se bucure în continuare de securitate”. În același timp, el a spus că, dacă există întrebări privind activitățile sale, este dispus să răspundă. În materialul citat nu apar reacții ale lui Dominic Fritz și nici detalii despre un demers juridic deja depus; este vorba despre intenția anunțată de Grindeanu de a solicita avocaților formularea unei plângeri. [...]

O posibilă decizie de neconstituționalitate a OUG 38/2026 la CCR poate scoate din joc mecanisme-cheie pentru derularea proiectelor SAFE , punând sub presiune contracte de apărare și infrastructură de ordinul miliardelor de euro, chiar în ziua în care Parlamentul votează învestirea Guvernului Mureșan, potrivit HotNews . Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării depuse de președintele PSD, Sorin Grindeanu, privind Ordonanța 38/2026. Conform unor surse politice citate de publicație, judecătorii CCR „se pregătesc să admită” sesizarea, ceea ce ar putea afecta implementarea unor proiecte finanțate prin instrumentul european SAFE. România are o alocare de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, iar contracte de peste 9 miliarde de euro au fost deja semnate și ar putea fi puse în pericol de o decizie a CCR, notează HotNews. SAFE este prezentat în articol ca un mecanism bazat pe împrumuturi, nu pe fonduri nerambursabile, cu dobândă maximă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani; rambursarea ar începe din 2035, eșalonat pe circa 30 de ani. Miza economică și operațională: ce ar bloca, de fapt, o decizie CCR HotNews arată că o eventuală declarare ca neconstituțională a OUG 38/2026 nu ar însemna dispariția programului SAFE și nici anularea automată a contractelor deja semnate. Riscul major ar fi, însă, pentru derularea viitoare a proiectelor, prin eliminarea unui set de mecanisme introduse de ordonanță. Efectul principal indicat: pentru viitor ar dispărea mecanismele prin care statul poate: expropria anumite active industriale; prelua participații sau active ale unor companii strategice. Consecința practică, potrivit articolului, ar putea fi apariția unor blocaje în proiectele care depind de aceste instrumente. De ce a fost atacată OUG 38/2026 Sesizarea lui Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan ar fi depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Argumentul prezentat: proiectul ordonanței, adoptate pe 4 mai, ar fi fost modificat în ziua moțiunii (5 mai), iar forma finală ar fi fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea executivului. Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, „potrivit legii”, conform HotNews. Separat, OUG 38/2026 a fost atacată și de Avocatul Poporului, care a invocat, între motive, lipsa avizului Consiliului Legislativ și limitările unui guvern demis. Context politic: calendarul CCR, suprapus peste votul pentru Guvernul Mureșan În articol este menționată o postare a lui Sorin Grindeanu, publicată duminică, în care acesta i-a numit pe reprezentanții Guvernului Bolojan „trădători de țară” și a susținut că s-ar fi împrumutat „pe 40 de ani” miliarde prin SAFE pentru a da contracte de 8 miliarde de euro unei singure companii străine, „în defavoarea industriei naționale”. Postarea este disponibilă aici . La finalul mesajului, liderul PSD a anunțat că PSD nu va vota Guvernul Mureșan. HotNews mai relatează că, în rândul unor lideri PNL și USR, au apărut suspiciuni că PSD ar fi încercat să împingă votul de învestitură pentru miercuri, astfel încât ședința de plen să coincidă cu decizia CCR. În Birourile Permanente Reunite, PNL ar fi propus ca votul final să fie marți seară, însă, potrivit surselor HotNews, nu PSD s-ar fi opus, ci AUR, care ar fi cerut programarea pentru miercuri. Cum sunt împărțite alocările SAFE pentru România Potrivit articolului, alocarea de 16,7 miliarde de euro este structurată astfel: 2,8 miliarde euro – achiziții pentru MAI și alte instituții din zona de siguranță și securitate națională; 4,2 miliarde euro – segmente din Autostrada A7 (Pașcani – Suceava – Siret) și A8 (Moțca – Iași – Ungheni); 9,6 miliarde euro – achiziții militare ale MApN. HotNews indică și exemple de contracte SAFE deja semnate (inclusiv un total estimat de ~8,57 miliarde euro pentru proiecte MApN enumerate în articol) și un total de ~1,208 miliarde euro pentru contracte SAFE ale MAI/SRI/IGSU. Pentru detalii despre achizițiile militare deja contractate, HotNews trimite la un material separat, disponibil aici . [...]

Kelemen Hunor avertizează că anticipatele ar împinge AUR spre guvernare , într-un apel către PSD și PNL să deblocheze formarea unei majorități după votul din Parlament, potrivit HotNews . Miza imediată este votul de miercuri pentru învestirea guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Acesta a spus, într-un interviu la Digi24 , că are în acest moment „doar cele 170 de voturi” ale PNL, USR și UDMR și a invocat „rezultate foarte bune ale discuției cu grupul minorităților”. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. În acest context, președintele UDMR respinge ideea alegerilor anticipate și susține că, dacă guvernul Mureșan nu trece, o opțiune mai potrivită ar fi ca președintele Nicușor Dan să îl nominalizeze premier pe Sorin Grindeanu. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la B1 TV . De ce contează: riscul unei reconfigurări a puterii în jurul AUR Hunor argumentează că anticipatele nu ar schimba raportul de forțe „în favoarea” PSD și PNL, ci doar ar „schimba ordinea”, cu AUR pe primul loc și imposibil de evitat în ecuația formării guvernului. „Soluția anticipatelor nu înseamnă că se va schimba ceva în favoarea acestor forțe politice. Se va schimba ordinea. AUR va fi pe primul loc și nu se poate evita atunci formarea unui guvern în jurul partidului AUR.” În același mesaj, liderul UDMR le transmite PSD și PNL că, „dincolo de orgolii” și dispute, există o „responsabilitate comună” pentru guvernarea țării, sugerând că o criză prelungită ar putea produce efecte politice greu de controlat. Ce urmează: votul din Parlament și scenariul anticipatelor Parlamentul votează miercuri asupra guvernului Mureșan, iar în lipsa unei majorități de 233 de voturi, discuția despre pașii constituționali pentru anticipate revine în prim-plan. Separat, deputatul PNL Alexandru Muraru a spus că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate în cazul în care guvernul pică la vot, conform HotNews . [...]