Știri
Știri din categoria Politică
Organizația PSD Dâmbovița a votat împotriva continuării participării la guvernare, potrivit G4Media, într-un vot intern desfășurat sâmbătă, 28 martie 2026, la Târgoviște.
Decizia vizează continuarea participării PSD la guvernare „în actuala coaliție, cu actualul premier”, în contextul în care în spațiul public este discutată varianta unui guvern condus de Ilie Bolojan.
Propunerea de supunere la vot a fost făcută de liderul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan, în cadrul Conferinței Județene a Ligii Aleșilor Locali PSD. La eveniment au participat și președintele PSD, Sorin Grindeanu, alături de mai mulți miniștri social-democrați, transmite Agerpres, conform aceleiași surse.
În intervenția sa, Corneliu Ștefan a cerut un vot explicit privind menținerea PSD în formula actuală de guvernare și a susținut că, în sală, nu a existat niciun vot „pentru” continuarea în actuala coaliție.
„Stimaţi colegi, sunteţi de acord să mergem mai departe în actuala coaliţie? Cine este pentru? Nimeni. Împotrivă? Deci toată lumea a votat pentru a schimba regula în coaliţie”, a spus preşedintele PSD Dâmboviţa, Corneliu Ştefan.
Corneliu Ștefan a indicat și cinci direcții de lucru pentru social-democrați: proiecte pentru finanțare în sănătate, proiecte în educație, reformă administrativă, reducerea numărului de parlamentari și un program pentru comunitățile locale.
Totodată, liderul PSD Dâmbovița a criticat modul în care a fost condusă guvernarea în ultimul an și a susținut că PSD suportă costurile politice ale deciziilor luate la nivel executiv.
În acest cadru, el a afirmat: „În ultimul an de zile avem un premier care a condus ţara numai cu foarfeca”, concluzionând că PSD „decontează deciziile guvernamentale”, potrivit relatării publicate de G4Media.
Recomandate
PSD cere plecarea urgentă a lui Ilie Bolojan , invocând o „criză economică” și inflație ridicată , iar Sorin Grindeanu spune că partidul „regretă” că nu a intervenit mai devreme împotriva „managementului prost” al premierului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute miercuri, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, într-o conferință de presă. Grindeanu a susținut că „radiografia la zi” ar arăta o „economie în comă”, cu „cifre alarmante”, pe care le-a pus în legătură cu date ale Institutului Național de Statistică, fără a detalia indicatorii. Acuzația centrală: „deșert economic” și „plan de sărăcire națională” Liderul PSD a caracterizat viziunea economică a premierului drept un „plan de sărăcire națională” și a afirmat că România ar fi „astăzi în criză economică”. În același context, Grindeanu a comparat nivelul inflației cu cel din Ucraina și a spus că situația ar fi mai gravă decât în pandemie sau în criza financiară din 2009–2010. „Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent.” PSD: „ne cerem scuze” că nu a fost mai ferm din toamnă Grindeanu a afirmat că el și colegii săi „regretă” că nu au fost „mai fermi” încă din toamnă și că își cere scuze „în fața românilor” pentru că nu ar fi anticipat „incapacitatea” lui Ilie Bolojan de a gestiona guvernarea. „Regret și regretăm că nu am fost și mai fermi mai devreme și că acest management prost nu l-am oprit mai devreme, astfel încât dezastrul la care asistăm astăzi să nu aibă această amploare (...) Repet, regret că nu am fost mai fermi încă din toamnă (...) și nu ne-am dat seama spre ce dezastru economic ne conduce Ilie Bolojan.” [...]
PSD ridică miza pe tema manipulării online , după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL că își promovează mesajele în spațiul public prin mecanisme digitale similare celor folosite în campania din 2024 a lui Călin Georgescu, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, liderul PSD a vorbit despre activarea pe rețelele sociale a „unei armate de boți, roboți și tiriboți”, într-un context în care disputa politică se mută tot mai mult în zona comunicării online. Grindeanu a susținut că în spațiul public ar exista informații despre identitatea consultanților implicați și a făcut trimitere la relatări din presă privind echipele de comunicare din spatele acestor acțiuni. El a afirmat că firma care s-ar fi ocupat de componenta online a campaniei lui Călin Georgescu în 2024 ar fi, potrivit celor citite „în presă”, consultant și pentru PNL în prezent. „Păi nu tot ei au făcut-o și pe a lui Călin Georgescu atunci? Ia aduceți-vă aminte. (...) Eu am spus că am văzut în presă cum cei care s-au ocupat online de campania lui Călin Georgescu în 2024 sunt aceeași firmă, o știți, care acum e consultant iarăși la PNL. Ce? E vreun secret?” Delimitare de comparația Bolojan–Georgescu, dar atac pe „profiluri artificiale” Întrebat dacă pune semnul egal între Ilie Bolojan și Călin Georgescu, Grindeanu a respins această interpretare și a spus că se referă strict la metodele de promovare și la folosirea unor profiluri „artificiale”. „Nu. M-ați auzit pe mine să spun? Nu-mi puneți în gură ceva ce n-am spus. (...) Asta nu înseamnă că trebuie să accept tot felul de mașinării și de roboți care-și fac treaba foarte bine și și-au făcut treaba foarte bine în aceste săptămâni” Liderul PSD a mai afirmat că este deschis criticilor „constructive” venite de la oameni reali, dar a susținut că „mașinăriile digitale” ar fi fost folosite pentru a acoperi ceea ce el numește „realitatea dezastrului” generat de Ilie Bolojan. Informațiile și declarațiile sunt atribuite de Antena 3 agenției Agerpres, care relatează despre conferința de presă a lui Sorin Grindeanu. [...]
Sorin Grindeanu susține că România este „în criză economică” și că scăderea deficitului s-a făcut „prin artificii” , acuzând că măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan au împins economia într-o zonă de risc, cu efecte directe asupra firmelor și locurilor de muncă, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, președintele PSD a afirmat că „premierul demis Bolojan lasă până la urmă România într-un deșert economic” și a descris situația drept „criză economică”, invocând scădere economică, inflație ridicată și o deteriorare pe care a comparat-o cu episoadele din pandemie și criza financiară din 2009–2010. „Deficitul” și riscul de amânare a plăților Grindeanu a susținut că reducerea deficitului bugetar nu ar fi rezultat din reforme sau măsuri economice „credibile”, ci dintr-o mutare contabilă: „S-a făcut printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta.” În aceeași intervenție, liderul PSD a afirmat că „ INS-ul ” l-ar fi „demis” pe Bolojan, fără a detalia indicatorii statistici la care se referă. Scenariu de impact asupra pieței muncii și IMM-urilor În declarațiile citate de Antena 3, Grindeanu a avansat un scenariu privind consecințele continuării actualei „viziuni” de guvernare pentru încă 10 luni, menționând: „vreo 300.000 de șomeri”; „120.000 de IMM-uri românești” care „pun lacătul pe ușă”; efecte negative asupra tinerilor, cu „mai bine de o treime” care „ar rămâne șomeri”. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări politice în discurs, fără metodologie sau surse statistice explicate în material. Acuzații de integritate și numiri politice Pe lângă componenta economică, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi „trimis finul” în Parlament, referindu-se la deputatul de Bihor Dumitru Țiplea, despre care a spus că „a fost condamnat” pentru falsificarea unor legitimații de student. Totodată, a invocat și alte cazuri de persoane din PNL despre care a afirmat că ar avea probleme penale sau măsuri judiciare. Ce urmează: consultări și „soluții economice” pentru viitorul guvern Grindeanu a mai spus că PSD va merge la consultările de la Cotroceni „cu multe opțiuni pe masă” pentru o soluție rapidă și că partidul va prezenta „în zilele următoare” soluții economice pentru viitorul guvern. În același timp, a indicat că un guvern minoritar cu premier PSD „nu e o variantă” dorită și a avertizat că o formulă „de conjunctură” ar putea duce la o nouă moțiune de cenzură în septembrie. [...]
Sorin Grindeanu cere trimiterea urgentă la Parlament a reformelor PNRR , acuzând că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a transmis până acum nicio listă de proiecte legislative necesare, potrivit Digi24 . Într-o scrisoare adresată lui Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, Grindeanu – în calitate de președinte al Camerei Deputaților – susține că partidele din fosta coaliție au convenit, la consultările de la finalul lunii aprilie purtate de președintele Nicușor Dan, să sprijine adoptarea rapidă a actelor normative necesare pentru îndeplinirea reformelor, țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Blocaj procedural: Parlamentul nu a primit proiecte, spune Grindeanu Liderul PSD afirmă că, deși MIPE este coordonatorul național pentru implementarea PNRR, nu a existat până acum o solicitare către Parlament pe această temă și nu a fost înaintată „nicio listă” cu actele normative aflate sau care ar trebui introduse în procedura parlamentară. „Subliniez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator național de implementare al PNRR și nu mi-a înaintat nicio listă cu actele normative aflate în procedura parlamentară sau care s-ar impune să fie promovate în procedura parlamentară.” Grindeanu îi cere ministrului să trimită „cât mai urgent” lista proiectelor legislative care trebuie aprobate pentru a obține „un grad cât mai mare de absorbție” a fondurilor din PNRR. De ce contează Miza este una operațională și de reglementare: fără proiecte de lege sau alte acte normative trimise la timp în Parlament, reformele asumate prin PNRR riscă să rămână blocate în procedură, iar absorbția fondurilor să fie afectată. În scrisoare, Grindeanu leagă explicit calendarul legislativ de capacitatea României de a implementa reformele și de a crește absorbția banilor europeni. [...]
Liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut la OSIM înregistrarea numelor ca mărci , un demers care le-ar putea oferi protecție juridică și control asupra folosirii comerciale a numelui în activități precum publicitate, media sau campanii electorale, potrivit Digi24 . Cererile sunt „în așteptare”, conform datelor analizate de Profit.ro, citate de News.ro, și figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Solicitările vizează mărci strict „verbale”, adică fără elemente grafice (logo). Ce acoperă cererile depuse la OSIM În cazul ambilor lideri PSD, cererile se referă la 6 clase de produse și servicii. Lista menționată include, în linii mari: produse de imprimerie și papetărie; obiecte vestimentare; media; publicitate, marketing și sondaje de opinie; organizare de evenimente; consultanță politică și finanțare politică; redactare de discursuri politice; servicii juridice; organizare de campanii electorale. Procedura și costurile, pe scurt Potrivit explicațiilor OSIM prezentate în articol, „marca verbală” este o denumire sau un slogan scris cu caractere standard. Pentru depunere se achită o taxă de 51 lei și o taxă de publicare: 152 lei pentru mărci alb-negru și 508 lei pentru cele color. Cererile se publică electronic în maximum 7 zile de la acordarea datei de depozit, iar din acel moment există o perioadă de 2 luni în care pot fi depuse observații pe motive absolute de refuz. În maximum 30 de zile de la depunere trebuie plătită taxa de examinare pe fond: 559 lei pentru o clasă, în cazul unei mărci verbale individuale, plus 356 lei pentru fiecare clasă suplimentară. OSIM examinează pe fond în 6 luni de la publicare, cu condiția achitării taxelor, și decide admiterea sau respingerea. Dacă cererea este admisă, certificatul se eliberează cu plata unei taxe de 254 lei în 30 de zile de la notificare; în lipsa plății, se consideră renunțare. Ce înseamnă, practic, o marcă înregistrată Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate doar pe teritoriul României. Drepturile asupra mărcii pot fi transmise prin cesiune sau licență, iar protecția este valabilă 10 ani de la data depunerii cererii, cu posibilitatea de reînnoire pe perioade succesive de câte 10 ani. [...]
Sindicatul angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cere demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând posibile încălcări ale obligațiilor de transparență privind întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, potrivit Mediafax . Miza, dincolo de disputa politică, este una de reglementare: respectarea registrului de transparență (RUTI) introdus prin Legea nr. 49/2025. SAALG susține că cei doi demnitari ar fi folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Ce prevede legea și ce întreabă sindicatul În comunicat, SAALG face trimitere la Legea nr. 49/2025, care obligă membrii Guvernului să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte, iar cele neplanificate în termen de două zile de la desfășurare. Sindicatul cere public să se precizeze dacă aceste obligații au fost respectate și să fie indicate înregistrările existente în RUTI. De ce contează: legătura cu ADR și achizițiile din zona digitalizării SAALG semnalează și o „circumstanță suplimentară” legată de conducerea ADR: actualul președinte al instituției, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu, iar numirea sa la ADR ar fi fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. SAFE, contracte de miliarde și cererea de clarificări Sindicatul aduce în discuție și programul SAFE , prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. În comunicat se menționează că presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall, iar SAALG cere lămuriri dacă „contactele guvernamentale cu grupuri germane private”, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau „alte interese”. Ce solicită SAALG: demisie/demitere și publicarea documentelor Concret, SAALG cere demisia „de onoare” a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Totodată, solicită: publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz; verificarea situației de către Corpul de Control al Prim-ministrului; publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG. [...]
