Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează sprijinul pentru un guvern de 24 de luni de un set de reguli de disciplină bugetară și monitorizare publică, care ar lega deciziile de finanțare de surse clare de bani, responsabili și indicatori măsurabili, potrivit Digi24. Documentul, adoptat de Consiliul Politic Național al PSD la Sinaia, propune un „Acord al celor zece priorități naționale” deschis partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile.
Miza economică a propunerii este mutarea negocierii politice de la împărțirea funcțiilor la un program cu termene și finanțare explicită: guvernul ar fi „judecat” după îndeplinirea obiectivelor, nu după formula politică, iar semnarea acordului nu ar oferi automat dreptul de a numi miniștri și nici nu ar garanta alocări bugetare.
„Semnătura nu este un cec în alb. Orice măsură trebuie să indice de unde vin banii, cine câștigă, cine suportă costul, ce instituție răspunde și care este riscul de eșec.”
PSD își justifică inițiativa printr-un diagnostic al crizei politice și economice, invocând date din august 2026: 90,5% dintre respondenți ar fi considerat că România merge într-o direcție greșită, 75% ar fi spus că economia s-a înrăutățit, iar 58% că trăiesc la limita strictului necesar.
Documentul pleacă de la ideea formării unei „majorități sociale înaintea unei majorități parlamentare”. Programul de guvernare ar urma să fie stabilit înaintea negocierii portofoliilor, iar majoritatea parlamentară ar fi demonstrată prin semnături nominale în ambele Camere.
În arhitectura propusă, fiecare prioritate ar trebui să aibă:
Totodată, prioritățile nu ar putea fi modificate „discret”, prin ordonanțe sau negocieri bilaterale, ci doar prin argument public și acordul semnatarilor.
În zona fiscal-bugetară, PSD susține că statul ar trebui să combată frauda, evaziunea și risipa înainte de a introduce noi sarcini pentru contribuabilii care își plătesc taxele. Printre propuneri se află integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză a riscurilor, ținte pentru reducerea decalajului de TVA și recuperarea prejudiciilor, precum și orientarea controalelor către fraudele mari și rețelele organizate.
Bugetarea ar urma să fie multianuală, cu scenarii (de bază, prudent și de șoc), iar facilitățile fiscale și garanțiile statului ar fi inventariate și păstrate doar dacă își dovedesc rezultatele și echitatea. Documentul introduce și principiul că cheltuielile permanente trebuie acoperite din venituri recurente, iar împrumuturile folosite pentru investiții cu efecte verificabile.
Îndeplinirea priorităților ar urma să fie urmărită printr-un portal public actualizat lunar de Guvern, cu indicatori precum capacități instalate, proiecte puse în funcțiune, timp economisit, venituri colectate, locuri de muncă create și acces la servicii.
Dacă o prioritate este încălcată, documentul prevede notificare scrisă, evaluare tehnică și un termen de remediere de 15 zile. Retragerea din acord ar putea fi justificată, între altele, de modificarea unilaterală a unei priorități, nerespectarea repetată a bugetului, ascunderea obligațiilor publice, refuzul publicării indicatorilor sau înțelegeri secrete privind funcții, contracte ori alocări bugetare, iar retragerea ar deveni efectivă doar după prezentarea publică a motivelor și consecințelor.
Acordul propune zece direcții, cu accent pe energie, apărare, reindustrializare, colectare și disciplină bugetară, reforma administrației, piața muncii și demografia, educație și sănătate, agricultură și irigații, infrastructură și investiții strategice, respectiv orientarea europeană și euroatlantică (inclusiv finalizarea aderării la OECD, în condițiile în care România ar fi obținut 24 din 25 de avize, potrivit documentului).
În infrastructură, PSD leagă explicit planificarea de finalul PNRR la 31 august 2026 și propune transformarea experienței de implementare într-un set de lecții pentru pregătirea unui „Plan de Parteneriat Național și Regional” pentru accesarea fondurilor europene după 2027, plus o poziție comună pentru negocierile bugetului UE 2028–2034.
În energie, documentul cere audit public al proiectelor și blocajelor administrative, calendar național pentru noi capacități, modernizarea rețelelor și stocare, precum și măsuri țintite pentru consumatorii vulnerabili și eficiență energetică pentru reducerea facturilor.
În reforma statului, propune audit funcțional al instituțiilor și companiilor de stat, interoperabilitatea bazelor de date și trasabilitate completă a achizițiilor publice, cu publicarea contractelor și a beneficiarilor reali.
Propunerea PSD, așa cum este descrisă în rezoluție, deschide o negociere în care sprijinul politic ar fi condiționat de reguli de finanțare, raportare și evaluare publică, nu de împărțirea funcțiilor. Rămâne de văzut dacă și în ce formă alte partide, grupuri parlamentare sau parlamentari vor accepta integral cele zece priorități și mecanismul de monitorizare, în condițiile în care aderarea nu ar garanta acces la ministere sau alocări bugetare.
Recomandate
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
Refuzul public al lui Daniel Zamfir de a vota „în orb” Guvernul Niculescu ridică un risc de disciplină internă în PSD chiar înaintea votului de învestire , într-un moment în care partidul este indicat ca intrând la guvernare, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD a scris în direct, la România TV, pe o coală de hârtie că nu va vota guvernul condus de Luca Niculescu în Parlament, în ipoteza unor presiuni asupra social-democraților. Zamfir a notat pe foaie mesajul „Zamfir, senator PSD, nu va vota guvernul Luca Niculescu” și s-a semnat. Ulterior, el a explicat pentru G4 Media că se referea la un „vot în alb”, dacă liderul PSD Sorin Grindeanu le-ar cere social-democraților să voteze un guvern în ședință. „Am spus că nu voi acorda un vot în orb Guvernului Luca Niculescu”, a declarat Zamfir pentru G4 Media. De ce contează: semnal de tensiune înaintea învestirii Explicația lui Zamfir leagă gestul de o discuție despre ipoteza în care PSD ar fi „amenințat de DNA” să voteze Guvernul Luca Niculescu „în orice condiții”. În același context, el a susținut că „austeritatea nu trebuie să continue”, potrivit relatării. Mesajul public, formulat ca refuz de a vota „în orb”, poate complica efortul de a asigura o majoritate disciplinată la votul de învestire, mai ales dacă în interiorul PSD apar condiționări sau rezerve legate de programul de guvernare. Context: Zamfir, propus ministru al Economiei în același guvern În același timp, Mediafax notează că Daniel Zamfir a devenit propunerea de ministru al Economiei în Guvernul Niculescu. Pe lista de nume menționate mai apar Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Rogobete la Sănătate și Florin Manole la Muncă, alături de „tehnocrați agreați de Nicușor Dan”. Ce urmează în Parlament Potrivit informațiilor din articol, premierul desemnat Luca Niculescu depune joi lista de miniștri și programul de guvernare la Parlament. Miniștrii propuși ar urma să fie audiați luni, iar votul de învestire al Guvernului Niculescu este programat marți. [...]
Guvernul Luca Niculescu intră în faza de învestire, iar „matematica” din Parlament indică o majoritate confortabilă , cu un prag de 233 de voturi și un potențial de 279 dacă toate grupurile care și-au anunțat sprijinul își mențin poziția, potrivit HotNews . Miza imediată este stabilitatea politică necesară pentru evitarea costurilor bugetare invocate în contextul prelungirii interimatului. Parlamentul urmează să stabilească un calendar pentru votul de învestitură: miniștrii vor fi audiați pe rând în comisiile de specialitate, apoi urmează votul final în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Conform unor surse politice citate în articol, audierile ar urma să aibă loc luni, iar votul final marți. Pragul de învestire și majoritatea „pe hârtie” Pentru a fi învestit, cabinetul are nevoie de 233 de voturi. Publicația notează că PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au arătat sprijinul, ceea ce ar duce, dacă se confirmă în plen, la 279 de voturi. În același timp, rămâne relevant riscul de disciplină de vot și eventuale condiționări politice, în condițiile în care unele formațiuni au anunțat sprijinul, dar și delimitări publice. Calendarul: termenul legal și pașii procedurali Decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat pe 6 octombrie în Monitorul Oficial, moment din care a început să curgă termenul de 10 zile pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. Procedural, urmează: stabilirea calendarului de către Parlament; audierile miniștrilor în comisiile de specialitate; votul de învestitură în plen reunit. Componența cabinetului: PSD domină portofoliile, tehnocrații completează Sorin Grindeanu a anunțat lista miniștrilor PSD din viitorul guvern; PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii. În paralel, potrivit surselor politice citate, în executiv ar urma să intre și șase tehnocrați. Pentru portofoliul Energiei, HotNews notează că „pentru moment” nu a fost stabilit titularul, iar ministerul ar urma să fie condus de un independent. Poziționări politice: sprijin, dar și linii roșii Decizia PSD de a intra la guvernare este motivată public de Sorin Grindeanu prin riscuri economice și bugetare asociate prelungirii crizei politice și menținerii unui guvern interimar. „Menținerea guvernului demis și interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea și ultima parte funcțională din economie. Am vorbit de un impact suplimentar la buget de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB și nu doar atât.” PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să voteze guvernul, dar să treacă în opoziție, cu mențiunea că o decizie finală ar urma să fie luată de Biroul Politic Național. În interiorul PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avut o reacție critică față de unele propuneri PSD și a spus că partidul va fi în „totală opoziție” față de social-democrați. USR, prin președintele Dominic Fritz , a anunțat că va propune ca parlamentarii formațiunii să voteze împotriva guvernului, potrivit unei postări pe Facebook. UDMR a transmis că va vota guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. AUR a respins susținerea și a cerut alegeri anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar grupul minorităților naționale și-a anunțat susținerea. Victor Ponta a declarat că voturile grupului „Uniți pentru România” vor fi acordate, iar grupul PACE a indicat sprijin „cu anumite condiții”, în timp ce SOS România a anunțat opoziția. Ce urmează Următorul test este dublu: audierile miniștrilor, unde pot apărea vulnerabilități politice, și votul din plenul reunit, unde se va vedea dacă majoritatea anunțată „pe hârtie” se transformă în voturi efective pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
