Știri
Știri din categoria Politică
PSD contestă planul de listare/vânzare a unor pachete din companii de stat și reclamă lipsa consultării în Coaliție, ceea ce poate bloca sau întârzia orice demers guvernamental legat de privatizări parțiale în sectoare considerate strategice, potrivit Agerpres.
Într-un comunicat, PSD spune că se opune inițiativelor asumate de premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor „companii de stat profitabile”, pe care le descrie ca având un rol esențial în arhitectura de securitate a țării. Social-democrații afirmă că partidul nu a fost consultat și că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus explicit inițiativei.
PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, „în plină criză energetică și financiară”, ar reprezenta un risc pentru siguranța națională. În același context, partidul enumeră companii precum:
Formațiunea mai afirmă că, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, ar exista o tendință de „naționalizare” sau de răscumpărare a unor active pentru consolidarea securității energetice și economice.
Potrivit PSD, justificarea intențiilor de vânzare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar fi o „formă de dezinformare publică”. Partidul afirmă că nu există o obligație ca România să vândă companii precum cele enumerate și indică faptul că singura companie menționată în acest context ar fi Hidroelectrica.
În cazul Hidroelectrica, PSD susține că angajamentul din PNRR ar fi fost listarea la bursă a unui pachet de 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”. Social-democrații mai afirmă că, în contextul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, Guvernul ar fi trebuit să renegocieze jalonul respectiv (122), nu să avanseze o vânzare.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că a prezentat în ședința de guvern de joi „o listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. Din informațiile transmise, nu rezultă ce companii sunt pe această listă și nici un calendar al deciziilor, însă poziția PSD indică un potențial blocaj politic în interiorul Coaliției pentru orice inițiativă de privatizare parțială sau listare care ar necesita susținere comună.
Recomandate
PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență , susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3 . Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR , în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat. Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”. Legătura cu PNRR și „planul de urgență energetică” al Guvernului PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”. Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea. Ce solicită PSD la nivel european În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei. Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”. [...]
Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]
Amendamentele din Senat la Strategia pentru biodiversitate riscă să complice îndeplinirea unui jalon din PNRR , iar ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, spune că România ar putea pierde „miliardul de euro” asociat adoptării documentului, potrivit Mediafax . Comisia pentru mediu din Senat a adoptat un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, document descris ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, însă fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Inițial, strategia a fost contestată de senatorii PSD, care au susținut că forma propusă ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După modificări, PSD a votat în favoarea raportului, alături de USR, PNL și UDMR. Disputa: „echilibru” pentru investiții vs. „modificări din pix” ale angajamentelor europene Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că varianta inițială ar fi blocat investiții și că amendamentele ar fi creat un „echilibru” între infrastructură și protecția mediului. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (...) Am făcut observații și schimbări (...) am creat un echilibru (...) cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. După vot, Diana Buzoianu a criticat amendamentele adoptate, afirmând că acestea modifică obiective asumate de România la nivel european și că o strategie națională nu poate schimba angajamente europene. „În documentul de astăzi (...) PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european și că „nu există niciun fel de sancțiune” dacă obiectivul nu este îndeplinit, dar există nevoia ca România să arate că încearcă să îl atingă. Auditul pentru parcurile naționale, scos din strategie Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de ce le este frică” celor din PSD. Ea a respins argumentul invocat de PSD potrivit căruia auditul ar costa prea mult, susținând că acesta „oricum va fi făcut”. Ce urmează: amendamente la Camera Deputaților și miza PNRR Buzoianu a anunțat că USR va depune amendamente la Camera Deputaților pentru a corecta modificările adoptate în Senat și a legat explicit miza de finanțarea europeană. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților (...) Eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu. În același timp, ministra a respins ideea că strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice, argumentând că strategiile „nu creează noi legi” și „nu pot adăuga prevederi noi legislative”, ci pun în aplicare obiective deja asumate la nivel național și european. [...]
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
Crin Antonescu pune presiune pe numirea viitorului premier, indicându-l pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare ca „singura soluție” pentru ieșirea din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută sâmbătă seară, la Antena 3 CNN, unde Antonescu a fost întrebat dacă l-ar fi numit pe Ilie Bolojan prim-ministru în cazul în care ar fi ajuns președinte. Răspunsul său a fost „Nu”, iar fostul lider liberal a susținut că a fost singurul dintre candidații aflați „la vârf” care nu a spus niciodată că îl va pune pe Bolojan premier. În același context, Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan ar fi fost folosit în campania electorală drept „un atu electoral” de Nicușor Dan și a indicat explicit cine ar fi trebuit, în opinia sa, să fie desemnat de președinte pentru a închide criza. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare.” De ce îl indică pe Nazare: Finanțe, relația cu UE și negocierea în coaliție Antonescu și-a argumentat opțiunea prin profilul lui Alexandru Nazare, invocând experiența acestuia la Ministerul Finanțelor și rolul în relația cu instituțiile europene și cu creditorii. „Mie mi se pare că Nazare e singura soluție care răspunde punctelor esențiale pe care le ceri de la un prim-ministru și în situația în care ne aflăm.” Fostul lider liberal a mai spus că Nazare se află la al doilea mandat de ministru al Finanțelor și că el, nu Bolojan, „a purtat toată această comunicare” cu Comisia Europeană, instituțiile bancare și creditorii. În plus, Antonescu a invocat experiența politică „mai diversă” a lui Nazare (parlamentar, europarlamentar, ministru și la alte portofolii) și „capacitatea de a dialoga cu forțe politice”, pe care o consideră esențială într-un guvern de coaliție. Contextul politic invocat: „criză de conducere” În aceeași intervenție, Antonescu a vorbit despre o „criză de conducere” în România și a plasat „sediul problemei” la Palatul Cotroceni, în linie cu ideea că decizia de desemnare a premierului este punctul de blocaj care trebuie deblocat printr-o nouă nominalizare. [...]
Reducerea consumului cu 200–300 MW în orele de seară din ultimele zile arată că apelurile Guvernului pentru economisirea energiei au avut efect imediat, într-un context de secetă și importuri limitate, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a spus că scăderea este vizibilă în special seara și a mulțumit „românilor, companiilor, instituțiilor” care au răspuns solicitării. Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, la RFI, după ce premierul a cerut repetat populației, firmelor și instituțiilor să-și reducă consumul. Bolojan a precizat că, în afară de ziua cu cele mai ridicate temperaturi („alaltăieri”), „în fiecare zi” s-au înregistrat reduceri. De ce contează: seceta și importurile limitate împing spre managementul cererii Premierul a legat explicit economisirea de constrângerile din sistem: „atunci când este secetă” și „capacitatea de a importa este limitată”, „soluția de bază este să reduci consumul la nivelul la care poți asigura producția și la care se adaugă importul”. Ca ordin de mărime, el a comparat scăderea de 200–300 MW cu un consum „într-o zi normală din anul trecut” de 7.700–8.000 MW. Alte teme atinse de premier În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit și despre: analiza rapidă a Curții Constituționale asupra legii integrității, cu posibilitatea retrimiterii la Parlament dacă un articol este declarat neconstituțional; condițiile în care PNL ar susține un viitor guvern, inclusiv unul „cu profil tehnocrat”, dacă are o susținere parlamentară stabilă și un program axat pe controlul cheltuielilor și reducerea deficitelor. [...]
