Știri
Știri din categoria Politică
PSD se pregătește să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan pe 20 aprilie, un pas care poate declanșa rapid o criză guvernamentală și turbulențe economice; G4Media trece în revistă scenariile prin care social-democrații ar putea forța schimbarea executivului și consecințele posibile în piață.
Decizia urmează să fie luată prin vot electronic, de la ora 17:00, de aproape 5.000 de lideri centrali și locali ai PSD (șefi de organizații județene, primari, viceprimari, președinți de consilii județene, parlamentari, consilieri județeni și președinți de filiale comunale sau orășenești). Dacă votul ar menține sprijinul pentru Bolojan, criza s-ar închide rapid, iar inițiatorul ei, Sorin Grindeanu, ar ieși slăbit politic, notează publicația.
Potrivit informațiilor prezentate, pasul imediat ar fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și a secretarului general al guvernului, urmată de solicitarea ca premierul să demisioneze pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică.
De aici, analiza descrie două variante:
Dacă Bolojan refuză să demisioneze, el poate conduce 45 de zile cu miniștri interimari, înlocuindu-i pe cei PSD. G4Media amintește că, în această situație, guvernul nu trebuie să treacă printr-un vot de învestitură „în integralitate”, fiind vorba de o remaniere prin schimbarea componentei politice; votul ar fi necesar doar pentru noii miniștri, în linie cu o decizie a Curții Constituționale (504/2019).
Chiar dacă Parlamentul ar respinge noii miniștri propuși, guvernul nu ar cădea automat: premierul poate numi alți interimari pentru încă 45 de zile, perioadă în care executivul își păstrează capacitatea de a adopta ordonanțe de urgență. O astfel de prelungire a interimatului ar putea însă „paraliza” funcționarea statului, potrivit analizei.
În scenariul în care Bolojan rămâne în funcție, PSD ar putea încerca să dărâme guvernul prin moțiune de cenzură, dar cu un cost politic major: ar avea nevoie de voturile partidelor extremiste din opoziție (AUR, SOS, POT, PACE). În plus, pentru PSD ar conta și „cine depune primul” moțiunea (PSD sau AUR), din rațiuni de imagine și de evitare a unei subordonări simbolice față de George Simion.
O moțiune adoptată ar duce la căderea guvernului și la declanșarea negocierilor pentru o nouă majoritate. G4Media notează că, în acest punct, devin posibile inclusiv formule precum un guvern PSD-AUR sau un guvern PSD sprijinit de AUR în Parlament, deși nu poate fi anticipat acum ce combinație ar rezulta.
Miza imediată este stabilitatea, într-un moment în care România are deja presiuni bugetare. Analiza avertizează că o criză politică ar putea amplifica problemele economice prin creșterea costurilor de împrumut, amânarea investițiilor pe fond de incertitudine și presiune pe cursul de schimb.
În ecuație intră și președintele Nicușor Dan, care ar putea influența deznodământul prin poziționarea sa. Până acum, el a cerut stabilitatea coaliției și a insistat pe necesitatea accelerării absorbției fondurilor din PNRR până la termenul-limită de 31 august, iar despre susținerea premierului a indicat că aceasta „trebuie să vină din Parlament”, conform Constituției.
Recomandate
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]
Blocajul guvernamental ar putea fi deblocat până la sfârșitul verii , dacă se conturează o majoritate în jurul PSD și există un vot de sprijin inclusiv pentru o formulă minoritară, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu citate de Antena 3 . Miza imediată este ieșirea din interimat, care limitează capacitatea executivului de a guverna. Primarul Craiovei spune că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „cu puteri depline” și că există șanse ca mandatul de premier să fie dat „cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară”, dacă parlamentarii se prezintă la sesiunea convocată. Întrebată dacă UDMR „s-a răzgândit” și ar vota un guvern minoritar PSD, Vasilescu a afirmat că „este foarte posibil” și a insistat că, în acest moment, prioritatea este învestirea unui guvern, indiferent de formulă (minoritar, tehnocrat sau cu participare mai largă). În același context, ea a spus că PSD ar fi dispus să voteze și un guvern tehnocrat, chiar și fără funcții în executiv. De ce contează: interimatul limitează deciziile guvernului Criza politică durează din 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR. De atunci, guvernul este interimar și are atribuții restrânse: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament, potrivit informațiilor din articol. Vasilescu a legat urgența formării unui guvern legitim și de negocierile externe, afirmând că „toate statele negociază următorul ciclu financiar”, în timp ce România nu are încă un executiv cu puteri depline. Context: nominalizări eșuate și propuneri concurente de premier Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate) și Adrian Veștea (respins la vot în Parlament). Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare până nu are certitudinea că există șanse reale pentru o majoritate. În prezent, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Deși au avut loc mai multe consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens pentru majoritatea necesară învestirii unui nou guvern. [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
PSD propune un mecanism parlament ar de urgență pentru a debloca decizii cu efect direct în economie și servicii publice , pe fondul crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că România traversează „un blocaj instituțional fără precedent” și cere înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să redacteze rapid modificările legislative necesare. Într-o conferință de presă, Grindeanu a afirmat că „România este în prezent fără guvern”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauza crizei politice. Ce ar urma să facă „comisia de criză” Conform propunerii, comisia ar reuni grupurile parlamentare și ar avea rolul de a pregăti amendamente și reglementări urgente pentru „deblocarea funcționării guvernării”. Grindeanu spune că rezultatele ar urma să fie puse pe agenda unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, împreună cu proiectele legislative din pachetul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Indiferent de apartenența politică, cei aleși în Parlament au datoria să elaboreze – sau să colaboreze la elaborarea și adoptarea – reglementări urgente pentru a restabili funcționarea statului și pentru a proteja interesele celor care i-au votat.” Liderul PSD a adăugat că această comisie ar putea funcționa până la formarea unui guvern cu puteri depline, dacă inițiativa este susținută și de celelalte partide parlamentare. Exemplele invocate: blocaje în sănătate, presiuni de preț și piață imobiliară Grindeanu a enumerat mai multe situații pe care le pune pe seama lipsei unui guvern cu puteri depline: blocarea angajărilor în sistemul de sănătate, cu efecte inclusiv asupra spitalelor de copii; creșterea prețurilor la carburanți „de la o zi la alta”, fără intervenție din partea autorităților; atacuri cibernetice asupra unor platforme critice ale statului, inclusiv cea a Agenției Naționale de Cadastru, care ar fi dus la blocarea pieței imobiliare. Totodată, el a avertizat că, în lipsa unei intervenții legislative urgente, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 21% începând cu 1 august. Ce urmează Propunerea depinde de acordul celorlalte grupuri parlamentare și de convocarea unei sesiuni extraordinare. Materialul nu precizează un calendar concret pentru constituirea comisiei sau pentru adoptarea modificărilor legislative menționate. [...]
Schimbul de acuzații PSD–USR pe Transporturi mută disputa în zona controlului politic asupra ministerului , după ce Sorin Grindeanu a susținut public că instituția ar fi „condusă de fapt” de Cătălin Drulă, iar liderul USR a replicat că social-democratul are „halucinații” și reacționează la „decuplarea PSD de la banul public”, potrivit HotNews . Drulă, deputat și președinte al USR, a spus într-o postare pe Facebook că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj” și că „decuplarea PSD de la banul public de aproape 3 luni” ar explica „comportament agitat și halucinații”. El a ironizat acuzația că ar conduce Ministerul Transporturilor , afirmând că liderul PSD „are vedenii” și că „cere registrele de acces de la jandarmi”. În aceeași intervenție, Drulă a anunțat că va participa la sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare (menționată de HotNews în contextul declarațiilor politice recente) și a transmis că speră să nu îl mai găsească pe Grindeanu „președinte la Cameră” la întoarcere, invocând faptul că acesta ar fi spus că PSD este „în opoziție acum”. Drulă i-a felicitat, totodată, pe colegii din USR care „se ocupă” în prezent de Transporturi și a afirmat: „Normal că băieții cu homar și private jet Nordis turbează”. Ce a spus Grindeanu și de unde a pornit disputa Schimbul de replici a fost declanșat după o conferință de presă la Parlament, în care Grindeanu a fost întrebat despre siguranța rutieră pe Valea Oltului , în contextul unui accident produs în dimineața aceleiași zile. Liderul PSD a criticat USR și a susținut că Ministerul Transporturilor ar fi condus „de fapt” de Drulă, nu de ministrul interimar Radu Miruță. În declarația citată de HotNews, Grindeanu a mai spus că, în ultimele trei luni, la Transporturi „se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi” și că nu ar fi fost dat „nici măcar un kilometru de autostradă” în circulație în acest interval. De ce contează Miza politică a disputei este legitimitatea deciziei și a responsabilității în Transporturi , într-un moment în care tema infrastructurii și a siguranței rutiere rămâne sensibilă public. În lipsa unor elemente factuale noi în această confruntare (dincolo de acuzații și ironii), conflictul indică o escaladare a retoricii între PSD și USR pe controlul administrativ al unui minister cu bugete mari și proiecte cu impact economic. [...]
