Știri
Știri din categoria Politică
Conducerea PNL condiționează apartenența la grupurile parlamentare de renunțarea la procesele interne, după ce Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului că au „două posibilități”: fie își retrag acțiunile, fie nu vor mai face parte din grupurile PNL din Parlament, potrivit Digi24.
Miza imediată este una operațională: PNL încearcă să își securizeze disciplina de vot în Camera Deputaților și Senat, pe fondul litigiilor care au pus sub semnul întrebării decizii ale partidului și chiar legitimitatea noii conduceri.
Bolojan a spus că în conducerea partidului s-a decis „respectarea deciziilor grupurilor parlamentare” la vot, atât la Cameră, cât și la Senat. Argumentul invocat: coerența politică atunci când partidul adoptă o poziționare într-o „problemă strategică importantă” – de la proiecte de investiții la alegeri.
În același timp, liderul PNL a insistat că parlamentarii pot vota cum doresc, însă nu în calitate de membri ai grupului parlamentar dacă se abat de la linia stabilită.
Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan a afirmat că aceștia trebuie să aleagă între:
El a prezentat situația drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”.
În iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare.
Totodată, „aripa Veștea” din PNL a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul, susținând că scopul ar fi fost modificarea statutului și eliminarea membrilor cu opinii divergente.
În plus, contestatarii au introdus o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale: 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total.
Digi24 mai notează că Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, când partidul și-a stabilit poziția privind Cabinetul Veștea. Acțiunea a fost înregistrată de mai mulți membri PNL, între care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și Mihai Veștea.
Recomandate
Disputa din PNL escaladează pe tema accesului la justiție , după ce Alina Gorghiu îl acuză pe Ilie Bolojan că ar condiționa apartenența la grupurile parlamentare de retragerea unor acțiuni în instanță, potrivit Antena 3 . Deputata PNL spune că președintele partidului le-a dat „puciștilor” un ultimatum de 10 zile pentru a-și retrage procesele intentate partidului, sub amenințarea excluderii din grupurile parlamentare. Gorghiu califică măsura drept „șantaj” și cere public ca decizia să fie reanalizată, invocând că ar fi „ilegală” și că ar trebui discutată cu specialiști. „Îi solicit public lui Bolojan să reanalizeze această decizie ilegală, să se consulte cu specialiștii și să renunțe la acest șantaj în interiorul PNL.” Miza: disciplina de partid versus dreptul constituțional de a merge în instanță Într-un videoclip postat pe Facebook, Gorghiu afirmă că a ajuns să fie pusă „sub presiunea să renunțe la justiție” și susține că nu își va retrage „nicio sesizare” și „nicio acțiune în instanță” ca urmare a amenințărilor. Ea argumentează că accesul liber la justiție este garantat de Constituție și că nu poate fi condiționat de o decizie internă de partid. Gorghiu mai spune că, de-a lungul carierei sale în PNL, nu a cerut niciodată cuiva să renunțe la un proces pentru a rămâne în partid sau în grupul parlamentar și avertizează că o astfel de practică ar crea un precedent periculos inclusiv pentru alți membri. Poziția lui Bolojan: „disciplină” și „coerența votului” Ilie Bolojan a cerut în Biroul Politic Național ca liberalii care au deschis procese împotriva partidului să își retragă toate acțiunile din instanță. Ulterior, într-o conferință de presă, el a explicat că decizia ar avea legătură cu necesitatea păstrării disciplinei și a coerenței votului în grupurile parlamentare, susținând că un partid trebuie să aibă o poziție unitară în problemele strategice importante. În acest moment, din informațiile prezentate, conflictul rămâne deschis: Gorghiu spune că nu cedează și că își va apăra drepturile „până la capăt”, în timp ce conducerea partidului invocă nevoia de unitate și disciplină internă. [...]
PNL își pregătește fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, iar Ilie Bolojan indică deja o arhitectură de conducere în care Ludovic Orban ar urma să primească „o poziție de reprezentare importantă” la nivel național , potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională: PNL încearcă să reducă riscul de fricțiuni interne și să accelereze integrarea unei formațiuni care are structuri locale în mai multe județe. Bolojan a făcut declarațiile după întâlniri cu grupurile parlamentare ale PNL, în care a prezentat deciziile adoptate de Biroul Politic Național. Informațiile sunt transmise de Agerpres, preluate de Digi24. Ce rol vede Bolojan pentru Orban după fuziune Întrebat ce poziție va avea Ludovic Orban în partid după fuziunea PNL cu Forța Dreptei, liderul liberal a spus că experiența și profilul politic al acestuia îl recomandă pentru o funcție importantă de reprezentare la nivel național, punctând că este „mai puțin relevant” titlul exact al funcției. În același context, Bolojan a descris Forța Dreptei ca având grupuri de consilieri în consilii locale și județene „în anumite județe”, dând exemplele Timiș și Vrancea, și a indicat că viitoarea colaborare va fi calibrată „în funcție de realitățile din fiecare județ”. Calendarul și miza fuziunii: „simplificare” a ofertei politice Primul pas pentru „polul de modernizare” anunțat de conducerea PNL este începerea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, decizie aprobată duminică de conducerea partidului. Bolojan a spus că negocierile vor începe după ce Forța Dreptei adoptă o decizie similară, iar PNL va comunica ulterior stadiul și încheierea discuțiilor. Obiectivul declarat al demersului este „simplificarea și claritatea” ofertei politice, prin „adunarea tuturor forțelor de centru-dreapta”. A doua decizie: program sectorial și recrutare de specialiști Separat de fuziune, Bolojan a anunțat că PNL va lucra la un program sectorial prin comisii de specialitate și grupuri de lucru pe domenii, care ar urma să fie constituite până săptămâna viitoare. Liderul PNL a lansat și un apel către specialiști să se alăture procesului de elaborare, argumentând că partidul vizează „soluții credibile și oameni competenți”. [...]
USR și PNL cer retragerea proiectului de modificare a legii partidelor , susținând că acesta ar muta decizia privind înregistrarea alianțelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , ceea ce ar însemna un control administrativ asupra unor decizii cu miză politică, potrivit Digi24 . Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și „să lase Parlamentul să hotărască” asupra modificărilor legislative în domeniu. Dimitriu a afirmat, la Palatul Parlamentului, că proiectul ar permite ca AEP să decidă dacă USR poate face alianță cu PNL, invocând două tipuri de probleme: una de procedură și una de fond. Miza de reglementare: cine decide asupra alianțelor În argumentația prezentată, Dimitriu a susținut că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția nu ar trebui să se implice în chestiuni precum constituirea alianțelor sau „decesul” unui partid, pe motiv că partidele sunt persoane juridice, iar administrarea lor nu ar intra în atribuțiile AEP. Deputatul USR a mai spus că decizia ar trebui să rămână la instanță. Tot Dimitriu a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, USR ar urma să depună „plângere penală pentru delapidare”, acuzând că fondurile AEP ar fi folosite „în scopul de a ajuta PSD”. În declarațiile citate, el a cerut explicit retragerea proiectului și oprirea discuțiilor pe această temă. PNL: proiectul ar muta decizia de la Tribunalul București la AEP Alexandru Muraru (PNL) a susținut că proiectul schimbă un element „esențial”: în prezent, înregistrarea alianțelor dintre partide se face la Tribunalul București, prin decizia unui magistrat, iar proiectul ar crea un „filtru” prin care decizia s-ar muta administrativ la AEP. Muraru a mai afirmat că PNL și USR au decis să nu mai participe la consultări cu conducerea AEP pe acest proiect de act normativ. Ce urmează În forma prezentată public, disputa se mută pe două planuri: competența AEP de a promova un astfel de proiect și efectul practic al modificărilor propuse asupra procedurii de înregistrare a alianțelor. Textul Digi24 indică faptul că solicitarea imediată a USR și PNL este retragerea proiectului, însă nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau despre o reacție nouă a AEP în acest material. [...]
PNL pregătește acțiuni în instanță pentru a limita costul datoriilor , după ce Biroul Politic Național a decis să-i dea în judecată pe liderii care ar fi propus și semnat contracte considerate păguboase, potrivit Euronews . Miza imediată este reducerea penalităților asociate acestor contracte, descrise ca „uriașe”, nu contestarea datoriei în sine. Potrivit surselor citate, pe lista celor vizați se află Lucian Bode (PNL Sălaj), Hubert Thuma (PNL Ilfov), Ciprian Pandea (PNL Călărași) și Toma Petcu (PNL Giurgiu), care au făcut parte din fosta conducere până la congresul din iunie și ar fi aprobat inclusiv contracte locale nefavorabile. În cazul lui Lucian Bode, publicația notează că a fost și secretar general al partidului, ceea ce ar fi implicat o responsabilitate mai mare. Penalități de 1% pe zi și o strategie de litigiu Conform informațiilor din articol, unele contracte ar include penalități de 1% pe zi. Dacă PNL nu ajunge la o înțelegere cu creditorii, liderii care au aprobat contractele ar urma să fie acționați în instanță. În această logică, partidul ar încerca să limiteze impactul financiar al penalităților, în condițiile în care datoria este acceptată, dar nivelul penalităților este contestat. Presiune internă: ultimatum pentru retragerea contestațiilor Aceiași lideri sunt descriși ca fiind dintre cei care au contestat în instanță deciziile luate la ultimul Congres al partidului (menționate de publicație aici ). În Biroul Politic Național s-ar fi decis un ultimatum de zece zile pentru retragerea contestațiilor; în caz contrar, ar urma excluderea din PNL. Cine nu apare pe listă și cine ar mai putea fi vizat Fostul premier Nicolae Ciucă nu ar figura pe lista celor vizați, pe motiv că nu ar fi semnat deciziile, ci doar și-ar fi dat acordul, potrivit surselor citate. Publicația mai notează că este posibil să apară și numele lui Rareș Bogdan, alături de alți liberali de rang mai mic, însă această informație este prezentată ca posibilitate. Separat, PNL a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă și este obligat să restituie 14,1 milioane de lei, potrivit articolului. [...]
PNL a deschis negocierile pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei și pentru constituirea „Polului Modernizării” , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că noua construcție ar putea trece „imediat după formare” de 30% în preferințele electoratului, potrivit News . Miza, în logica prezentată de Mureșan, este repoziționarea dreptei pentru a concura direct cu AUR până la alegerile parlamentare din 2028. Într-o postare pe Facebook, Mureșan spune că a transmis în Biroul Politic Național al PNL că partidul „are timp să construiască ceva serios” până în 2028 și că poziționarea trebuie să fie „clară de la început” în favoarea unei guvernări de modernizare și reformă, „fără ambiguități, fără dispute”. Pe fondul faptului că „cel mai bine plasat partid în sondaje este AUR”, eurodeputatul argumentează că PNL ar trebui să formeze un pol care să includă „toate partidele care doresc o Românie modernă, fără risipă și fără hoție”. El invocă precedente electorale în care „partidele de dreapta s-au unit” și afirmă că, în acest scenariu, Polul de Modernizare ar depăși 30% și „se va lupta de la egal la egal cu AUR”. Ce spune Mureșan despre PSD și „atragerea aleșilor” Mureșan mai afirmă că PSD „va apărea în sondaje” pe locul trei, „sub 20%”, și susține că, în acel moment, „capacitatea de atracție a PSD-ului va fi ZERO”. În același mesaj, el acuză PSD că „încearcă să folosească acum resursele guvernamentale pentru a atrage aleși de la alte partide” și susține că, dacă partidul nu ar mai avea șanse la viitoarele alegeri, „nimeni nu va mai merge în barca PSD”. Deciziile BPN: fuziune, comisii de specialitate și recuperarea unor sume Potrivit informațiilor prezentate, Biroul Politic Național al PNL a aprobat în unanimitate: deschiderea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție a partidului Forța Dreptei și constituirea Polului Modernizării; constituirea unor comisii de specialitate care să elaboreze propuneri liberale în domenii strategice; inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a precizat, tot pe Facebook, că, în condițiile în care partidul este în opoziție, comisiile de specialitate vor fi revitalizate prin invitarea „inclusiv a unor specialiști din afara PNL”. [...]
Conducerea PNL pregătește măsuri disciplinare și acțiuni în instanță pentru a limita impactul datoriilor acumulate în perioada Nicolae Ciucă , potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Miza imediată este una operațională: partidul încearcă să-și securizeze finanțele și să condiționeze drepturile de vot interne de rezolvarea restanțelor. În centrul disputei sunt datoriile generate de campania electorală din perioada în care PNL era condus de Nicolae Ciucă, inclusiv cele legate de promovarea cărții semnate de acesta. Conform sursei, PNL a pierdut deja un proces și trebuie să plătească aproximativ 14 milioane de lei pentru campania de promovare a volumului. Totodată, actuala conducere ar fi decis să inițieze demersuri în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri considerați responsabili pentru contractele care au produs aceste datorii. Printre cei vizați este menționat fostul secretar general al PNL, Lucian Bode , care ar fi semnat contractele respective. Filiale cu datorii, sub presiunea pierderii votului în conducerea partidului Problema datoriilor a fost discutată și în cea mai recentă ședință a liberalilor, unde au fost analizate situațiile financiare ale unor organizații județene. În acest context, sunt indicate ca vizate filialele din Giurgiu, Ilfov și Călărași, ai căror lideri s-au poziționat în ultima perioadă împotriva lui Ilie Bolojan. Conducerea PNL ia în calcul retragerea dreptului de vot în Biroul Politic Național pentru reprezentanții organizațiilor care nu își rezolvă datoriile. Filialele ar urma să aibă la dispoziție două săptămâni pentru achitarea sau eșalonarea sumelor restante; în caz contrar, ar putea pierde dreptul de vot în forul de conducere. Context: fuziunea cu Forța Dreptei, pornită în aceeași ședință În aceeași reuniune, liberalii au început oficial demersurile pentru fuziunea cu Forța Dreptei, partid condus de Ludovic Orban, fost premier și fost lider PNL. Potrivit informațiilor Digi24, inițiativa este prezentată ca primul pas al lui Ilie Bolojan către constituirea unui pol politic de dreapta. [...]
