Știri
Știri din categoria Diverse
Ford spune că oprirea temporară a producției din România ține de vacanța de vară, nu de criza de energie, după ce premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că mari consumatori precum Dacia și Ford au redus voluntar activitatea pentru economisirea electricității, potrivit Digi24.
Un purtător de cuvânt al Ford a declarat pentru DPA că oprirea producției este parte din vacanța de vară planificată și nu reprezintă un răspuns la deficitul de energie. Reprezentantul Ford Europa, de la sediul din Köln, a descris situația drept „o neînțelegere”.
„Cert este că în prezent nu se desfăşoară nicio activitate de producţie datorită vacanţei de vară obişnuite, planificată cu mult timp înainte.”
Declarațiile Ford vin după ce Ilie Bolojan a vorbit despre o întâlnire de criză cu mari consumatori de energie și a susținut că producătorii auto, inclusiv Ford, suspendă producția în România în contextul crizei de electricitate. Potrivit premierului interimar, oprirea producției la Dacia și Ford „până pe 19 august” ar însemna „o economie de aproximativ 200 MW”, iar alte companii ar urma să ia decizii similare pentru reducerea voluntară a consumului, mai ales seara.
În același timp, Ford indică faptul că oprirea este una sezonieră, similară vacanțelor de vară care au loc și la fabricile companiei din Germania, ceea ce schimbă semnificația economică a măsurii: dintr-un răspuns operațional la o criză energetică, într-o oprire programată care se suprapune peste perioada de tensiune din sistem.
România se confruntă cu „o criză acută de electricitate” pe fondul secetei și al valurilor de căldură, iar nivelul scăzut al Dunării a dus la închiderea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă din cauza lipsei apei de răcire; al doilea reactor riscă, de asemenea, să fie închis. În paralel, producția hidro este afectată de debitele scăzute ale râurilor, iar Guvernul a cerut industriei, autorităților locale și populației să economisească electricitate.
În acest context, diferența dintre „oprire planificată” și „oprire voluntară pentru economisire” devine relevantă pentru modul în care piața înțelege disponibilitatea industriei de a reduce consumul și pentru credibilitatea mesajelor publice privind măsurile de gestionare a consumului în perioade de vârf.
Recomandate
Atacul cu drone asupra rafinăriilor rusești din Samara a forțat noi opriri de producție , într-un episod care indică presiune operațională repetată asupra infrastructurii energetice din Rusia, în paralel cu intensificarea loviturilor Moscovei asupra centrelor industriale ucrainene, potrivit Digi24 . Ucraina a atacat în noaptea de luni spre marți o rafinărie din regiunea Samara (sud-estul Rusiei), conform autorităților locale și mass-media independente ruse. Guvernatorul Viaceslav Fedorișev a transmis pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât „zeci de drone” și că au existat ținte legate de „întreprinderi industriale”, fără a preciza obiectivele. El a mai spus că au apărut daune și la „infrastructura civilă, inclusiv locuințe particulare și vehicule”. Rafinăria Kuibișev, din nou în centrul atacurilor Potrivit canalului rus independent Astra, în timpul atacului a izbucnit un incendiu la rafinăria Kuibișev, deținută de Rosneft , una dintre cele mai mari din regiune. Digi24 notează că, la fel ca rafinăriile Novokuibișev și Sizran (tot în Samara), unitatea a fost atacată în repetate rânduri cu drone ucrainene, iar toate trei au fost nevoite să își suspende temporar producția. În alte regiuni, autoritățile ruse au raportat doborâri masive de drone: în Rostov ar fi fost „anihilate peste 70” de vehicule aeriene fără pilot în șapte districte, iar în Voronej guvernatorul a anunțat doborârea a 28 de drone. Ministerul rus al Apărării a raportat pe rețeaua MAX doborârea a 297 de drone cu aripi fixe deasupra a 14 regiuni și a Crimeei anexate. Rusia lovește infrastructura industrială ucraineană cu rachete hipersonice În același timp, Rusia a atacat marți infrastructuri industriale în trei orașe din regiunile Dnipropetrovsk și Poltava, potrivit informărilor publicate pe rețelele sociale de guvernatorii regionali. Atacurile sunt prezentate ca parte a unei campanii desfășurate „de săptămâni” pentru degradarea sectoarelor economiei ucrainene; în acest context este menționată o scădere a contribuției metalurgiei la PIB „de la 7% la practic zero”, pe fondul daunelor la uzinele principale, conform EFE, citată de Agerpres. Conform informațiilor citate, au fost vizate Dnipro, Krivoi Rog și Pavlograd (în Dnipropetrovsk) și o infrastructură industrială din Kremenciuk (Poltava). Digi24 mai relatează că, potrivit unor canale ucrainene de Telegram, Rusia ar fi folosit rachete Zirkon și rachete „hibride” Banderol (descrise ca o combinație între tehnologia dronelor și cea a rachetelor), precum și rachete balistice și de croazieră Kalibr. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât o rachetă de croazieră Kalibr, 8 drone hibride și 177 de drone Shahed și de alte tipuri. Totodată, Digi24 consemnează că Ucraina este „complet vulnerabilă” în fața rachetelor balistice rusești, din cauza lipsei rachetelor de interceptare pentru sistemele Patriot capabile să contracareze acest tip de armament. În Dnipro, potrivit „noilor informații” citate, trei persoane și-au pierdut viața în urma atacurilor rusești din noaptea precedentă. [...]
Acuzațiile SUA privind lovirea unor nave cu petrol „legate de SUA” ridică riscuri noi pentru fluxurile din Marea Neagră , într-un moment în care atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse sunt deja invocate ca factor de presiune pe prețuri, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la Fox News că au existat „mai multe incidente” în ultimele luni care au vizat „nave având legături cu SUA și livrări de petrol americane”. El a susținut că navele au fost lovite „probabil nu în mod deliberat”, dar „au fost totuși vizate de Ucraina”, adăugând că situația „trebuie abordată” și că „nu putem permite ca acest lucru să se întâmple”. Rubio nu a oferit detalii despre episoadele la care se referă. De ce contează: exporturile prin Novorossiisk și miza companiilor americane Contextul indicat în material trimite la portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră, folosit pentru exportul de petrol nu doar din Rusia, ci și din Kazahstan. Petrolul kazah ajunge în port prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), un proiect în care Chevron are o participație. În același context, sunt menționate atacuri cu drone ucrainene care au lovit în repetate rânduri conducta și instalațiile de încărcare. În iulie, potrivit relatărilor din presă citate de Digi24, un petrolier care opera în numele ExxonMobil a fost avariat în apropiere de Novorossiisk. Presiune politică și discuția despre un moratoriu pe infrastructura energetică Rubio a pus creșterea prețului petrolului pe seama războiului din Ucraina și a consolidării poziției rebelilor houthi din Yemen, conform relatării. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă pentru prețul ridicat al motorinei la nivel mondial, din cauza atacurilor asupra rafinăriilor rusești, considerând scumpirea o problemă în perspectiva alegerilor de la jumătate de mandat din noiembrie. Potrivit lui Rubio, Trump propune ca Moscova și Kievul să își suspende reciproc atacurile asupra infrastructurii energetice. Înaintea unei întâlniri cu Trump, la Adunarea Generală a ONU de la New York, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a accepta un moratoriu, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins un astfel de acord. [...]
Votul foarte mic din București sugerează o diasporă rusă fragmentată politic , iar rezultatul iese din tiparul din restul țărilor unde „Rusia Unită” a pierdut, potrivit Digi24 . La secția din Capitală, Partidul Comunist din Federația Rusă a fost pe primul loc, deși în Rusia partidul lui Vladimir Putin a câștigat detașat alegerile pentru Duma de Stat (Parlamentul rus). În România au votat la București 99 de persoane, iar Partidul Comunist a obținut 30 de voturi, depășind „Rusia Unită”. În articol se menționează că la urne au mers ruși stabiliți în România și, „cel mai probabil”, diplomați rămași la post în București. De ce contează: România, o excepție în diaspora Conform datelor citate, comuniștii au reușit să devanseze „Rusia Unită” doar în România . În celelalte 39 de țări analizate, primul loc a fost ocupat de partidul „Oamenii Noi” (Novâie Liudi), o formațiune descrisă în material ca fiind „puțin altfel decât cele supuse direct” Kremlinului. Publicația notează că Partidul Comunist din Federația Rusă promovează, între altele, „restabilirea controlului pe care îl avea URSS asupra întregului bloc comunist”. Context: unde a mai pierdut partidul lui Putin Materialul arată că „Rusia Unită” a pierdut în mai multe destinații populare pentru relocare după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, fiind depășită de „Oamenii Noi” în țări precum: Armenia Kazahstan Muntenegru Portugalia Spania Serbia Thailanda Rezultatele din diaspora sunt prezentate și într-o hartă interactivă realizată de „Verstka”, pe baza datelor publicate în sistemul CEC (Comisia Electorală Centrală) . [...]
Huawei mută AI-ul din zona de „asistent” în zona de „execuție” în HarmonyOS 7 , mizând pe un model în care utilizatorul exprimă o intenție, iar telefonul orchestrează automat aplicațiile și serviciile necesare, potrivit Mobilissimo . Compania a detaliat direcția la evenimentul Connect 2026, la câteva luni după prezentarea inițială a HarmonyOS 7 la conferința dezvoltatorilor. Schimbarea de fond este trecerea de la modelul „omul caută serviciul” la ceea ce Huawei numește „intent as a service” (intenția ca serviciu). În practică, HarmonyOS Agent Framework 2.0 ar urma să fie stratul comun prin care aplicațiile, funcțiile sistemului, „Skills” (capabilități dezvoltate de parteneri) și agenții terți primesc și execută sarcini. Huawei susține că o „planificare hibridă” între dispozitiv și cloud crește rata de reușită a sarcinilor complexe la peste 90%, însă cifra este prezentată ca estimare a companiei și rămâne de validat independent. Ce se schimbă operațional pe telefon: Celia primește acces extins În HarmonyOS 7, asistentul Celia primește acces la o plajă mai largă de funcții, cu scopul de a reduce interacțiunea pas cu pas tipică asistenților vocali. Concret, Celia poate apela: peste 2.100 de funcții ale sistemului; peste 500 de „Skills” ale partenerilor; aproximativ 2.000 de alți agenți HarmonyOS. Diferența, în logica Huawei, este că utilizatorul ar comunica rezultatul dorit, iar sistemul ar construi „traseul” de acțiuni până la finalizarea sarcinii. Miza pentru dezvoltatori: integrare prin Skills și A2A Pentru ca modelul „agentic” să funcționeze la scară, Huawei încearcă să atragă dezvoltatori și să standardizeze modul în care aplicațiile se conectează la mecanismul de planificare. HarmonyOS 7 ar deschide peste 20 de capabilități AI la nivel de sistem, iar aplicațiile se pot lega prin Skills și A2A („Agent to Agent”, adică agent-la-agent). DevEco Studio , mediul de dezvoltare al Huawei, primește la rândul său instrumente asistate de AI, inclusiv DevEco Code și DevEco CLI, cu funcții de tip „vibe coding” (scriere de cod ghidată de descrieri și intenții, cu ajutorul AI). Context de ecosistem: cifrele pe care se bazează Huawei Huawei își justifică ambiția prin dimensiunea ecosistemului: compania indică peste 85 de milioane de dispozitive cu HarmonyOS 6 sau 7, peste 11 milioane de dezvoltatori înregistrați și mai mult de 400.000 de aplicații și servicii disponibile. Separat, OpenHarmony ar fi ajuns pe peste 1,3 miliarde de dispozitive din zona industrială și IoT, conform aceleiași prezentări. În esență, Huawei încearcă să transforme AI-ul într-un „strat de execuție” între utilizator, aplicații și hardware, nu doar într-un chatbot „peste” interfață. Rămâne însă întrebarea critică: cât de bine va funcționa în utilizare reală, dincolo de demonstrații, și câte aplicații vor adopta efectiv Skills și comunicarea între agenți — fără această adopție, conceptul de „OS pentru agenți” riscă să rămână limitat la capabilitățile din ecosistemul propriu. [...]
O nouă biografie despre Vladimir Putin descrie un sistem de putere bazat pe frică și represiune , iar războiul din Ucraina este prezentat drept un instrument de menținere la conducere, potrivit Digi24 . Cartea este semnată de doi jurnaliști ruși plecați în exil, Roman Badanin și Mihail Rubin, fondatorii proiectului media de investigație Proekt . Punctul de plecare al relatării este o descindere a unor bărbați mascați în apartamentul familiei lui Badanin, la Moscova, în dimineața de 29 iunie 2021, sub un pretext, urmată de o razie similară la domiciliul lui Rubin. Cei doi spun că mascații erau ofițeri ai FSB (serviciul de informații rus), pe care îi descriu ca parte a unui „climat de teamă și violență” impus în Rusia. Presiune asupra presei și exilul autorilor Badanin și Rubin afirmă că raidurile au fost un avertisment, pe fondul presiunilor asupra Proekt: amenințări, interogatorii, etichetarea drept „agenți străini”, restricții de acces la evenimente și percheziții la birouri. În material este menționat și că unii colegi „au murit subit” în circumstanțe descrise ca accidente inexplicabile sau atacuri aparent aleatorii. Rubin povestește că, după descinderea FSB, și-a găsit pașaportul lăsat „cu grijă” la vedere, interpretând gestul ca pe un mesaj că autoritățile vor ca el să plece. La mai puțin de trei săptămâni, Kremlinul a declarat Proekt instituție media „nedorită”, iar Rubin spune că a plecat din Moscova „în dimineața următoare”, invocând alternativa „între închisoare și exil”. Badanin, aflat în vacanță cu familia în Maroc, a decis că întoarcerea în Rusia ar fi prea periculoasă. Portretul lui Putin și miza războiului Cartea, intitulată „The Tsar in Person”, are aproape 800 de pagini și urmărește ascensiunea lui Putin de la perioada în care a fost agent KGB și funcționar la primăria din Sankt Petersburg până la menținerea la putere în Kremlin din anul 2000. Volumul a câștigat Marele Premiu de la Strasbourg, un premiu literar francez, iar juriul a spus că se citește ca un „roman de spionaj”, potrivit informațiilor preluate de Digi24 din The Guardian. Autorii îl descriu pe Putin ca pe „un țar al zilelor noastre”, „lipsit de ideologie”, un dictator capabil de „o cruzime fără limite”, care se consideră deasupra moralității și a legilor. În aceeași cheie, ei susțin că războiul din Ucraina nu ar fi o extensie a unor convingeri, ci un mijloc de a rămâne la putere. Riscuri și în afara Rusiei Cei doi jurnaliști spun că nu se simt complet în siguranță nici în exil, invocând existența unor „echipe de asasini” trimise împotriva disidenților ruși din străinătate. În cazul lui Badanin, materialul menționează că anul trecut agenți FBI l-au avertizat, la reședința sa din California, că ar fi expus riscului unui atac „din partea serviciilor speciale străine”. Contextul mai larg, potrivit autorilor, este că volumul ar fi fost scris și pentru tinerii ruși care nu au cunoscut Rusia de dinainte de venirea lui Putin la putere și că a fost interzis de Kremlin. În paralel, Badanin spune că miza este și demontarea „miturilor” despre Putin în străinătate, prin prezentarea faptelor despre sistemul de putere descris în carte. [...]
Tribunalul București a înlocuit arestul cu control judiciar pentru Călin Georgescu , potrivit Antena 3 , o decizie care schimbă imediat regimul de restricții aplicat acestuia în dosar. Din informațiile disponibile în materialul publicat, instanța a decis ca Georgescu să nu mai fie arestat, ci să fie plasat sub control judiciar. Articolul este prezentat în format video, însă în conținutul extras nu apar detalii despre motivele instanței, durata măsurii sau obligațiile concrete impuse prin controlul judiciar. Ce înseamnă practic decizia, în lipsa motivării publice Controlul judiciar este o măsură preventivă mai puțin severă decât arestul, care, de regulă, permite persoanei cercetate să fie în libertate, dar cu anumite obligații și restricții stabilite de instanță. În acest caz, Antena 3 nu publică, în textul disponibil, lista obligațiilor sau condițiile exacte. Ce rămâne neclar din informațiile publicate Materialul nu include, în forma accesibilă aici: motivarea Tribunalului București pentru înlocuirea arestului; perioada pentru care a fost dispus controlul judiciar; eventuale interdicții (deplasare, comunicare, activități) asociate măsurii; reacții ale părților sau pașii procedurali următori. În lipsa acestor elemente, impactul concret al deciziei asupra cazului poate fi evaluat doar la nivelul schimbării măsurii preventive, fără detalii despre condițiile aplicate. [...]
