Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu aplauze în Cetatea Oradea, într-un episod de expunere publică ce arată că, cel puțin local, fostul premier interimar își păstrează capitalul de imagine, potrivit Antena 3.
Momentul a avut loc vineri, în Cetatea Oradea, după ce Bolojan a participat la „Majális”, un eveniment al comunității maghiare organizat în cadrul Festum Varadinum. Un localnic a filmat scena și a publicat-o pe Facebook, iar în imagini Bolojan apare ieșind din restaurantul Corsarul, din interiorul cetății, alături de partenera sa, Ioana, pe fundal auzindu-se aplauze.
În postarea care însoțește filmarea, autorul notează: „Să fii aplaudat la scenă deschisă când ieși dintr-un restaurant după ce ai fost demis printr-o moțiune de cenzură mai rar. Respect Ilie Bolojan!”. În secvența surprinsă, Bolojan salută scurt din cap și își continuă drumul, zâmbind; în fundal poate fi observat și un agent SPP.
Contactat de Bihoreanul, comerciantul Dacian Meza, prezent în zonă, a confirmat autenticitatea filmării și a spus că Bolojan a fost aplaudat atât la sosire, cât și la plecare. Potrivit acestuia, la momentul respectiv „nu era început concertul de la scena mare”.
În imagini apare și un jandarm care îl salută din cap pe Bolojan, iar martorul a precizat că jandarmii nu făceau parte din dispozitivul de protecție al acestuia, ci erau în cetate pentru evenimentele de la „Majális”.
Dincolo de caracterul informal al scenei, reacția publicului funcționează ca un indicator de percepție și mobilizare în teritoriu, într-un moment în care Bolojan este asociat cu o schimbare recentă de statut politic (menționată în postare ca demitere prin moțiune de cenzură). Pentru actorii politici, astfel de episoade devin rapid material de validare sau contestare în spațiul public, mai ales când circulă în social media.
Separat de acest moment, Antena 3 mai notează că Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș („Institutul Inimii”), unde urmează să fie construită, cu finanțare PNRR, o nouă clădire pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave.
Recomandate
Ludovic Orban cere folosirea explicită a amenințării cu anticipatele ca instrument de deblocare a crizei guvernamentale , susținând că președintele Nicușor Dan ar trebui să joace „tare” în raport cu PSD, inclusiv prin asumarea posibilității dizolvării Parlamentului, potrivit HotNews . Fost consilier pentru politică internă al președintelui, Orban a declarat la Digi 24 că, în logica moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR, inițiatorii ar trebui să vină cu o soluție de guvernare. În acest context, el spune că ar proceda în doi pași: mai întâi ar acorda PSD mandatul de formare a guvernului, iar dacă nu reușește să strângă o majoritate – scenariu pe care îl consideră probabil – ar reveni cu un nou mandat pentru Ilie Bolojan, pentru o formulă PNL–USR–UDMR. Anticipatele, pârghia invocată pentru disciplinarea votului în Parlament Orban condiționează această strategie de renunțarea la mesajul că Parlamentul nu va fi dizolvat, argumentând că, în cazul unei crize guvernamentale în care eșuează două încercări de învestire, dizolvarea Legislativului și alegerile anticipate devin obligatorii. „Sigur, cu o singură condiție: să nu mai spună vreodată președintele că nu dizolvă Parlamentul.” El susține că parlamentari din AUR, PSD, SOS, POT sau dintre cei care au părăsit partidele nu își doresc alegeri anticipate, ceea ce ar putea împinge o parte dintre ei să voteze un guvern pentru a evita acest deznodământ. Mesajul către Cotroceni: decizie rapidă, fără „tragere de timp” În aceeași intervenție, Orban afirmă că l-ar sfătui pe Nicușor Dan să găsească rapid o soluție, deoarece orice întârziere ar agrava situația, chiar dacă varianta finală nu este una convenabilă politic pentru președinte. Totodată, liderul Forța Dreptei spune că refacerea coaliției de guvernare este „imposibilă”, pe motiv că moțiunea de cenzură a fost, în opinia sa, un atac la adresa PNL, USR și UDMR, iar încrederea în PSD ar fi compromisă. În relația cu PSD, Orban afirmă că „nu ascultă decât de frică”, pledând pentru o abordare fermă din partea președintelui. [...]
Prelungirea interimatului Guvernului Bolojan cel puțin până în iunie riscă să blocheze agenda de reforme și accesarea fondurilor europene , într-un moment în care partidele încă „caută o soluție” pentru o majoritate, potrivit HotNews , care citează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Pîslaru a spus sâmbătă că perioada de interimat „ar putea să fie mai lungă decât se crede” și că „s-ar putea să dureze cel puțin până în luna iunie și chiar mai mult”. În acest interval, a avertizat el, „e foarte important ca țara să meargă înainte”, indicând explicit miza obținerii banilor europeni „de care avem atât de mare nevoie”. Miza imediată: reforme și bani europeni, cu un guvern în tranziție Ministrul interimar a legat prelungirea interimatului de dificultatea de a avansa decizii cu impact structural. În același context, el a apreciat că un guvern minoritar ar fi „o soluție complicată”, deoarece implementarea unei agende de reforme este dificilă fără o susținere parlamentară solidă. Tensiunea politică: acuzații la adresa PSD și mesaj de unitate în PNL Pîslaru a susținut că PSD ar fi încercat înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea Guvernului și a PNL „pentru că au început să se facă niște reforme importante”, invocând „încăpățânarea” premierului de a le duce mai departe. În interiorul PNL, el a descris un vot pentru trecerea partidului în opoziție drept un semnal de coeziune: rezoluția ar fi fost adoptată „cu 50 de voturi din 54”. Totodată, Pîslaru a afirmat că Bolojan ar fi câștigat susținere publică, inclusiv din partea unor persoane dezamăgite de politică. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că negocierile politice pentru o formulă de guvernare pot prelungi interimatul cel puțin până în iunie, cu efecte directe asupra capacității executivului de a împinge reforme și de a menține ritmul pe dosarele legate de finanțările europene. Informația rămâne, însă, o estimare politică, nu un calendar oficial anunțat instituțional. [...]
Mesajul Guvernului și al președintelui indică o schimbare de accent: România vrea să-și apere mai activ interesele în UE , pe fondul unei dezbateri interne în care apar și nuanțe eurosceptice, potrivit Euronews . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus că România trebuie să treacă de la statutul de „musafir la masa Uniunii Europene” la cel de partener care „construiește activ” proiectul european, după discursul susținut de președintele Nicușor Dan de Ziua Europei . Ce mize pune Oana Țoiu: competitivitate, fără renunțarea la valori Șefa diplomației de la București a legat apartenența la UE de rezultate economice și sociale, susținând că beneficiile sunt „foarte clare”, inclusiv prin „triplarea economiei” și prin faptul că „veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană”. În același timp, Țoiu a indicat ca prioritate „imperativul” creșterii competitivității, dar „fără a renunța” la valorile europene și la obiective precum mediul și sustenabilitatea. „Ne-am triplat economia, veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană și cred că suntem la un nivel de maturitate ca stat membru încât să ne uităm la Uniunea Europeană nu doar ca la o masă la care suntem musafiri și comentăm meniul, ci ca la un proiect comun pe care îl construim împreună (...)”, a declarat Oana Țoiu. Ce spune Nicușor Dan: România a fost „slabă” în UE, dar acum poate construi alianțe În mesajul de Ziua Europei, președintele Nicușor Dan a vorbit despre vulnerabilități ale României în interiorul Uniunii, într-un discurs în care, potrivit Euronews, au existat și accente eurosceptice. El a enumerat probleme precum reprezentarea slabă în rândul decidenților, dificultatea de a apăra coerent interesul național, divizarea societății pe tema apartenenței la UE și „erori strategice” ale Uniunii, alături de necesitatea parteneriatului euroatlantic. Președintele a susținut însă că România este acum într-un moment în care este „credibilă”, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. „E adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul UE (...) Suntem în momentul în care România e credibilă, știe să acționeze în cadrul Uniunii Europene, știe să facă alianțe pentru a-și susține politicile și deci știe să-și apere interesele (...)”, a afirmat Nicușor Dan, într-o declarație de presă la Cotroceni. De ce contează Mesajele celor doi conturează o linie politică ce pune accent pe o prezență mai „politică” și mai negociatoare a României în UE: apărarea intereselor naționale și construirea de alianțe, fără a transforma relația cu Bruxelles-ul într-o temă de polarizare internă. În acest cadru, discuția despre competitivitate este legată explicit de menținerea obiectivelor europene, inclusiv cele de mediu și sustenabilitate. [...]
AUR propune tăieri anuale de 1% din PIB din cheltuieli administrative și un pachet de restructurare a aparatului public care include plafonarea numărului de ministere și agenții, reducerea funcțiilor de conducere și sistarea ajutoarelor financiare externe până la revenirea deficitului bugetar la 3% din PIB, potrivit Digi24 . Planul este prezentat de AUR ca alternativă la politicile „guvernării Bolojan”, pe care formațiunea o acuză că a redus sprijinul pentru categoriile vulnerabile „în loc să înceapă cu privilegiile, sinecurile și risipa din aparatul de stat”. În același mesaj, AUR susține că un viitor premier propus de partid „va corecta erorile” actualei guvernări. Miza bugetară: reducerea aparatului administrativ și plafonarea ajutoarelor externe În centrul pachetului se află ținta de diminuare a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani. George Simion a precizat că, în viziunea AUR, reducerea ar viza „birocrația locală și centrală”, nu domenii precum educația sau sănătatea. Un alt punct cu impact direct asupra politicii fiscale și de cheltuieli este oprirea ajutoarelor financiare internaționale până la atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB . Liderul AUR a menționat explicit Ucraina, dar a spus că măsura nu s-ar limita la acest caz. Ce include planul în 10 puncte AUR își structurează propunerile într-un set de măsuri care vizează atât arhitectura Guvernului, cât și organizarea instituțiilor și companiilor de stat: diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, în următorii patru ani; Parlament cu 300 de parlamentari; Guvern cu cel mult 10 ministere și 50 de secretari de stat; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la 20; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice; reformă administrativă „adaptată la realitățile anului 2026”; sistarea ajutoarelor financiare internaționale până la deficit de 3% din PIB; reformarea companiilor de stat prin „criterii reale de competență” și reorganizarea celor neperformante; excluderea vânzării companiilor strategice; finanțarea dezvoltării companiilor prin majorări de capital și emitere de acțiuni noi pe bursă, „cu predilecție” către cetățeni și fonduri autohtone. Pe zona companiilor de stat, AUR afirmă că „vânzarea companiilor strategice este exclusă” și susține capitalizarea acestora inclusiv prin listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială de acțiuni). Ce urmează Materialul Digi24 prezintă planul ca pe o poziționare politică a AUR în contextul criticilor la adresa actualei guvernări. Nu sunt indicate, în acest stadiu, detalii despre calendarul de implementare sau despre instrumentele legislative concrete prin care pachetul ar putea fi aplicat. [...]
Ludovic Orban susține că AUR folosește numele lui Călin Georgescu ca instrument electoral, nu ca opțiune reală de guvernare , iar această strategie complică și mai mult aritmetica parlamentară într-un scenariu de formare a unui nou executiv, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat, la emisiunea „ În Fața Ta ”, că o eventuală propunere AUR pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Călin Georgescu ar fi „marketing electoral”, menită să păstreze aproape electoratul acestuia. În interpretarea lui Orban, AUR ar fi „convins” că Georgescu „n-are nicio șansă” să ajungă premier, iar miza ar fi mai degrabă mobilizarea și fidelizarea susținătorilor. Ce spune Orban despre șansele unui guvern cu premier PSD Orban a discutat și varianta unui guvern condus de PSD, pe care o vede drept dificil de realizat în Parlament. El a argumentat că probabilitatea ca PSD să strângă o majoritate parlamentară „nu este foarte mare”, invocând poziționările și condițiile puse de AUR. În același context, Orban a susținut că AUR ar condiționa votul pentru un guvern de participarea la guvernare și de acceptarea unui premier propus de partid, menționând explicit numele lui Călin Georgescu. De ce contează: blocajul politic se mută în negocierile pentru majoritate Dincolo de disputa de imagine, mesajul lui Orban indică un risc de blocaj în negocierile pentru formarea unei majorități: dacă partidele își fixează condiții incompatibile (AUR cu un premier propriu, reticența față de PSD, competiția cu alte formațiuni), spațiul pentru o coaliție funcțională se îngustează. Orban a mai afirmat că AUR nu ar accepta un premier PSD, pe care l-a descris drept „partidul-sistem”, ceea ce ar face „contra naturii” o asociere între un partid cu discurs antisistem și PSD. Rolul altor partide: POT și SOS, mai degrabă împotrivă În scenariul în care PSD ar încerca să formeze guvernul, Orban a spus că partide precum POT sau SOS ar putea vota împotrivă, încercând să profite politic de o eventuală „discreditare” a AUR, în loc să susțină un executiv în care AUR ar fi parte. Totodată, Orban a menționat existența unor parlamentari „de târguit”, dar a susținut că numărul acestora ar fi limitat, ceea ce ar reduce și mai mult șansele de a construi o majoritate stabilă în jurul PSD. [...]
Sorin Grindeanu discută luni cu ambasadorii UE, pe fondul lipsei unei majorități pentru un nou guvern , într-o criză politică ce prelungește incertitudinea decizională la vârful executivului, potrivit G4Media . Întâlnirea are loc după ce Guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-un vot în care PSD și AUR au acționat împreună, iar în prezent „nu se întrevede nicio majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern”, conform informațiilor publicate. Grindeanu, care a rămas președintele Camerei Deputaților după retragerea PSD de la guvernare, se va vedea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene în contextul crizei politice declanșate de căderea guvernului. În același cadru, publicația notează că răsturnarea executivului a fost realizată de PSD-AUR, „cu voturile polului extremist AUR-SOS-POT și ale minorităților”. Detalii logistice ale întâlnirii Întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE este programată la Camera Deputaților, în Sala Mihai Viteazul (nivel P1), de la ora 11:00. [...]
