Știri
Știri din categoria Politică
Cooptarea lui Robert Sighiartău ca secretar general al PNL poate fi citită ca o mișcare de negociere menită să reducă marja de manevră a președintelui Nicușor Dan, în contextul tensiunilor privind formarea guvernului, potrivit unei analize prezentate de politologul Cristian Pîrvulescu, citat de HotNews.
Pîrvulescu a comentat la Euronews (intervenție video: https://www.youtube.com/watch?v=XNcx7TFm6zg) decizia lui Ilie Bolojan, noul lider al PNL, de a-l coopta în echipa de conducere pe Robert Sighiartău, ales secretar general la congresul de duminică. În interpretarea politologului, mutarea vine pe fondul acuzațiilor lansate la adresa lui Nicușor Dan, inclusiv din partea unor foști susținători, că ar fi „un MAGA deschis” (referire la mișcarea „Make America Great Again” asociată președintelui american Donald Trump).
În acest cadru, Pîrvulescu susține că Sighiartău ar împărtăși această orientare ideologică și leagă alegerea sa de o strategie mai amplă a PNL de a-l „contracara” pe președinte „exact pe teritoriul” pe care acesta „s-a consolidat”. Politologul mai afirmă că partidul ar încerca, „poate doar ca negociere”, să limiteze „aria de manevră” a șefului statului.
Declarațiile vin după consultările de marți de la Cotroceni cu partidele parlamentare. Ulterior, Nicușor Dan a transmis că „varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar”, bazat pe „un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil” (detalii despre consultări: https://hotnews.ro/anuntul-lui-nicusor-dan-dupa-consultarile-fulger-de-la-cotroceni-varianta-care-pare-sa-se-contureze-si-ce-le-cere-partidelor-sa-faca-2282373).
În planul recent al desemnărilor, președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, însă Cabinetul Veștea a fost respins luni seară de Parlament. Anterior, Nicușor Dan îl propusese pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe motiv că nu avea susținerea necesară.
Pîrvulescu afirmă că instituția prezidențială ar fi sub un „atac permanent” și că Nicușor Dan ar fi reacționat „așa cum ar fi făcut orice președinte”, apărând rolul constituțional al funcției. În argumentația sa, președintele nu este „o anexă a primului ministru”, iar Constituția îi oferă libertatea de a face nominalizări și inclusiv posibilitatea de a organiza alegeri anticipate.
Totodată, politologul propune o interpretare alternativă a criticilor potrivit cărora președintele nu ar fi consultat PNL înaintea nominalizării lui Veștea: ar fi posibil ca PNL să fi făcut o promisiune pe care nu a respectat-o, inclusiv în privința sprijinului pentru un „guvern tehnic și independent”, sprijin care ar fi fost retras ulterior.
În lipsa unor elemente suplimentare în spațiul public, analiza rămâne o interpretare politică a motivațiilor PNL și a dinamicii dintre președinte și partide, dar indică o miză imediată: configurarea unei majorități de sprijin pentru un guvern minoritar și, implicit, repoziționarea PNL în negocierile de la vârful puterii.
Recomandate
USR condiționează sprijinul politic pentru viitorul Executiv de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea ar fi dispusă să intre într-un guvern minoritar alături de PNL și UDMR, după consultările de la Cotroceni, potrivit news . Fritz a afirmat că USR i-a transmis președintelui că România are nevoie „mai ales de o direcție clară”, nu doar de un guvern care să obțină 233 de voturi în Parlament. În lista de priorități invocată de liderul USR intră reducerea „privilegiilor” și a cheltuielilor statului, scăderea deficitului, debirocratizarea pentru stimularea antreprenoriatului, digitalizarea și transparentizarea administrației, precum și reforme în instituțiile de control, inclusiv cele de mediu, alături de menținerea unei direcții „clar asumate” pro-europene. Linia roșie: PSD la guvernare Dominic Fritz a susținut că aceste obiective „nu sunt posibile” cu PSD în Executiv și a reiterat că USR nu poate susține un guvern din care face parte PSD, poziție pe care a descris-o drept consecventă. În același context, el a făcut referire la un „pact” PSD–AUR, fără a oferi detalii suplimentare în declarațiile citate. Opțiunea USR: guvern minoritar cu PNL și UDMR, cu sprijin negociat Liderul USR a spus că partidul este „la dispoziție” pentru a face parte dintr-un guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR și că este pregătit să discute condițiile în care un astfel de guvern ar putea fi susținut și de PSD din Parlament. Fritz a mai argumentat că actualul Parlament „greu mai poate fi descris” ca oglindind preferințele românilor și a adăugat că USR nu se teme de alegeri anticipate , pe care le vede ca o posibilă „relegitimare” a procesului democratic, deși a admis că un astfel de scenariu este „puțin probabil”. [...]
PSD își asumă guvernarea și îl validează pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier , într-un scenariu de guvern minoritar, decizie care repoziționează negocierile pentru formarea Executivului și pune presiune pe partidele care ar urma să asigure voturile de învestitură, potrivit news . Conducerea PSD l-a votat „în unanimitate” pe Sorin Grindeanu pentru poziția de premier, „în varianta unui guvern minoritar PSD”, conform unor surse din partid citate de publicație. Tot în unanimitate, Biroul Politic Național a decis ca PSD „să-și asume răspunderea guvernării”, iar președintele partidului să fie propunerea de prim-ministru, a anunțat Grindeanu. Ce schimbă decizia PSD în ecuația formării guvernului Validarea internă a lui Grindeanu fixează o opțiune explicită: PSD își asumă conducerea guvernării și mizează pe o formulă minoritară, care ar necesita sprijin parlamentar din afara partidului pentru a trece de votul de învestitură. Decizia vine după consultările de la Cotroceni de „în urmă cu o zi”, când Grindeanu a spus că PSD este gata să își asume guvernarea, inclusiv funcția de premier. În același context, el a afirmat că PSD nu susține un guvern cu AUR. Poziția PNL: „pact pentru România” până la finalul anului După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că PNL vede drept „realistă” o formulă de guvern investit pe baza unui acord – un „pact pentru România” – valabil până la sfârșitul anului și semnat de forțele politice. Bolojan a indicat două variante: fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PNL-USR-UDMR”, cu angajamentul de a vota un guvern minoritar. [...]
PSD își pregătește marja de negociere pentru o majoritate, inclusiv cu AUR , printr-o schimbare de ton care poate conta în ecuația formării rapide a unui guvern, potrivit HotNews . Rareș Hopincă, primarul PSD al Sectorului 2, a respins eticheta de „partid extremist” pentru AUR și a spus că „sunt decizii pentru România unde s-ar putea să avem nevoie inclusiv de voturile AUR”. De ce contează: semnal că PSD nu exclude sprijin punctual de la AUR Întrebat la Digi24 dacă AUR este un „partid extremist”, Hopincă a susținut că s-au folosit prea des „epitete” care „nu întotdeauna au fost acoperite de realitate” și a avertizat că generalizările sunt riscante. „Poate au existat poziții extremiste la AUR, cum poate au existat poziții extremiste și la reprezentanții altor partide, dar a vorbi in corpore despre un partid că este extremist deja cred că e o linie periculoasă, care s-a trecut de prea multe ori.” În același registru, Hopincă a spus că evitarea unor astfel de etichete ar fi utilă și pentru a nu „escalada tensiunea” într-o societate pe care o descrie drept „extrem de tensionată”. Context: consultări la Cotroceni și presiune pentru un guvern „cât mai repede” Declarațiile vin în ziua în care președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la consultări, după ce Guvernul Veștea a fost respins de Parlament. Conform surselor HotNews, șeful statului nu urma să desemneze în aceeași zi un candidat la funcția de premier. După discuția de la Cotroceni, Sorin Grindeanu a declarat că „PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier”. Ce spune Hopincă despre majoritate și desemnarea premierului Hopincă a estimat că liderul PSD ar putea „coagula o majoritate” dacă va primi mandatul de formare a guvernului și a sugerat că un „acord scris” ar ajuta negocierile. Totodată, el a spus că este „o greșeală” ca PSD să discute acum despre nume pentru funcția de premier, argumentând că prioritatea este ca persoana desemnată să poată strânge o majoritate parlamentară. În opinia sa, „imperativul momentului” este un acord politic care să ducă la un guvern cu „puteri depline”, învestit „cât mai repede”, ideal „în această săptămână”. [...]
Președintele Nicușor Dan împinge partidele spre un guvern minoritar cu susținere pre-negociată , invocând urgența instalării rapide a unui executiv funcțional, după consultările de marți de la Cotroceni , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis pe rețeaua X, iar șeful statului a spus că discuțiile purtate cu partidele și grupurile parlamentare „merg spre ideea unui guvern minoritar”, care ar urma să se bazeze pe „un acord de susținere parlamentară pre-convenit”. „Opțiunea care pare să prindă contur este cea a unui guvern politic minoritar, care s-ar baza pe un acord de susținere parlamentară pre-convenit”, a spus Nicușor Dan. Ce cere președintele partidelor și de ce contează Nicușor Dan le-a cerut formațiunilor parlamentare să înceapă rapid discuțiile pentru semnarea acordului și apoi să vină cu propuneri pentru formula guvernului minoritar, insistând pe ritmul accelerat al procedurii. „Întregul proces trebuie să se desfășoare într-un ritm accelerat, deoarece urgența instalării unui guvern funcțional și stabil este majoră”, a precizat președintele. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate clară, un guvern minoritar ar depinde de un aranjament parlamentar explicit, pentru a putea fi învestit și pentru a funcționa cu un minim de predictibilitate în Parlament. Contextul crizei politice Consultările au loc după adoptarea moțiunii de cenzură care a vizat Guvernul Bolojan. În acest interval, președintele a făcut mai multe încercări de a debloca formarea unui nou executiv: Eugen Tomac a fost desemnat inițial, dar și-a depus mandatul după ce nu a reușit să coaguleze o majoritate; Adrian Veștea a fost a doua propunere, însă guvernul propus nu a trecut de votul de învestitură din Parlament. În mesajul de marți, Nicușor Dan nu a anunțat desemnarea unui premier, ci a indicat drept direcție de lucru varianta unui guvern minoritar sprijinit printr-un acord parlamentar. [...]
USR își condiționează sprijinul parlamentar de excluderea PSD din viitorul Executiv , poziție care complică scenariul unui guvern minoritar și crește presiunea pentru o formulă de majoritate sau, în ultimă instanță, pentru alegeri anticipate , potrivit HotNews . Dominic Fritz a declarat marți, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, că USR „nu va putea susține un guvern din care face parte PSD”, argumentând că partidul „nu mai are încrederea românilor”. Liderul USR a spus că formațiunea nu urmărește un guvern care „să treacă cumva cu 233 de voturi”, ci „o direcție clară”. Ce variantă acceptă USR În același context, Fritz a indicat că USR ar fi dispus să discute și să susțină o formulă de guvern minoritar fără PSD: guvern minoritar cu PNL și UDMR, pentru care USR se declară „deschis” la discuții. Divergența cu PNL și miza pentru stabilitatea politică Poziția USR intră în contradicție cu cea a PNL, care a transmis că ar vota un guvern PSD minoritar dacă se încheie un acord politic până la finalul anului, conform relatării HotNews . În plus, Fritz a invocat și opțiunea alegerilor anticipate, susținând că actualul Parlament „cu greu mai poate fi descris” ca oglindind preferințele românilor și că USR „nu” se teme de anticipate. Consultările de la Cotroceni au fost relatate în format live de HotNews . [...]
Tensiunile din PNL Ilfov riscă să blocheze deciziile locale , după ce președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma , le-a transmis colegilor că Ilie Bolojan i-a cerut demisia, iar primarii liberali au reacționat printr-un val de susținere internă, potrivit Antena 3 . Marți, în grupurile interne de WhatsApp ale organizației, Thuma a întrebat dacă ar trebui să demisioneze, după ce a spus că solicitarea ar fi venit pe fondul criticilor sale la adresa măsurilor luate de Guvernul Bolojan, „măsuri care ne afectau pe toți, aleși locali și comunitățile din care facem parte”. În același mesaj, Thuma susține că cererea „nici măcar nu e statutară” și afirmă că, potrivit statutului, demisia unui președinte de filială ar trebui solicitată de Biroul Politic Județean Ilfov. Totodată, el afirmă că Bolojan ar dori numirea lui Marian Petrache ca președinte interimar al PNL Ilfov. Sprijin intern pentru Thuma și contestarea deciziei de la centru Din stenogramele discuțiilor interne prezentate de Antena 3, reacțiile primarilor și ale altor membri au fost, în majoritate, de respingere a demisiei și de contestare a intervenției conducerii centrale. Mesajele citate includ formulări precum „Mergem cu tine până la capăt. Tu ești președintele nostru. Noi te-am ales, nu Bolojan” și „Hubert, nu trebuie să-ți dai demisia. Mergem în echipă în continuare”. O parte dintre intervenții au fost mai dure, invocând faptul că Thuma ar fi construit „una dintre cele mai puternice organizații din țară” și că nu ar trebui înlocuit „după atâta muncă împreună”. „Dat afară din PNL” și vot în BPN pentru demiteri și dizolvări Separat de discuțiile interne, Thuma a scris marți seara pe Facebook că a fost „dat afară din PNL” după 25 de ani. Potrivit articolului, în Biroul Politic Național (BPN) „partidul a votat demiterea celor din aripa Veștea și dizolvarea birourilor politice județene pe care aceștia le conduceau”, urmând ca ulterior aceștia să fie excluși din partid. În postarea citată, Thuma acuză o „epurare” în PNL și îl atacă direct pe Ilie Bolojan, susținând că reforma ar fi folosită pentru eliminarea vocilor care nu sunt de acord cu el. El își compară parcursul politic cu cel al lui Bolojan, afirmând că mandatele sale au fost obținute „prin vot”, nu „prin numire”. De ce contează: risc de fractură între conducerea centrală și aleșii locali Miza imediată este funcționarea organizației PNL Ilfov, una dintre cele mai importante din țară prin numărul de aleși locali și prin greutatea administrativă a județului. Din informațiile prezentate, conflictul are două componente: una de procedură (disputa privind statutul și cine poate cere demisia) și una politică (critici la adresa măsurilor guvernamentale și reacția conducerii centrale). Ce urmează, din datele disponibile, este legat de pașii anunțați în BPN: după demiteri și dizolvări, ar urma excluderi, ceea ce poate amplifica tensiunile și poate afecta coeziunea organizației în plan local. [...]
