Știri
Știri din categoria Politică
PNL ia în calcul excluderea lui Adrian Veștea, o mișcare care poate redesena rapid echilibrul intern al partidului după desemnarea acestuia pentru funcția de premier, potrivit Adevărul. Primarul Reșiței, Ioan Popa (PNL), spune că ar urma o ședință extraordinară a Biroului Politic Național, convocată pe fondul acuzațiilor de „trădare” și al tensiunilor legate de nominalizare.
Ioan Popa a declarat la Antena 3 că ședința Biroului Politic Național ar urma să aibă loc chiar în cursul zilei, după ce, la o discuție de joi, s-a abordat deja ideea excluderii celor care susțin o altă linie decât cea a conducerii PNL, fără ca atunci să se ia o decizie.
În același context, vicepreședintele PNL Gigel Știrbu a afirmat că „va vota cu două mâini” pentru excluderea lui Veștea. Știrbu susține că nominalizarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan, fără consultarea PNL, ar fi „o greșeală majoră” și „sortită eșecului”.
Într-o postare pe Facebook, Ioan Popa spune că l-a cunoscut mai bine pe Adrian Veștea după alegerile interne ale PNL, când acesta ar fi obținut „un loc (nemeritat) în forul central al partidului”. Popa relatează și un episod dintr-o ședință în care liberalii ar fi discutat despre delimitarea de declarațiile lui Sorin Grindeanu, susținând că Veștea ar fi refuzat participarea.
„Mă doare-n..ulă de tot, nu vin la ședință. Oricum aveam o vacanță plătită la schi în Austria și nu o să renunț la ea.”
Popa îl acuză pe Veștea că ar încerca „atașarea” PNL „la remorca PSD” și afirmă că aceste tensiuni ar urma să ducă la o „curățire internă” în partid.
Miza imediată este una de control politic și disciplină internă: dacă PNL ajunge să discute formal excluderea unei persoane desemnate pentru funcția de premier, conflictul depășește nivelul de declarații și intră în zona deciziilor de partid cu efect direct asupra conducerii și a poziționării față de președinte.
În acest moment, informațiile din sursă indică intenția convocării unei ședințe și poziționări publice ferme pentru excludere, fără a preciza dacă există deja o decizie luată sau un calendar oficial confirmat.
Recomandate
Prelungirea crizei guvernamentale riscă să blocheze decizia publică și să amplifice instabilitatea politică , în condițiile în care președintele Nicușor Dan este acuzat că a trecut de la intervenții punctuale la pasivitate, într-un moment în care Constituția îi dă instrumente să forțeze o ieșire din impas, potrivit unei analize publicate de HotNews . România a intrat în „cea mai îndelungată perioadă de criză guvernamentală” după moțiunea de cenzură din mai 2026 , iar perspectivele formării unei noi coaliții sunt tot mai greu de întrevăzut. În acest timp, cabinetul demis, cu atribuții limitate, administrează „afacerile curente” într-un context descris ca fiind unul de scădere a capacității de guvernare eficientă. În lectura autorului, criza actuală este legată de o „criză de profunzime” care ar avea origini în anularea alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, cu efecte persistente asupra încrederii civice și a funcționării instituționale. Miza instituțională: rolul președintelui în desemnarea premierului și în scenariul anticipatelor Analiza susține că șeful statului nu ar trebui să rămână „un simplu martor” al negocierilor dintre partide și că nu poate transfera partidelor prerogative care îi revin. Sunt invocate două pârghii constituționale aflate la dispoziția președintelui: nominalizarea candidatului la funcția de prim-ministru; inițierea procedurii care poate duce la dizolvarea Parlamentului. Textul notează că legea fundamentală nu îl obligă pe președinte să convoace alegeri anticipate după cel puțin două tentative ratate de învestire, însă anticipatele pot deveni un instrument de negociere pentru creșterea șanselor de formare a unei majorități. „Eroarea strategică”: de la intervenție la inacțiune Autorul califică drept „eroare strategică” trecerea de la „intervenția intempestivă” în afacerile PNL, prin nominalizarea lui Adrian Veștea, la pasivitatea din prezent. În această cheie, limitările unui președinte independent devin vizibile: lipsa unei relații stabile cu partidele este indicată ca una dintre cauzele eșecurilor de a debloca situația. În paralel, un guvern demis, rămas să gestioneze doar administrarea curentă, este descris ca fiind expus unor riscuri pe care nu le poate gestiona, în lipsa unui mandat politic deplin. Ce se schimbă în Parlament: stabilizarea AUR și o împărțire „tripartită” Un punct central al analizei este că alegerile anticipate nu garantează ieșirea din impas: configurația de fragmentare s-ar putea reproduce, iar formarea unei coaliții ar rămâne dificilă. În acest context, este semnalată „stabilizarea AUR” ca „realitate electorală” și apariția unei împărțiri tripartite în Parlament, care ar face vechile clivaje mai puțin relevante. Materialul precizează că articolul de opinie a fost publicat inițial în Contributors.ro . [...]
Un comentariu care îndeamnă la violență, postat de un membru PNL, a rămas vizibil pe pagina premierului interimar Ilie Bolojan și a strâns aprecieri , potrivit Mediafax . Cazul ridică o problemă de responsabilitate și moderare a conținutului în comunicarea politică online, într-un moment de tensiune între PNL și PSD. Conform informațiilor prezentate, Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași (Vâlcea), a publicat comentariul la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar reclamă presiuni și atacuri din partea PSD. Pe Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, notează Gândul, citat de Mediafax. Comentariul include un îndemn explicit la împușcarea lui Sorin Grindeanu și alte formulări violente. Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan și a primit aprecieri din partea unor utilizatori descriși drept simpatizanți ai PNL și ai premierului. Cine este autorul comentariului, potrivit informațiilor din articol Mediafax relatează, pe baza informațiilor prezentate de Gândul și a activității de pe Facebook, că Găgeanu Ionuț Silviu: este din județul Vâlcea și are 32 de ani; se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași; menționează că este antreprenor la „Titan Construct” și că locuiește în Râmnicu Vâlcea; publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și liderii partidului, inclusiv fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea. Publicația mai arată că, potrivit Gândul, Cristian Buican a fost contactat pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală, însă până la publicarea materialului nu a fost primit un răspuns. Contextul politic în care apare mesajul Comentariul a fost publicat pe fondul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la 5 mai, menționează articolul. La peste 80 de zile de atunci, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, potrivit relatării. [...]
Conflictul PSD–PNL se mută în instanță, cu risc de întârzieri pentru proiecte și fonduri europene , după ce PSD a anunțat că depune plângere penală și contestă în justiție hotărâri adoptate de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan , iar PNL acuză social-democrații că „sabotează practic” efortul României de a atrage bani europeni, potrivit HotNews . PNL susține că demersul PSD transformă „interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și afirmă că Executivul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”. Liberalii leagă miza de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de evitarea pierderii fondurilor europene. „Toate actele adoptate au avut un singur obiectiv: protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene”, a afirmat PNL, într-un comunicat de presă. Miza invocată de PNL: investiții, infrastructură, obligații europene În replica sa, PNL afirmă că PSD „alege să blocheze în instanță” măsuri care ar viza protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României. În același timp, liberalii acuză PSD de „rea-credință” și spun că țara are nevoie „de responsabilitate, nu de blocaje”. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene”, susține PNL. Ce face PSD: plângere penală și acțiuni la Curtea de Apel București PSD a anunțat luni că sesizează Curtea de Apel București și Parchetul General împotriva guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a adoptat hotărâri și politici publice „neconstituționale”, în condițiile unui mandat limitat. Social-democrații spun că au contestat hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026 și „alte opt” adoptate „în același spirit”, invocând „depășirea limitelor legale”, „ignorarea avizelor negative” și exercitarea unor atribuții ministeriale „expirate”. PSD a precizat că marți, 28 iulie, va cere la Curtea de Apel București suspendarea executării hotărârilor publicate și că sesizează Parchetul General pentru analiza „consecințelor penale” ale adoptării și punerii în executare a unor acte pe care le consideră „constituțional interzise”. Ce urmează, pe scurt Pe termen imediat, disputa intră pe un traseu juridic dublu — contencios administrativ (la Curtea de Apel București) și sesizare penală (la Parchetul General). Din perspectiva efectelor practice, PNL avertizează asupra riscului de întârziere a unor proiecte și a absorbției fondurilor europene, în timp ce PSD își justifică acțiunea prin limitele constituționale ale unui guvern interimar și prin contestarea hotărârilor adoptate. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
Sondajul CURS indică un nivel record de nemulțumire, cu 80% dintre respondenți care spun că România merge într-o direcție greșită , iar această stare se vede și în evaluarea dură a instituțiilor-cheie, potrivit Mediafax . Doar 16% cred că direcția este bună, în timp ce 4% nu au răspuns sau nu au știut să răspundă. Intenția de vot: AUR conduce, PSD și PNL la distanță În scenariul alegerilor parlamentare, AUR este cotat cu 34%, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%, ceea ce înseamnă un avans de 11 puncte procentuale față de PSD. Restul clasamentului din sondaj: USR: 9% UDMR: 4% SOS România: 3% „PNRR – Piedone”: 2% Acțiunea Conservatoare: 2% Alte partide: 2% Încrederea în lideri: Georgescu, Dan și Simion, în top La capitolul încredere în personalități politice, Călin Georgescu este pe primul loc, cu 33% dintre respondenți care spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere în el. Urmează Nicușor Dan (30%) și George Simion (24%). Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate (23%), urmați de Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%), Kelemen Hunor (14%), Diana Șoșoacă (11%) și Dominic Fritz (10%). Sondajul surprinde și niveluri ridicate de neîncredere: Diana Șoșoacă are 84% „foarte puțină” sau „puțină” încredere, iar Dominic Fritz 80%. Pentru Călin Georgescu, neîncrederea este de 62%, iar pentru Nicușor Dan de 67%. Instituții: Armata și Biserica, sus; Guvernul și Parlamentul, jos Armata este instituția cu cea mai bună imagine: 81% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună. Biserica este la 79%, iar Pompierii/SMURD la 66%. Alte evaluări din sondaj: Poliția: 54% favorabil Mediul privat: 53% favorabil Uniunea Europeană: 51% favorabil Presa scrisă și online: 46% favorabil, 51% nefavorabil La polul opus, Guvernul are doar 19% opinii bune și 78% opinii proaste, iar Parlamentul 20% favorabil și 77% nefavorabil. Președinția este evaluată cu 31% opinii bune și 67% opinii proaste. Blocaj politic, dar fără apetit pentru anticipate Deși sondajul testează opțiunea alegerilor anticipate în contextul blocajului politic, 58% dintre respondenți se declară împotrivă, iar 33% sunt pentru. 9% nu au o opinie sau nu răspund. O proporție similară respinge varianta suspendării și demiterii președintelui: 57% nu sunt de acord, 31% susțin scenariul, iar 12% nu știu sau nu răspund. Metodologie Sondajul CURS a fost realizat între 14 și 24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte din România. Datele au fost culese telefonic (metoda CATI), iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. [...]
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
