Știri
Știri din categoria Politică
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern, prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews.
La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis.
Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală.
Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan.
Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului.
În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat.
Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță.
În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul.
Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include:
În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live.
Recomandate
PNL încearcă să limiteze costurile politice ale anchetei DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu , după ce Ilie Bolojan i-a transmis public sprijin la Congresul Extraordinar al partidului, în contextul deciziei primarului general al Capitalei de a nu mai candida pentru o funcție internă, potrivit News . Bolojan a spus că are „deplină încredere” în Ciucu și că îi respectă decizia de a se retrage din competiția internă pentru a nu „expune PNL la atacuri nedrepte”, mulțumindu-i totodată pentru rolul avut în câștigarea Primăriei Capitalei. „Am un scurt cuvânt pentru colegul meu Ciprian Ciucu: am deplină încredere în Ciprian şi sunt alături de el, îi mulţumesc pentru tot ce a făcut, pentru câştigarea Primăriei Capitalei, pentru că a avut un merit determinant, şi îi respect decizia pe care a luat-o.” Decizia lui Ciucu și miza pentru partid Ciprian Ciucu, fost prim-vicepreședinte al PNL, a anunțat că nu candidează pentru o funcție în partid după ce DNA a deschis o anchetă care îl vizează. El a fost prezent la Congres și a luat cuvântul, susținând că cei care l-au împins în prim-planul politicii sunt aceiași care au contribuit la deschiderea dosarului penal pe numele său. „Aceiaşi oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veştea să formeze un guvern sunt aceiaşi oameni care au pregătit operaţiunea specială căreia astăzi trebuie să îi fac faţă.” În lipsa altor detalii din sursa citată despre obiectul anchetei DNA, rămâne neclar care sunt acuzațiile sau stadiul procedurii. Cert este că, prin retragerea din cursa internă și mesajul de solidaritate al conducerii, PNL încearcă să reducă presiunea asupra partidului într-un moment de reorganizare și competiție internă. [...]
Ciprian Ciucu a acuzat la Congresul PNL presiuni ale „sistemului” și o „operațiune specială” împotriva sa , într-un discurs care mută conflictul intern din zona politică în cea a controlului asupra deciziilor de guvernare și a numirilor, potrivit Antena 3 . Primarul general al Capitalei a susținut că PNL ar fi fost atacat tocmai pentru că „și-ar fi recăpătat independența politică” sub conducerea lui Ilie Bolojan . În intervenția sa, Ciucu a apărat mandatul lui Ilie Bolojan și a spus că partidul a ales să-și asume guvernarea „spunându-le oamenilor adevărul”, fără promisiuni electorale. El a indicat și rezultate electorale ale PNL, menționând „10% în Senat, 14 în Cameră și 15 la redistribuire”, și a afirmat că Bolojan ar fi crescut partidul cu „cel puțin două, trei, cinci procente”, precizând însă că „nu putem spune exact”. Miza: controlul asupra guvernării și al resurselor publice Ciucu a descris „sistemul” ca o rețea de influență care nu candidează, dar participă la alegeri prin oamenii promovați și care ar avea resurse în mass-media, în companii de stat și în companii cu contracte cu statul. În această logică, el a susținut că „sistemul” nu plătește costul deciziilor greșite, ci „populația și politicienii”, în timp ce rețelele ar rămâne „eterne” în funcții și grade. „Sunt oameni foarte, foarte bogați, cu multe resurse în mass-media, în companiile de stat, în companiile care au contracte cu statul (…) și niciodată nu dau seamă față de nimic.” În același discurs, Ciucu a afirmat că PNL ar fi fost ținta presiunilor, nu PSD, pentru că liberalii și-ar fi recăpătat „independența”, iar acest lucru ar fi fost „inacceptabil” pentru cei pe care îi numește „sistem”. Acuzații directe în interiorul PNL și legătura cu dosarul său Ciucu a spus că „oamenii care îl împing” pe Adrian Veștea ar fi „pregătit operațiunea specială” împotriva lui și a adăugat că va veni „cu detalii”. Totodată, a afirmat că Veștea „nu-și aparține”, sugerând că liderul liberal nu ar acționa independent. Acuzațiile vin în contextul în care Ciucu este acuzat de luare de mită și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, conform informațiilor din articol. În final, el le-a cerut liberalilor să rămână uniți și deschiși către noi membri, susținând că PNL își poate recâștiga credibilitatea doar prin coeziune. [...]
Ludovic Orban își semnalează reintrarea în PNL, o mișcare cu potențial de reconfigurare în zona de dreapta , după ce liderul Forța Dreptei a spus că revenirea sa în partid este „aproape, aproape”, potrivit HotNews , care relatează despre prezența lui la Congresul PNL de duminică. Orban a fost invitat la Congres și, în discurs, și-a exprimat dorința de a reveni în partid. El le-a „cerut iertare” liberalilor pentru criticile aduse PNL în ultimii ani și a spus că vrea să-și aducă „modesta contribuţie la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan şi cu echipa lui”. Întrebat cum vede primirea din partea liberalilor, Orban a explicat că aceasta vine din relațiile personale construite în timp, menționând că îi cunoaște pe unii „de zeci de ani”, din campanii electorale și evenimente de partid. În același context, la întrebarea cât de aproape este revenirea sa în PNL, Orban a răspuns: „aproape, aproape”. Context: ruptura din 2021 și rolurile anterioare în PNL Orban a condus PNL în perioada 2017–2021 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. Ulterior, după ruptura de la finalul lui 2021, a înființat și conduce partidul Forța Dreptei. Pentru contextul declarațiilor și al prezenței sale la Congres, HotNews amintește și episodul în care Orban le-a „cerut iertare” liberalilor, relatat într-un material anterior: HotNews . [...]
Congresul PNL i-a prelungit mandatul lui Ilie Bolojan până după 2030, mutare care îl poziționează ca rival direct al președintelui Nicușor Dan și redesenează, în interiorul coaliției, raportul de forțe pentru următorul ciclu electoral, potrivit HotNews . Miza imediată a congresului extraordinar, organizat la Romexpo „în regim de urgență”, a fost blocarea tentativei lui Adrian Veștea de a se instala ca premier. În acest context, Bolojan – care avea mandat la conducerea partidului până în iulie 2027 – primește acum un mandat de patru ani, „practic până după alegerile prezidențiale din 2030”. Mandatul extins: de la conducerea partidului la competiția pentru Cotroceni Analiza notează că prelungirea mandatului schimbă calendarul intern al PNL și îi oferă lui Bolojan o fereastră politică pentru o candidatură la prezidențiale în 2030, în competiție directă cu Nicușor Dan. În logica prezentată, grăbirea căderii guvernului Bolojan de către președinte și PSD a accelerat reașezarea conducerii liberale și i-a consolidat poziția liderului PNL. Ruptura internă: boicotul taberei Veștea și planul de excludere Congresul a scos la suprafață o fractură deschisă. Tabăra Veștea a boicotat reuniunea, iar Alina Gorghiu, plasată de HotNews în zona anti-Bolojan, a ales să participe la „Ziua Iei”, la Rociu (Argeș), în timp ce la Romexpo se vota noua conducere. În privința lui Adrian Veștea, publicația arată că nu a fost exclus pe loc, însă PNL ar urma să aștepte pierderea calității de prim-vicepreședinte pentru ca excluderea să fie mai ușor de făcut. Totodată, sunt menționate „15 organizații” care se opun lui Bolojan și care „vor părăsi treptat partidul”, unii lideri fiind descriși ca pregătiți să își facă un nou partid. „Lupta cu Sistemul”, noua linie de mesaj în jurul lui Ciucu și Orban Un alt element central a fost mesajul anti-„Sistem” promovat de Ciprian Ciucu și Ludovic Orban, ambii amintiți ca fiind anchetați de DNA. Ciucu a renunțat în ultimul moment la funcția de prim-vicepreședinte după acuzații de luare de mită formulate de Direcția Generală Anticorupție, iar ulterior a vorbit despre presiuni ale „Sistemului” asupra PNL. „Este un Congres care vine în urma faptului că Sistemul a ales să pună presiune pe PNL” În aceeași cheie, HotNews notează că Bolojan a transmis un mesaj de încredere pentru Ciucu și că l-a sprijinit politic în competiția pentru Capitală, „împotriva voinței lui Nicușor Dan”. Ce semnal dă PNL: două blocuri politice și o distanțare de epoca Iohannis Congresul este prezentat și ca o delimitare de perioada în care PNL ar fi fost controlat de la Cotroceni în epoca Klaus Iohannis, precum și ca o rupere a colaborării cu PSD. În final, HotNews descrie o polarizare în două blocuri: PNL–USR–UDMR, respectiv PSD–AUR și „sateliții lor”, cu Nicușor Dan prins între aceste două tabere, în timp ce Bolojan „intră de astăzi, oficial, în lupta pentru Palatul Cotroceni”. [...]
Ludovic Orban deschide negocieri pentru fuziunea Forța Dreptei–PNL, cu miza refacerii majorității interne a liberalilor , potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei a spus, înaintea Congresului Extraordinar al PNL, că își dorește să revină în partid și că, după eveniment, noua conducere a PNL ar urma să se întâlnească cu reprezentanții Forța Dreptei pentru a discuta un protocol de fuziune. În intervenția de la Congres (actualizare 12:55), Orban le-a transmis liberalilor „După 5 ani, mă întorc acasă” și a cerut să fie reprimit „pe ușa din față”, împreună cu ceilalți membri ai Forța Dreptei. El a afirmat că vrea să contribuie la reformarea PNL, partid condus de Ilie Bolojan și echipa sa, și și-a cerut iertare pentru criticile publice din ultimii ani la adresa conducerii liberale. Ce presupune, procedural, revenirea: mandat și validare în forurile partidelor Orban a declarat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există deschidere pentru fuziune, însă pașii următori depind de formalități interne: după alegerea organismelor de conducere, PNL ar trebui să emită un mandat de negociere pentru protocolul de fuziune, iar documentul să fie validat ulterior în forurile statutare ale ambelor partide. Întrebat direct dacă va reveni în PNL, Orban a răspuns afirmativ, condiționând practic reintrarea de noua direcție politică a partidului, despre care spune că îl reprezintă. Mesaj către PNL și semnal către taberele interne În același context, Orban a susținut că ceea ce se discută drept „ruptură” în PNL nu ar fi o scindare, ci o „clarificare în partid”, indicând că, în timp, nu vor mai putea rămâne în PNL cei pe care îi descrie ca fiind apropiați de PSD sau care ar fi urmărit „capturarea” partidului. Orban a avut și un mesaj de susținere pentru primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , salutând retragerea acestuia din cursa pentru conducerea PNL după deschiderea unui dosar penal în care este acuzat de luare de mită și afirmând că „crede în nevinovăția” lui. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este întâlnirea dintre noua conducere a PNL și liderii Forța Dreptei pentru negocierea protocolului de fuziune, urmată de validarea în structurile statutare ale celor două formațiuni. În acest moment, detaliile concrete ale protocolului (calendar, condiții, structură de integrare) nu sunt precizate. [...]
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL , după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews . Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL. În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”. Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului. Ce a spus despre revenirea efectivă în partid Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei. Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”. Context Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL , HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici . [...]
