Știri
Știri din categoria Politică
Conflictul PSD–PNL se mută în instanță, cu risc de întârzieri pentru proiecte și fonduri europene, după ce PSD a anunțat că depune plângere penală și contestă în justiție hotărâri adoptate de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, iar PNL acuză social-democrații că „sabotează practic” efortul României de a atrage bani europeni, potrivit HotNews.
PNL susține că demersul PSD transformă „interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și afirmă că Executivul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”. Liberalii leagă miza de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de evitarea pierderii fondurilor europene.
„Toate actele adoptate au avut un singur obiectiv: protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene”, a afirmat PNL, într-un comunicat de presă.
În replica sa, PNL afirmă că PSD „alege să blocheze în instanță” măsuri care ar viza protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României. În același timp, liberalii acuză PSD de „rea-credință” și spun că țara are nevoie „de responsabilitate, nu de blocaje”.
„Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene”, susține PNL.
PSD a anunțat luni că sesizează Curtea de Apel București și Parchetul General împotriva guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a adoptat hotărâri și politici publice „neconstituționale”, în condițiile unui mandat limitat.
Social-democrații spun că au contestat hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026 și „alte opt” adoptate „în același spirit”, invocând „depășirea limitelor legale”, „ignorarea avizelor negative” și exercitarea unor atribuții ministeriale „expirate”. PSD a precizat că marți, 28 iulie, va cere la Curtea de Apel București suspendarea executării hotărârilor publicate și că sesizează Parchetul General pentru analiza „consecințelor penale” ale adoptării și punerii în executare a unor acte pe care le consideră „constituțional interzise”.
Pe termen imediat, disputa intră pe un traseu juridic dublu — contencios administrativ (la Curtea de Apel București) și sesizare penală (la Parchetul General). Din perspectiva efectelor practice, PNL avertizează asupra riscului de întârziere a unor proiecte și a absorbției fondurilor europene, în timp ce PSD își justifică acțiunea prin limitele constituționale ale unui guvern interimar și prin contestarea hotărârilor adoptate.
Recomandate
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza răspunderii politice pentru guvernare , după ce Sorin Grindeanu a respins public acuzația lui Ilie Bolojan că ar fi „premierul de facto” și a insistat că liberalii nu se pot delimita de Executiv, în condițiile în care au votat învestirea Cabinetului, potrivit Adevărul . Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților, a spus că premierul este Luca Niculescu și că deciziile guvernamentale îi aparțin acestuia, chiar dacă PSD asigură susținerea politică în Parlament. Declarațiile lui Grindeanu sunt citate de Agerpres. În același timp, liderul PSD l-a atacat pe președintele PNL, afirmând că „a stat șase luni lipit de scaun” și „n-a făcut decât să adâncească criza”, după care „s-a făcut un fel de speaker motivațional”. Grindeanu i-a cerut lui Bolojan „să lase un pic tonul mai jos” și să adopte o abordare mai constructivă față de guvernare. Miza: cine își asumă guvernarea și costurile ei Mesajul central al lui Grindeanu a fost că PNL nu poate evita responsabilitatea pentru actualul Executiv, deoarece a contribuit la trecerea guvernului prin Parlament: „Îi aduc aminte domnului Bolojan că a votat acest Guvern, să nu uite niciodată acest lucru. Prin urmare, nu poate să fugă de răspundere.” Grindeanu a mai susținut că este „firesc” ca, în calitate de lider PSD, să coordoneze activitatea miniștrilor social-democrați, dar a insistat că autoritatea executivă rămâne la premier. Contextul disputei: deficitul bugetar și acuzația de „premier de facto” Potrivit articolului, reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan l-a criticat într-o postare pe Facebook, acuzându-l că își asumă rolul unui „premier de facto” și că își „fabrică scuzele” pentru un posibil eșec în atingerea țintei de deficit bugetar. Bolojan a invocat estimările agențiilor internaționale de rating, care ar fi indicat pentru 2026 deficite între 5,8% și 6,2% din PIB, și a susținut că PNL va urmări poziționările liderului PSD pe acest subiect. [...]
Primăria Sectorului 4 mizează pe fonduri europene pentru a accelera investițiile în sănătate și transport , iar următoarele proiecte anunțate vizează Maternitatea „Sfântul Ioan” și deschiderea magistralei de metrou M4, potrivit news . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , la inaugurarea Centrului de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În discursul de la eveniment, edilul a spus că este „al doilea spital” realizat în Sectorul 4 și a insistat pe ideea că investițiile de acest tip ar deservi nu doar comunitatea locală, ci și pacienți din toată țara. Băluță a indicat și colaborarea cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, precum și sprijinul Guvernului, fără a detalia structura finanțării pentru proiectul inaugurat. Fonduri europene invocate: 455 milioane euro prin PNRR și „peste 5 miliarde euro” atrași Primarul a afirmat că, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Sectorul 4 „a adus în România, în economia națională, peste 455 de milioane de euro (aprox. 2,27 miliarde lei)”. Separat, el a susținut că au fost atrași „din bani europeni” „peste 5 miliarde de euro” (aprox. 25 miliarde lei) în Sectorul 4, în București și „în economia noastră”, fără alte precizări privind programele, perioada sau proiectele incluse în această sumă. Ce urmează: Maternitatea „Sfântul Ioan” și magistrala de metrou M4 Băluță a declarat că administrația locală nu se oprește la proiectul inaugurat și a cerut sprijin premierului și ministrului Sănătății pentru realizarea Maternității „Sfântul Ioan”, pe care a numit-o „un obiectiv foarte important”. Totodată, el a anunțat că „în două luni, trei luni” ar urma să aibă loc deschiderea magistralei de metrou M4, pe care a descris-o drept „cea mai importantă investiție din România”, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau calendarul oficial. [...]
Guvernul pune presiunile bugetare din județe și proiectele PNRR în centrul discuțiilor despre reforma administrativă , după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, potrivit News . Întâlnirea a vizat, în principal, „presiunile bugetare” cu care se confruntă administrațiile județene, prioritățile de finanțare pentru servicii publice esențiale și măsurile necesare pentru finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin PNRR, precum și pentru „atragerea eficientă a fondurilor europene”, conform aceleiași surse. Ce teme au fost discutate: bugete, servicii publice și investiții În mesajul citat de News, premierul indică drept zone sensibile serviciile sociale, spitalele, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate, arătând că există atât probleme comune, cât și specifice fiecărui județ. La discuții au participat și membri ai Cabinetului, Niculescu menționând că subiectele sunt în atenția sa directă și a echipei guvernamentale care l-a însoțit la întâlnire. Legătura cu reforma administrativă: comasarea voluntară și „distribuirea cât mai bună a resurselor” Pe lângă componenta bugetară și de investiții, premierul spune că a discutat cu președinții de consilii județene despre reforma administrativă și comasarea voluntară. Niculescu afirmă că are încredere că administrația locală va fi „partener solid” al Guvernului pentru „reforme corecte și bine fundamentate”, care să ducă la „distribuirea cât mai bună a resurselor”. În materialul News nu sunt prezentate decizii concrete, un calendar sau detalii despre pașii următori ai reformei, dincolo de aceste teme și poziționări generale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
Disputa PSD–AUR pe „asumarea răspunderii” riscă să amâne reforma administrativă și reorganizarea statului , în condițiile în care măsurile invocate nu ar avea efect bugetar imediat, iar aplicarea lor ar fi oricum împinsă în timp, potrivit HotNews . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că PSD „trebuie să se hotărască ce vrea” în privința reformei administrative: fie o propunere dezbătută în Parlament, fie angajarea răspunderii Guvernului (procedură prin care Executivul își asumă un proiect, iar acesta trece dacă nu cade Guvernul prin moțiune de cenzură). Reacția vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea guvernamentală, informație relatată anterior de HotNews în contextul discuției despre asumarea răspunderii Guvernului . Miza: reforme cu efecte întârziate, dar cu impact politic imediat Peiu afirmă că trecerea reformei prin asumarea răspunderii sau prin lege „nu va fi acum”, iar discuția ar fi, în opinia sa, „o manevră” de a evita problemele curente și de a le împinge „peste doi ani”, potrivit Agerpres, citată de HotNews. În același timp, senatorul AUR leagă tema reformelor de presiunea pe buget și de necesitatea unei decizii politice privind prioritățile de cheltuieli. El susține că anunțul despre asumarea răspunderii pe cele două reforme „nu afectează bugetul pe anul ăsta” și, „după umila mea părere”, nici pe anul viitor. Ce propune PSD și care este calendarul avansat Sorin Grindeanu a indicat două direcții pentru angajarea răspunderii Guvernului, cu termen până în martie 2027: reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni; reorganizarea la nivel guvernamental, inclusiv reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat pe pierdere sau care „nu își mai justifică existența”. Grindeanu a mai spus că și bugetul pe 2027 ar urma să se adauge acestui pachet, iar pentru reforma administrativă a indicat ca variantă „ideală” adoptarea încă din acest an, înainte de buget. Context: tensiuni pe cheltuieli și taxe În declarațiile citate, Peiu pune în contrapondere opțiuni precum indexarea pensiilor și scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii (mame în concediu de îngrijire a copilului, veterani de război, foști deținuți politici) versus menținerea „actualului sistem de cheltuieli publice”. Tot el invocă angajamentul premierului, din programul de guvernare prezentat în Parlament, de a nu crește taxele anul viitor. Separat, deputatul AUR Lucian Mușat a afirmat că inițiativele partidului sunt respinse „pe bandă rulantă” și și-a exprimat speranța că un proiect privind scăderea impozitelor pe dividende, respins în Senat, va fi adoptat de Camera Deputaților. În programul de guvernare, Guvernul Luca Niculescu își asumă adoptarea cadrului legislativ pentru reforma administrativă, însă rămâne de văzut dacă PSD va împinge pachetul prin Parlament sau prin asumarea răspunderii și în ce formă va fi construit calendarul de implementare. [...]
