Știri
Știri din categoria Diverse
Curtea de Apel București a menținut suspendarea provizorie a hotărârii PNL care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar, după ce a respins apelul depus de partid prin președintele Ilie Bolojan, potrivit Digi24. Decizia instanței este definitivă, ceea ce prelungește incertitudinea juridică asupra unor decizii interne ale partidului și mută disputa în etapa de judecată pe fond.
Hotărârea Curții de Apel București consemnează respingerea apelului „ca nefondat” și caracterul definitiv al soluției, pronunțată la 21 iulie 2026, prin punerea la dispoziția părților prin grefa instanței. În consecință, suspendarea temporară a hotărârii care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar din 21 iunie rămâne în vigoare și nu mai poate fi atacată.
Următorul pas este procesul de fond privind hotărârea care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar. Separat, urmează să fie judecat un alt apel depus de PNL, tot prin Ilie Bolojan, într-un dosar care vizează decizia de suspendare temporară a tuturor hotărârilor adoptate de partid în timpul Congresului din 21 iunie.
Într-o reacție transmisă după decizia Curții de Apel București, PNL susține că hotărârea reprezintă „încă o etapă” într-un proces mai amplu și că va continua demersurile în Justiție până la capăt. Partidul afirmă, într-un comunicat, că nu va accepta influențarea deciziilor sale de către persoane care „promovează interesele PSD” și că decizia instanței nu schimbă direcția politică a PNL. (Reacția completă este prezentată în materialul asociat: Digi24.)
În litigiu sunt implicați și membri PNL care au reclamat în instanță atât decizia de convocare a congresului, cât și hotărârile adoptate atunci, între care Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Monica Anisie, Lucian Bode și Hubert Thuma.
Recomandate
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține incertitudinea juridică asupra deciziilor interne ale partidului , după ce Curtea de Apel București a respins apelul liberalilor, iar formațiunea anunță că va continua demersurile legale, potrivit Digi24 . PNL spune că a luat act de hotărârea instanței privind suspendarea efectelor Congresului Extraordinar și susține că măsura este temporară, „numai până la soluționarea definitivă a cauzei”, când instanța urmează să analizeze fondul. În comunicatul partidului, decizia este descrisă drept „încă o etapă” într-un proces mai amplu pe care liberalii afirmă că îl vor duce „până la capăt”. Ce înseamnă decizia CAB, în termenii PNL În reacția oficială, PNL afirmă că respectă deciziile instanțelor, dar că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra drepturile și legitimitatea deciziilor adoptate în partid. Totodată, liberalii susțin că hotărârea nu schimbă direcția politică a formațiunii și nu afectează „voința majorității” membrilor. „Suspendarea decisă de instanţă rămâne în vigoare numai până la soluţionarea definitivă a cauzei, în cadrul căreia instanţa urmează să analizeze fondul.” PNL mai afirmă că va continua procesul de „reformă și reconstrucție” început în ultimele luni și își menține obiectivul de a deveni „o alternativă credibilă” pentru modernizarea României. Miza politică internă: contestarea și acuzațiile de influență În același comunicat, PNL introduce și o dimensiune de conflict politic, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea” deciziilor sale de către persoane sau grupuri care „promovează interesele PSD”, „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. „PNL nu va accepta infiltrarea sau influenţarea deciziilor sale de către persoane sau grupuri care promovează interesele PSD sub diverse formule sau etichete, aparent independente.” Contextul din instanță și ce urmează Curtea de Apel București a respins marți apelul formulat de PNL într-un dosar care vizează deciziile Congresului Extraordinar din 21 iunie . Hotărârea vine după o acțiune inițiată de un grup de 18 lideri liberali contestatari, care au cerut anularea și suspendarea efectelor Congresului, invocând presupuse nereguli în procedura de convocare și desfășurare a lucrărilor. Separat, Digi24 a relatat și despre decizia CAB în dosarul apelului PNL, într-un material anterior, disponibil aici . Conform poziției PNL, suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cauzei, când instanța va analiza fondul. [...]
PNL a decis demiterea conducerilor din șase filiale cu rezultate slabe, o mișcare care poate schimba rapid controlul intern asupra organizațiilor locale înaintea ciclului electoral următor , potrivit Digi24 . Hotărârea a fost luată luni seară, în Biroul Politic Național (BPN) , la propunerea liderului PNL Ilie Bolojan, și vizează atât demiterea președinților, cât și dizolvarea birourilor politice județene/de sector. Decizia se aplică organizațiilor PNL Ialomița, PNL Galați, PNL Sector 2, PNL Sector 3, PNL Sector 4 și PNL Sector 5. În cazul PNL Galați, BPN a decis revocarea președintelui interimar, George Scarlat. Conform comunicatului PNL citat de Digi24, hotărârile au fost adoptate cu votul favorabil a două treimi din membrii BPN, în baza art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul partidului, cu obiectivul declarat de „îmbunătățire a activității” acestor organizații. Miza operațională: reorganizare rapidă, dar cu tensiuni interne În interiorul partidului, schimbările au generat critici legate de procedură și de lipsa alegerilor interne. Adrian Veștea , lider PNL Brașov, a cerut organizarea de alegeri în filiale „și nu demiteri”, potrivit surselor participante la ședință citate de Digi24. „Cred că ar fi necesar să dăm drumul la procedura democratică de a organiza alegeri și de a nu face demiteri și de a modifica regulile în timpul jocului. (…) Altfel nu facem decât o vânătoare de vrăjitoare”, a susținut Veștea, potrivit surselor. Și Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că alegerile interne „de jos în sus” promise „n-au mai venit”, iar partidul a mers pe „prelungiri de mandat”, conform acelorași surse. „În locul alegerilor am avut prelungiri de mandat, pentru că e mai ușor să lucrezi cu organizații conduse interimar decât cu cei care au luat voturi în organizații”, ar fi spus Thuma. Argumentul conducerii: rezultate sub media partidului și ținta 2028 Ilie Bolojan a justificat măsura prin performanțele electorale sub media partidului în anumite județe și prin nevoia de a evita consumul de energie în conflicte interne, potrivit relatării Digi24 bazate pe surse din ședință. „Sunt județe în România în care PNL (…) am obținut rezultate mult sub media partidului. (…) Dacă nu facem ce trebuie, capacitatea acestui partid de a obține rezultate mai bune în 2028 (…) nu avem șansa să obținem rezultate mai bune”, a spus Bolojan, conform surselor. În aceeași ședință, BPN a validat și propunerea privind componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP). Din structură ar urma să facă parte Ilie Bolojan, foștii președinți ai PNL Valeriu Stoica, Emil Boc și Theodor Stolojan, precum și Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru, potrivit comunicatului PNL citat de Digi24. În paralel, Digi24 notează că Monica Anisie, Andrei Baciu și Ionuț Stroe fac parte din „tabăra anti-Bolojan”, un indiciu că schimbările de la nivelul filialelor se suprapun peste o competiție internă mai largă pentru controlul partidului. [...]
Instalarea platformei Neptun Deep mută proiectul în faza care poate schimba balanța gazelor în România , cu efecte directe asupra securității energetice și asupra prețurilor pe termen mediu, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că, odată cu începerea exploatării, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a transmis că Romgaz și OMV Petrom au încheiat „una dintre cele mai importante etape” ale proiectului Neptun Deep, prin montarea platformei offshore și a structurii de susținere pe fundul Mării Negre. Potrivit lui, structura are o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, fiind transportată și instalată cu nave speciale în ultimele luni. Ce urmează operațional: conductă, racorduri și testare Șeful Executivului a precizat că instalarea platformei și a conductei de 160 de kilometri care face legătura cu țărmul sunt etape esențiale, iar lucrările vor continua în următoarele luni, prin realizarea racordurilor și testarea instalațiilor. Calendarul indicat de premierul interimar este ca exploatarea gazului să înceapă „din anul viitor”. Miza economică invocată: industrie, agricultură, prețuri Bolojan a legat proiectul de efecte economice mai largi, susținând că noile cantități de gaze ar putea sprijini relansarea industriei și agricultura, inclusiv prin asigurarea îngrășămintelor din producția internă, menționând combinatul Azomureș. În același mesaj, el a afirmat că gazul pentru consumul locuințelor ar putea fi asigurat „la un preț stabil” în anii următori. „Exploatarea gazelor din Marea Neagră transformă România într-un actor relevant în furnizarea securității energetice în regiune și în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.” La final, premierul interimar a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru „respectarea programului de lucrări”. [...]
PNL spune că poate debloca rapid legislația restantă din PNRR, mizând pe o sesiune extraordinară a Parlamentului săptămâna viitoare , iar termenul invocat este „până la sfârșitul lunii”, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la Mircea Abrudean , președintele Senatului și vicepreședinte PNL, care condiționează închiderea jaloanelor restante de „voința politică” a partidelor. Într-o postare pe Facebook, Abrudean afirmă că PNL este pregătit pentru convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, săptămâna viitoare, pentru adoptarea legislației necesare îndeplinirii angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În logica declarației, urgența este legată de riscul pierderii fondurilor europene dacă reformele și actele normative aferente nu sunt adoptate la timp. „Putem închide jaloanele restante din PNRR până la sfârșitul lunii, dacă există voința politică a tuturor celor care susțin public că nu vor să pierdem banii din PNRR.” Miza: adoptarea rapidă a legislației restante, cu efect direct asupra finanțării europene Abrudean susține că „miza este una majoră” și cere ca „responsabilitatea partidelor” să fie proporțională cu importanța reformelor. În același mesaj, el reia ideea că PNL este pregătit pentru sesiunea extraordinară, cu obiectivul explicit de a trece prin Parlament legislația restantă din PNRR. Legea salarizării , în același pachet de presiune politică Liderul liberal face trimitere și la viitoarea lege a salarizării, despre care spune că ar trebui să elimine inechitățile din sistemul public și să respecte principiul egalității de tratament. „Legea salarizării trebuie să fie una corectă. Avem nevoie de o lege care să elimine inechitățile și să respecte principiul «la muncă egală, plată egală».” Totodată, Abrudean avertizează împotriva promisiunilor electorale „fără acoperire” și a politicilor care nu pot fi finanțate, fără a oferi în material detalii despre conținutul concret al proiectului sau calendarul legislativ complet. [...]
Rusia accelerează construirea unei rețele proprii de internet prin satelit, cu finanțare publică de peste 100 de miliarde de ruble, pe fondul restricțiilor legate de Starlink . Potrivit Digi24 , Moscova a lansat un nou lot de sateliți Rassvet pe orbită joasă, într-un proiect prezentat drept alternativă la rețeaua Starlink a SpaceX, cu potențiale utilizări și în domeniul militar. Constelația numără în prezent până la aproximativ 40 de sateliți, însă Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui Ucrainei pentru tehnologie în domeniul apărării, spune că noii sateliți nu și-au ocupat încă pozițiile în rețea, lucru așteptat „în curând”. Același oficial estimează că Rusia ar avea nevoie de „cel puțin câteva sute” de sateliți pentru ca sistemul să poată fi folosit eficient în scopuri militare, inclusiv pentru capacități C3 (comandă, control și comunicații). Ținte declarate: internet global, dar și aplicații militare Rusia susține că Rassvet ar urma să ofere internet în bandă largă cu acoperire globală, cu viteze de până la 1 Gbps pentru fiecare terminal și o latență de până la 70 de milisecunde. În paralel, analiști occidentali și ucraineni avertizează că rețeaua ar putea avea aplicații militare importante, de la comunicații securizate la conectivitate pentru forțele ruse. Pentru comparație, Beskrestnov notează că SpaceX operează peste 15.000 de sateliți, OneWeb are aproximativ 600–700, iar Project Kuiper (Amazon) ar fi lansat circa 400–500, cu planuri de extindere până la aproximativ 4.000. Cine dezvoltă proiectul și ce planuri are pentru 2027–2035 Potrivit publicației Militarniy, compania aerospațială rusă Bureau 1440 a lansat primul lot operațional al constelației Rassvet la sfârșitul lunii martie: 16 sateliți care s-au separat de racheta Soyuz-2.1b și au fost transferați către centrul de control al misiunii. Sateliții sunt construiți pe platforma proprie a companiei și includ, între altele, comunicații 5G NTN (rețele 5G non-terestre, adică prin satelit), terminale laser pentru legături între sateliți și propulsie cu plasmă. Planurile menționate în articol indică: o constelație inițială de 350 de sateliți; peste 250 de sateliți lansați până în 2027, când ar urma să înceapă serviciile comerciale; posibilitatea depășirii pragului de 900 de sateliți până în 2035. Directorul general al Iks Holding, Alexei Șelobkov, a confirmat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe 5 iunie, intenția de lansare a serviciului comercial în 2027. Costuri și finanțare: buget federal plus investiții proprii Proiectul este finanțat cu 102,8 miliarde de ruble (aproximativ 1,36 miliarde de dolari, adică aprox. 6,1 miliarde de lei) din bugetul federal al Rusiei, prin programul național „Economia Datelor”. În plus, Bureau 1440 intenționează să investească încă 329 de miliarde de ruble (aproximativ 4,36 miliarde de dolari, adică aprox. 19,6 miliarde de lei) din fonduri proprii până în 2030. Probleme operaționale și contextul războiului La începutul lunii iunie, Rassvet a pierdut unul dintre primii sateliți operaționali, la câteva luni după lansare. Kommersant a relatat că firma a confirmat pierderea și a precizat că 15 dintre cei 16 sateliți lansați în martie în prima desfășurare operațională sunt încă pe orbită joasă. Proiectul a căpătat o importanță mai mare după ce SpaceX a întrerupt accesul la Starlink pentru utilizare militară de către Rusia. În același timp, în războiul Rusia–Ucraina, Starlink este descris ca având un rol tot mai important, inclusiv prin utilizarea de către forțele ucrainene pentru drone, în condițiile în care serviciul este interzis în Rusia, iar folosirea lui este sancționată cu amenzi. [...]
Renovarea noului sediu al Ministerului Apărării din Slovacia, estimată la 53 de milioane de euro (aprox. 265 milioane lei), a declanșat un scandal public și o anchetă penală , după ce autoritățile au prezentat clădirea – un turn de 27 de etaje din Bratislava – ca pe o investiție „avantajoasă”, potrivit Digi24 . Clădirea, un fost bloc de cazarmă din perioada comunistă, a fost poreclită de localnici „știuletele”. După inaugurare, proiectul a atras critici puternice în spațiul public, inclusiv din partea opoziției, care a catalogat investiția drept „cel mai scump știulete din lume”. Materialul Digi24 citează o relatare AFP, preluată de Agerpres. Investiția care a ajuns în atenția procurorilor Parchetul investighează o plângere penală legată de o lucrare separată din proiect: renovarea unui zid de beton de 700 de metri, în valoare de 958.000 de euro (aprox. 4,8 milioane lei). Potrivit articolului, zidul ar fi fost revopsit pentru a crea impresia unui zid de cărămidă. Ministrul Apărării, Robert Kaliňák , a negat orice faptă ilegală. „Etichete de preț” și cheltuieli contestate La deschiderea clădirii pentru public, au fost afișate în interior etichete cu prețuri, comparând nivelul pieței cu sumele pe care ministrul susține că le-a plătit statul, în încercarea de a demonstra că achizițiile au fost făcute la costuri mai mici. Exemplele menționate includ: o canapea evaluată inițial la 4.500 de euro, cumpărată cu aproximativ 2.000 de euro; un cuier redus de la 620 de euro la 330 de euro; o chicinetă la fiecare etaj, aproape 8.000 de euro, fără electrocasnice; un ecran LED exterior de 400.000 de euro (aprox. 2 milioane lei), care este oprit de luni de zile. Opoziția a criticat cheltuielile ca fiind nepotrivite într-un context de reducere a cheltuielilor publice, în timp ce ministrul a apărat achizițiile, descriind mobilierul drept „de gamă medie”, din materiale durabile, proiectat să reziste 30–50 de ani. Context bugetar: ținta NATO și presiunea austerității Slovacia alocă 2% din PIB pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina, în linie cu directivele NATO. Totuși, potrivit articolului, Banca Centrală slovacă se așteaptă ca nivelul să scadă sub acest prag în acest an, pe fondul austerității și al tensiunilor politice din coaliția condusă de premierul Robert Fico privind sprijinul pentru Ucraina. În acest context, disputa privind costurile sediului Ministerului Apărării riscă să capete și o dimensiune politică și de control al cheltuirii banului public, pe măsură ce ancheta procurorilor avansează. [...]
