Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor, într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR.
Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană, deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului.
Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști.
Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc.
Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031:
El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”.
În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului.
Recomandate
România riscă blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) dacă Bruxelles-ul concluzionează că modificările la Legea ANI („ amendamentul Fritz ”) nu respectă cerințele de stat de drept și jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană a cerut deja lămuriri Guvernului, iar în paralel, la nivelul Parlamentului European, grupul Renew discută inițierea unei rezoluții critice la adresa României. Potrivit unor surse politice citate de publicație, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au discutat telefonic, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, solicitând verificări privind „amendamentul Fritz” și analiza oportunității de a nu aloca suma de 770 de milioane de euro aferentă jalonului din PNRR. Ce cere Comisia Europeană și care este termenul Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6, când va verifica dacă actul normativ este în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cerințele din PNRR. În plus, potrivit unor surse politice, Comisia a cerut, prin reprezentanța sa din România, precizări de la Guvern, inclusiv pe trei puncte: câți aleși locali și demnitari sunt afectați de lege; dacă există o cale de atac pentru cei vizați; dacă legea ar retroactiva (acuzație formulată de USR, conform articolului). România are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde. Presiune politică în Parlamentul European: Renew vrea rezoluție, PPE nu ar mai susține La Bruxelles au avut loc două ședințe cu ușile închise ale Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din comisia LIBE a Parlamentului European, prezidat de Sophie Wilmes (Renew). În urma discuțiilor, Wilmes a cerut, printr-un e-mail, sprijin pentru inițierea unei rezoluții în următoarea sesiune plenară. „În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.” Europarlamentarul Maria Grapini (S&D) a spus la Antena 3 că nu crede că rezoluția are șanse să ajungă la vot în plen și că, chiar dacă ar fi votată, nu ar avea efect juridic în România, dar ar fi „o rușine”. Cristian Terheș a afirmat, la rândul său, că PPE „a dat-o la întors” și nu ar mai susține rezoluția, după ce inițial ar fi existat o majoritate informală. Contextul financiar: miza este tranșa legată de jalonul pe integritate În articol este amintită și scrisoarea semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer , trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen, prin care se cerea ca plata celor 770 de milioane de euro să nu fie aprobată dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. În același timp, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional de CCR și a fost votat din nou de Parlament, conform aceleiași surse. În răspunsul citat de Știrile ProTV, Ursula von der Leyen arată că evaluarea Comisiei se face doar după depunerea oficială a cererii de plată și a documentelor justificative, iar dacă se constată o încălcare relevantă a legislației UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare” pentru cererea de plată. Pentru România, următorul pas imediat este transmiterea răspunsului către Comisia Europeană în termenul de 14 zile, în condițiile în care evaluarea pe fond a jalonului va fi legată de cererea de plată menționată de Bruxelles. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
Rezultatul de 44,4% pentru AfD în Saxonia-Anhalt ridică presiunea pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale și poate forța formule de guvernare complicate, chiar dacă extrema dreaptă nu obține majoritatea absolută, potrivit The Jerusalem Post , care citează exit-poll-uri. În alegerile regionale de duminică, Alternative für Deutschland (AfD) a ieșit pe primul loc cu 44,4% din voturi, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz au fost mult în urmă, cu 18,3%, conform unui exit-poll al postului ARD. Social-democrații (SPD) și Verzii au trecut pragul minim pentru intrarea în parlamentul regional. Pe fondul numărării voturilor, rămânea neclar dacă AfD a strâns suficiente mandate pentru o majoritate absolută. Miza depășește însă aritmetica parlamentară: scrutinul este văzut ca un barometru pentru guvernul lui Merz, care a încercat să erodeze popularitatea AfD printr-o linie mai dură pe migrație și securitate. Prezența la vot a depășit 80%, potrivit ZDF, un nivel care amplifică semnalul politic al rezultatului. De ce contează majoritatea absolută O majoritate absolută i-ar permite AfD să ocolească „firewall”-ul (politica de „cordon sanitar” prin care partidele mainstream refuză cooperarea cu AfD) și să intre la guvernare la nivel de land fără parteneri. În sistemul electoral proporțional german, atingerea acestui prag este dificilă, tocmai pentru a încuraja coalițiile și a limita guvernarea unui singur partid. Dacă AfD nu obține majoritatea, scenariul considerat cel mai probabil în material este o administrație condusă de CDU sub premierul în funcție Sven Schulze, însă forma exactă a coaliției depinde de partidele care trec pragul de 5%. Publicația notează că ar putea urma săptămâni de negocieri. Opțiuni de guvernare și blocaje politice Materialul indică mai multe constrângeri care pot complica formarea unei majorități: AfD ar avea dificultăți să intre la guvernare fără majoritate, din cauza „firewall”-ului și a faptului că a fost clasificată drept „extremistă de dreapta” de serviciul de securitate al landului. Liderul AfD în Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a exclus o coaliție cu alte partide și a spus că țintește 45% sau mai mult. Unul dintre partenerii actuali ai CDU, FDP, este indicat de sondaje ca fiind sub prag, iar SPD este sub 10%. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), singurul partid menționat ca neexcluzând o coaliție cu AfD, ar putea rata și ea intrarea în parlament. CDU a exclus o coaliție cu partidul de stânga Die Linke, ceea ce poate reduce opțiunile pentru o majoritate. În lipsa unei formule stabile, este menționată și varianta unui guvern minoritar condus de Schulze, care ar depinde de „toleranță pasivă” din partea Stângii, un model folosit în landul vecin Turingia. Ce urmează Pe termen scurt, cheia este dacă AfD a obținut sau nu majoritatea absolută, în condițiile în care numărătoarea era încă în desfășurare. Dacă nu, negocierile de coaliție pot deveni testul practic al „cordonului sanitar”: partidele tradiționale ar putea fi împinse spre aranjamente mai fragile (coaliții mai largi sau guvern minoritar) pentru a menține AfD în afara puterii executive la nivel regional. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de posibilitatea de a-și continua reformele și ia în calcul trecerea în opoziție , potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului general al partidului, Robert Sighiartău , făcute duminică la Digi 24, în contextul desemnării unui nou premier de către președintele Nicușor Dan . Sighiartău a respins ideea că PNL s-ar teme de perspectiva opoziției, dacă se va repeta „scenariul guvernului Veștea” și acesta va trece cu sprijinul UDMR. „Nu ne este teamă deloc să rămânem în opoziție. După aproape șapte ani de guvernare, Partidul Național Liberal a încheiat o etapă. (…) Ne-am făcut datoria față de România” Miza: votul PNL pentru noul guvern și condițiile puse Liderul liberal a spus că, dacă PNL nu va mai avea posibilitatea de a implementa reformele pe care și le propune, partidul va trece în opoziție, unde își va concentra eforturile pe „reconstruirea” formațiunii și pe pregătirea unei alternative politice pentru 2028. „Dacă nu ne mai putem pune în aplicare reformele, atunci reconstruirea Partidului Național Liberal și oferirea unei alternative pentru 2028 sunt obiectivele la care vom lucra în opoziție, încă de săptămâna viitoare, dacă va fi așa” „Guvern tehnocrat”, dar cu limitări: fără persoane subordonate partidelor Sighiartău a reafirmat că PNL ia în calcul susținerea unui guvern de tehnocrați, însă doar în varianta în care acesta ar fi format din „profesioniști independenți”, nu din persoane afiliate sau subordonate partidelor. El a adăugat că decizia depinde de modul în care premierul desemnat de președinte va construi majoritatea și echipa guvernamentală, iar dacă viitorul Executiv va fi „construit politic” cu membri PSD, PNL nu îl va vota. Context: patru luni fără Executiv cu puteri depline România se află de patru luni fără un guvern cu puteri depline, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, la 5 mai. Conform informațiilor din articol, președintele Nicușor Dan este așteptat să desemneze în zilele următoare un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. [...]
Oferta AfD de a intra la guvernare în Saxonia-Anhalt lovește de „cordonul sanitar” al CDU, cu implicații directe pentru stabilitatea politică și direcția economică a landului , după ce lideri ai formațiunii de extremă dreapta au vorbit public despre deschidere către alianțe, iar conducerea CDU a respins explicit orice colaborare, potrivit Focus . Ulrich Siegmund , candidatul de vârf al AfD, a declarat duminică seara, într-un interviu la MDR, că este deschis la coaliții cu „toate forțele”. Reacția CDU a venit prin secretarul general Franziska Hoppermann , care a descris rezultatul alegerilor drept „greu” și a insistat că nu va exista cooperare cu AfD. „Nu putem colabora cu un partid care vrea ieșirea din euro și, astfel, declinul economic și izolarea țării noastre, care sunt prieteni ai Rusiei și care defăimează instituțiile și țara noastră și populația ei. Pentru noi, asta nu intră în discuție.” AfD împinge spre negocieri, dar lasă deschisă formula Și Alice Weidel, copreședinta federală a AfD, s-a pronunțat pentru o participare a partidului la guvernarea din Saxonia-Anhalt. La scurt timp după anunțarea primelor rezultate ale alegerilor pentru parlamentul landului, ea a spus la ZDF că rămâne deschis dacă acest lucru ar urma să se facă printr-o coaliție sau printr-o „tolerare” (sprijin parlamentar fără intrare formală la guvernare). Weidel a subliniat, totodată, că organizația din land este independentă și își decide singură strategia. „Cel mai puternic partid are întotdeauna mandatul să formeze un guvern și domnul Siegmund a spus mereu că oferim discuții. Mâna noastră este mereu întinsă, pentru a putea impune poziții bune pentru o Germanie bună și, mai ales aici, pentru o Saxonie-Anhalt bună.” Mesaj de la Berlin: guvernul vrea să continue reformele și să evite crize interne În același context, ministra Cancelariei, Nina Warken, a declarat într-un interviu că, la nivel federal, vrea menținerea „cursului actual de reforme” și o comunicare mai bună către populație privind măsurile decise la Berlin. Ea s-a poziționat și împotriva unor noi dispute interne pe teme de personal, afirmând că guvernul federal este „bine așezat” după ultima remaniere. Pentru Saxonia-Anhalt, respingerea categorică a CDU reduce spațiul de manevră pentru o majoritate care să includă AfD și mută presiunea pe formule alternative de guvernare, în timp ce dezbaterea despre euro, orientarea externă și stabilitatea economică rămâne în centrul confruntării politice. [...]
AfD se îndreaptă spre cel mai mare rezultat electoral de după al Doilea Război Mondial în Germania , cu o victorie proiectată de peste 44% în Saxonia-Anhalt, un rezultat care complică formarea guvernării regionale și pune presiune politică directă pe cancelarul Friedrich Merz , potrivit Politico . Proiecția citată de publicație, realizată de postul public ARD, indică 44,4% pentru Alternativa pentru Germania (AfD) și locul al doilea pentru Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz, cu 18,5% — o scădere severă față de 37,1% obținut în 2021. Alegerile sunt prezentate ca un test-cheie pentru capacitatea AfD, devenită între timp cea mai populară formațiune în cea mai mare economie a UE, de a guverna efectiv. Miza imediată: poate AfD să formeze guvernul regional? Deși AfD conduce detașat, „aritmetica” formării unei majorități rămâne incertă. Conform proiecțiilor, partidul ar urma să fie foarte aproape, dar ușor sub pragul necesar pentru a guverna singur în parlamentul regional. În acest context, atenția se mută pe Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) , aflată aproape de pragul de 5% pentru intrarea în legislativul regional. BSW a transmis că ar fi dispusă să coopereze cu AfD, ceea ce ar putea înclina decisiv balanța în favoarea extremei drepte. Unda de șoc pentru CDU și pentru Merz Rezultatul este descris drept o lovitură dură pentru CDU, care a condus Saxonia-Anhalt în ultimii 24 de ani. Secretarul general al CDU, Franziska Hoppermann, a numit proiecția un „rezultat foarte dificil” și o „înfrângere generală” pentru creștin-democrați. Sven Schulze, premierul în funcție al landului, a recunoscut amploarea eșecului, pe fondul unei prezențe la vot care „pare să fi fost foarte ridicată”, și a spus că AfD devine principala forță din parlamentul regional, ceea ce obligă CDU să își recalibreze strategia. În paralel, AfD a încadrat politic victoria ca pe un mandat de guvernare. Copreședinta națională Alice Weidel a vorbit despre un „rezultat istoric” și a susținut că partidul are „un mandat foarte clar pentru guvernare”, adăugând că AfD are „întotdeauna o mână întinsă” către potențiali parteneri de coaliție. De ce contează economic: votul din Saxonia-Anhalt, alimentat de anxietatea privind costul vieții Politico notează că Saxonia-Anhalt este landul german cu cel mai mic venit net mediu, iar anxietatea economică — legată de declin industrial și creșterea costurilor energiei — a cântărit puternic în opțiunile electorale. Datele din sondajele ARD citate în articol indică: 70% dintre respondenți s-au declarat „foarte îngrijorați” că scumpirile îi vor împiedica să își plătească facturile; 58% se tem că nu își vor putea menține standardul de viață. În același timp, doar 9% dintre alegători au aprobat prestația lui Friedrich Merz, conform unui exit poll ARD menționat de publicație — un indicator al respingerii partidelor tradiționale, pe care materialul o leagă de neîncrederea mai largă în instituții și mass-media în estul Germaniei. Context și ce urmează Rezultatul din Saxonia-Anhalt ar depăși precedentul maxim al AfD în Turingia, unde partidul a obținut 32,8% în 2024. Politico mai arată că AfD conduce și în Mecklenburg–Pomerania Inferioară, unde urmează alegeri pe 20 septembrie, iar în Berlin — unde se votează în aceeași zi — partidul este creditat cu aproximativ 18% în sondaje. Materialul precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, iar capacitatea AfD de a intra la guvernare în Saxonia-Anhalt depinde de rezultatele finale și de negocierile pentru o eventuală coaliție. [...]
