Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor, într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR.
Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană, deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului.
Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști.
Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc.
Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031:
El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”.
În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului.
Recomandate
Guvernul vrea să eșaloneze majorările pentru demnitari ca să nu blocheze acordul cu Comisia Europeană pe legea salarizării , potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că l-a mandatat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , să ceară Comisiei Europene acceptul pentru creșteri „eșalonate” ale salariilor demnitarilor prevăzute în noua lege a salarizării. Miza este una de reglementare cu impact bugetar: demnitarii trebuie incluși în ierarhia salarială a sistemului public, însă Bolojan susține că majorarea veniturilor lor „nu reprezintă o prioritate” în contextul economic actual. „L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană (...) să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme (...) Dar nu asta este prima noastră grijă.” De ce contează: acordul Comisiei Europene și banii din PNRR În discuție este proiectul noii legi a salarizării, iar Bolojan leagă adoptarea și acceptarea ei de către Comisia Europeană de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. În același timp, el indică presiunea pe buget: România ar avea „printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”, conform afirmațiilor citate de Digi24. Ce urmează Negocierea cu Comisia Europeană este în derulare, iar mandatul dat ministrului Pîslaru vizează obținerea unui acord pentru calendarul de aplicare a creșterilor la demnitari, astfel încât acestea să fie distribuite pe mai mulți ani. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este precizat un termen exact sau un scenariu final de eșalonare. [...]
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să intre în blocaj de negociere și adoptare , după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus sub semnul întrebării atât conținutul tehnic al documentului, cât și capacitatea unui guvern interimar de a purta discuții credibile cu sindicatele, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra calendarului PNRR , deoarece adoptarea legii este legată de un jalon cu termen 1 iulie 2026. Hunor a declarat, marți seară, la Euronews, că proiectul prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , are „foarte multe probleme”, în special de natură tehnică și de „așezare” a așa-numitelor „familii ocupaționale” (grupări de funcții din sectorul public, folosite pentru ierarhizarea salariilor). Criticile UDMR: anexe, ierarhii și presiune pe dialogul social Liderul UDMR a indicat probleme în anexele proiectului, cu efecte în mai multe domenii, menționând explicit educația, magistratura și cultura. În cazul culturii, a spus că familia ocupațională „nu e tratată cum ar trebui”, ceea ce ar impune un dialog „foarte, foarte eficient” cu sindicatele și partenerii sociali, dacă se urmărește promovarea legii și votarea ei în Parlament până la finalul lunii iunie. „Guvernul interimar nu are legitimitatea” pentru negocieri Pe lângă conținut, Hunor a pus accent pe problema legitimității politice a unui executiv interimar în negocierile cu sindicatele, susținând că, după demiterea guvernului „cu 281 de voturi”, acesta „nu mai are legitimitatea, greutatea” necesară pentru a discuta cu partenerii sociali. „Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele.” Ce prevede proiectul: grilă cu 12 grade și valoare de referință în 2027 Dragoș Pîslaru a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Documentul propune reașezarea salariilor bugetarilor pe baza: unei grile cu 12 grade salariale; coeficienți între 1 și 8; o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei. Salariile de bază, soldele și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR cu termen 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). [...]
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate , potrivit Politico . Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea. Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare. Miza: 10,4 miliarde euro din fonduri de redresare post-pandemie Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier). Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august , conform aceleiași surse. Negocieri politice vs. „probleme tehnice” rămase Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice. Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită. Agenda de la Bruxelles: NATO și Belgia Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană. [...]
Ilie Bolojan condiționează discuția despre unire de integrarea europeană a Chișinăului , susținând că miza imediată pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor de aderare la UE , potrivit Antena 3 . Premierul interimar a fost întrebat dacă este de acord cu unirea României cu Republica Moldova, iar răspunsul său a fost explicit: „Dacă ar depinde de votul meu, da!” De ce mută Bolojan accentul pe UE În aceeași intervenție, la Digi FM, Bolojan a spus că, „în acest moment”, cel mai important lucru pentru Republica Moldova este apropierea de Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor de aderare. Argumentul invocat este unul economic: fără o legare „mai puternică” de o zonă care poate „tracta economic” și fără acces la „transfer de tehnologie și de bunăstare”, Republica Moldova ar avea dificultăți să reziste într-un context geopolitic complicat, „la limita de lumi”. Ce urmează Din declarațiile citate nu rezultă un calendar sau un demers instituțional concret privind unirea, ci o poziționare politică: susținerea unirii, dar cu prioritatea imediată plasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Informațiile au fost transmise de Agerpres, preluate de Antena 3. [...]
PNL Sector 6 a votat să susțină ieșirea liberalilor din orice coaliție cu PSD , o decizie care, dacă va fi menținută la nivel național, poate schimba aritmetica unei viitoare majorități guvernamentale și, implicit, stabilitatea politică de care depind și deciziile economice. Informația este prezentată de Antena 3 , pe baza anunțului făcut de Ciprian Ciucu . Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a transmis că organizația PNL Sector 6 a votat „pentru menținerea deciziei Biroului Politic Național al PNL de a nu mai participa în nicio coaliție guvernamentală cu PSD”. În același mesaj, Ciucu afirmă că „tehnocrații” propuși de PSD „vor fi tratați ca atare”. În argumentația sa, Ciucu invocă și un mesaj atribuit lui Ilie Bolojan, potrivit căruia partidul nu ar trebui să evite opoziția, chiar dacă „drumul” este unul dificil. „Este și mesajul lui Ilie Bolojan: să nu ne fie frică de drumul greu, să nu ne fie frică de opoziție, este drumul corect.” De ce contează: semnal intern despre linia PNL în negocierile de guvernare Votul din Sectorul 6 este relevant ca indicator politic intern, pentru că arată susținere la nivel local pentru linia stabilită de conducerea centrală a PNL privind excluderea unei formule de guvernare cu PSD. În practică, o astfel de poziționare poate restrânge opțiunile de construire a unei majorități și poate împinge partidul spre opoziție sau spre alte combinații politice, în funcție de contextul parlamentar. În același mesaj, Ciucu relatează și un episod în care Paul Moldovan, președintele PNL Sector 6, a parafrazat un personaj din filmul „Scent of a Woman”, într-o referință la „drumul corect” și la dificultatea de a-l urma. [...]
O declarație istorică neverificabilă reaprinde o dispută politică după ce Adrian Năstase a susținut, într-un podcast, că ar fi primit în 1992 o propunere din partea lui Corneliu Coposu de a candida la prezidențiale din partea PNȚCD, iar Fundația „Corneliu Coposu ” a respins public afirmația, potrivit Digi24 . Adrian Năstase a relatat episodul în podcastul „Țeapă sau drept ”, realizat de Paul Anghel, fost director general al ANPC. Fostul premier a spus că, în 1992, când era ministru de Externe și nu mai era membru FSN, Coposu i-ar fi propus să fie candidatul PNȚCD la alegerile prezidențiale, propunere pe care afirmă că a refuzat-o. În același context, Năstase a mai susținut că a rămas într-o „legătură foarte bună” cu liderul țărănist, menționând inclusiv o colaborare legată de aducerea în țară a osemintelor lui Nicolae Titulescu. Replica Fundației „Corneliu Coposu”: „o mizerie aruncată în spațiul public” Fundația „Corneliu Coposu” a reacționat calificând declarația lui Năstase drept „o mizerie aruncată în spațiul public de către un fost prim-ministru, condamnat penal”. Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației, a precizat că acesta este singurul comentariu pe care îl face pe subiect și a invocat o replică atribuită lui Corneliu Coposu, dintr-o emisiune TV de la începutul anului 1994. „Eu sunt bătrân, în spatele meu stau cinci milioane de oropsiţi ai regimului comunist. Dumneavoastră sunteţi tânăr, în spatele dvs. stau şapte milioane de ghiftuiţi, ne putem oare compara?” De ce contează Schimbul de replici readuce în prim-plan o zonă sensibilă a memoriei politice post-1989: reinterpretarea relațiilor dintre liderii tranziției și folosirea unor episoade greu de probat public, în absența unor documente sau confirmări independente prezentate în material. În acest caz, reacția instituțională a Fundației mută discuția din registrul anecdotic în cel al contestării ferme a credibilității afirmației. [...]
