Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina spune că utilaje occidentale ajung în fabricile de rachete din Rusia, potrivit Antena 3 CNN, care citează informații atribuite Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR). Miza este una economică și de securitate: accesul la echipamente industriale avansate poate susține ritmul de producție al industriei militare ruse, în pofida sancțiunilor.
Conform Euromaidan Press, GUR afirmă că a identificat 15 întreprinderi din complexul militar-industrial al Rusiei care nu ar fi încă vizate de sancțiuni internaționale. Totodată, autoritățile ucrainene ar fi publicat date despre 66 de unități de echipamente tehnologice străine folosite de aceste companii.
În material sunt menționate echipamente precum strunguri de înaltă precizie, mașini de frezat și rectificat, sisteme pentru producerea plăcilor cu circuite imprimate, standuri de testare a vibrațiilor și camere de temperatură. Astfel de utilaje sunt folosite în mod obișnuit în industrie, dar pot avea utilizare dublă (civilă și militară), ceea ce complică aplicarea sancțiunilor și controlul exporturilor.
Sursa citată indică origini din Germania, Japonia, Taiwan, Austria și Elveția. În esență, acuzația este că aceste tehnologii ar ajuta industria de apărare a Rusiei să își mențină producția și să se adapteze la un război de durată, în ciuda restricțiilor comerciale.
Potrivit articolului, printre întreprinderile identificate se află producători de componente pentru rachetele de croazieră 9M727 ale sistemului Iskander. Sunt numite uzina Tambov „Electronpribor”, Uzina Electromecanică Volzhsky și SA „Orbita”, despre care se afirmă că ar rămâne în afara sancțiunilor, deși ar avea rol direct în producția de armament.
Implicația, din perspectiva Kievului, este că piese și subansamble critice pot continua să fie fabricate cu sprijinul unor echipamente și lanțuri de aprovizionare care nu sunt complet blocate. Pentru mediul de afaceri, cazul indică riscuri de conformitate pentru producători și distribuitori, inclusiv pe piața secundară (revânzări), unde trasabilitatea este mai greu de controlat.
Textul susține că echipamentele ar intra în Rusia prin state terțe și prin scheme de eludare a sancțiunilor, pe fondul unui control insuficient al utilizatorului final. „Utilizator final” este entitatea care folosește efectiv produsul; dacă verificarea este superficială, bunuri declarate pentru sectorul civil pot ajunge ulterior în aplicații militare.
GUR cere consolidarea controlului internațional asupra exportului de tehnologii sensibile și extinderea restricțiilor inclusiv la elemente de suport (piese de schimb, consumabile și programe informatice necesare funcționării utilajelor). În articol este redat și un avertisment al agenției ucrainene:
„Este extrem de important să se restricționeze furnizarea către Federația Rusă de piese de schimb, fluide tehnice și software, fără de care nici măcar echipamentele deja instalate nu vor putea funcționa mult timp”, subliniază agenția.
În același context sunt menționate drept opțiuni restricții tehnologice, inspecții la locațiile unde sunt utilizate echipamentele și un control mai strict al pieței secundare, ca instrumente pentru limitarea accesului Rusiei la resurse considerate critice.
Recomandate
Potrivit reuters.com , Rusia oferă sprijin cibernetic și imagini satelitare Iranului pentru a îmbunătăți atacurile, afirmă Ucraina Potrivit unei evaluări a serviciilor de informații ucrainene, Rusia furnizează Iranului sprijin cibernetic și imagini satelitare pentru a îmbunătăți atacurile asupra forțelor SUA și a altor ținte . Această colaborare a fost detaliată în cadrul unui raport revizuit de Reuters, care subliniază cum Rusia a oferit sprijin secret Iranului de la începutul conflictului cu Israel și SUA pe 28 februarie. Evaluarea indică faptul că sateliții ruși au efectuat cel puțin 24 de misiuni de supraveghere în 11 țări din Orientul Mijlociu între 21 și 31 martie, vizând 46 de obiective, inclusiv baze militare și aeroporturi. În urma acestor misiuni, bazele militare și cartierele generale au fost atacate de rachete balistice și drone iraniene, conform evaluării ucrainene. Activitatea satelitară și colaborarea cibernetică Un oficial militar occidental și o sursă de securitate regională au confirmat pentru Reuters activitatea intensă a sateliților ruși în regiune și partajarea imaginilor cu Iranul. Evaluarea ucraineană a menționat că aceste imagini sunt transmise printr-un canal de comunicații permanent între Rusia și Iran, posibil facilitat și de spioni militari ruși staționați la Teheran. „Într-un incident specific, un satelit rus a capturat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită cu câteva zile înainte ca Iranul să lovească această facilitate pe 27 martie”, se arată în evaluarea ucraineană. Parteneriat strategic și operațiuni cibernetice Rusia și Iranul au consolidat relațiile militare de la invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Ucraina și Occidentul susțin că Iranul a furnizat drone de atac Rusiei, care au fost utilizate împotriva Ucrainei. În ianuarie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat un tratat de parteneriat strategic cu prevederi pentru schimbul de informații și experiență între serviciile de securitate. În domeniul cibernetic, evaluarea ucraineană și o sursă de securitate regională afirmă că Rusia oferă asistență Iranului. Grupuri de hackeri iranieni, precum „Handala Hack”, au intensificat operațiunile, vizând infrastructura critică și companiile de telecomunicații din Golf. Colaborarea cu grupuri rusești precum „Z-Pentest Alliance” și „NoName057(16)” este evidențiată prin interacțiuni pe platforma Telegram. Reacții internaționale și perspective Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, a declarat că niciun sprijin extern pentru Iran nu afectează succesul operațional al SUA. Ministerele de externe ale Iranului și Rusiei nu au comentat imediat. Liderii europeni au abordat problema sprijinului rus pentru Iran la o întâlnire G7, dar nu au primit un răspuns clar de la secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. Această colaborare ruso-iraniană în domeniul cibernetic și al imagisticii satelitare reprezintă o provocare semnificativă pentru securitatea regională și globală, având potențialul de a escalada tensiunile în Orientul Mijlociu și nu numai. [...]
ISW susține că loviturile ucrainene la distanță afectează exporturile rusești de petrol , potrivit Kyiv Post , care rezumă evaluarea din 6 aprilie 2026 a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privind evoluțiile de pe front și din spatele liniilor. Conform ISW, campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse exploatează faptul că apărarea antiaeriană a Rusiei este suprasolicitată și produce pagube semnificative capacităților ruse de export de petrol. În același timp, bloggeri militari ruși au continuat să critice ineficiența sistemelor ruse de apărare antiaeriană și să evidențieze efectele acestor lovituri. Evaluarea mai notează că armata rusă se confruntă cu probleme de personal și nu reușește să recruteze suficienți militari pe bază de contract pentru a înlocui pierderile de pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării ar încerca să obțină personal suplimentar din alte surse, indiferent de costurile financiare și sociale. ISW indică și o dificultate tot mai mare a Rusiei de a atrage noi recruți, pe fondul scăderii numărului de persoane dispuse să semneze contracte, în pofida eforturilor Kremlinului de a crește primele de semnare și de a apela la surse suplimentare de personal. În paralel, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă să furnizeze ajutor pentru apărarea antiaeriană. Pe teren, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în nordul regiunii Harkiv și în direcția Velykyi Burluk. Totodată, forțele ruse au lansat 141 de drone împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Rusia a prezentat un robot de luptă cu mortieră automată de 82 mm , potrivit Daily Mail , care susține că sistemul poate încărca și trage fără intervenție umană directă, fiind operat de la distanță și posibil destinat frontului din Ucraina. Mașina experimentală, denumită „Kurier ground robotic system”, a fost filmată pentru prima dată în teste cu muniție reală, folosind un modul de mortieră nou dezvăluit, „Bagulnik-82”. În imagini, robotul pe șenile își rotește turela într-un câmp acoperit de zăpadă și lansează o serie de lovituri către o țintă de instrucție aflată la distanță. Ce se vede în testele cu muniție reală și ce poate face sistemul După fiecare tragere, un braț mecanic automat introduce rapid o nouă lovitură în țeava mortierei. Publicația notează că ciclul de reîncărcare ar dura în jur de cinci secunde, fără ca soldați să fie nevoiți să se apropie de armă. „[Sistemul este] capabil de «încărcarea și tragerea loviturilor fără nicio intervenție umană».” Din descrierea materialului video, conceptul urmărește să reducă expunerea directă a personalului în apropierea unei arme de sprijin cu foc indirect (mortieră), păstrând controlul la distanță. Daily Mail afirmă că sistemul „ar putea fi” desfășurat în Ucraina, fără a indica un calendar sau o confirmare oficială. Modulul Bagulnik-82 și ipotezele analiștilor militari „Bagulnik-82” nu ar fi fost prezentat public înainte de apariția acestor imagini, mai scrie sursa. Analiști militari citați de publicație consideră că modulul ar putea avea la bază mortiera 2B24 de 82 mm, însă nivelul de automatizare ar putea indica și o adaptare sau o construcție dedicată utilizării pe platforme robotizate. Elementele descrise în articol ca definitorii pentru sistem sunt: platformă terestră pe șenile, cu turelă rotativă; mortieră de 82 mm integrat într-un modul numit „Bagulnik-82”; reîncărcare automată cu braț mecanic; operare de la distanță, fără personal lângă armă în timpul tragerii. În lipsa unor date tehnice oficiale (autonomie, rază de control, ritm de foc susținut, protecție), rămâne neclar dacă este vorba despre un demonstrator tehnologic sau despre un sistem pregătit pentru utilizare operațională. Contextul militar mai larg: atacuri cu drone și lovituri asupra infrastructurii Materialul Daily Mail plasează prezentarea robotului în contextul intensificării atacurilor cu drone și al loviturilor asupra infrastructurii. Publicația relatează că un atac cu drone asupra orașului-port Odesa ar fi ucis două femei și un copil mic, iar autoritățile ucrainene au raportat răniți și pagube la clădiri rezidențiale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este citat cu date despre amploarea atacurilor recente, inclusiv drone, bombe planate și rachete, precum și despre lovituri asupra infrastructurii energetice în mai multe regiuni. Tot el a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special pentru creșterea ratei de interceptare a dronelor și rachetelor. Lovituri ucrainene în adâncime și reacția Rusiei Articolul menționează și utilizarea de către Ucraina a dronelor cu rază lungă, capabile să lovească ținte la mare distanță în interiorul Rusiei, inclusiv instalații petroliere. În același timp, Ministerul rus al Apărării ar fi anunțat doborârea a 50 de drone ucrainene peste noapte. În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratyev a declarat că atacuri cu drone asupra portului Novorossiysk au rănit opt persoane și au avariat clădiri. Publicația amintește și „rapoarte media neconfirmate” privind o posibilă țintire a terminalului petrolier Sheskharis, precum și lovituri anterioare asupra unor facilități din Golful Finlandei. [...]
Mark Rutte spune că NATO servește atât siguranței Europei, cât și intereselor SUA , potrivit Mediafax , după întâlnirea de joi de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, la Washington. Secretarul general al NATO afirmă că înțelege nemulțumirea liderului american legată de sprijinul oferit de aliați în războiul împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă, relatează CNN . Rutte a susținut că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele, însă a admis că situația nu este uniformă în interiorul alianței. „Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”. Șeful NATO a argumentat că o parte importantă a sprijinului european pentru operațiunile SUA și Israelului a venit prin infrastructură și facilități: baze militare, logistică, permisiuni de survol și respectarea angajamentelor asumate. În același timp, el a recunoscut că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul, ceea ce explică tensiunile din discuția despre „împărțirea poverii” între aliați. Rutte a încercat să plaseze dezbaterea într-un cadru mai larg, afirmând că NATO are un rol dublu: protejarea Europei și oferirea unei „platforme de proiecție a puterii” pentru Statele Unite, adică un ansamblu de infrastructură, acces și cooperare care permite desfășurarea rapidă a forței militare americane. El a mai spus că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită sprijinului oferit de aliați, chiar dacă nu în mod unanim. Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a descris discuția drept „foarte sinceră și deschisă” și a afirmat că președintele american i-a ascultat argumentele. În acest context, Rutte a invocat și angajamentele privind creșterea cheltuielilor de apărare, menționând „angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5%”, pe care l-a descris drept o schimbare majoră pentru alianță. Pe fond, Rutte a susținut obiectivul strategic al SUA de a reduce capacitatea Iranului „de a exporta haos” și a legat dosarul iranian de securitatea europeană, afirmând că Iranul este „unul dintre principalii susținători ai efortului de război al Rusiei în Ucraina”. Totodată, el a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord, unde negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear. [...]
O dronă americană discretă, asociată programului RQ-180, a fost observată zburând deasupra Greciei , potrivit Interesting Engineering . Aparatul, descris în relatări drept un UAV (vehicul aerian fără pilot) de tip „stealth” pentru misiuni la mare altitudine și anduranță ridicată (HALE), ar fi fost văzut în plină zi în zona Larissa. Publicația notează că drona ar fi fost identificată ca RQ-180 și ar fi folosită pentru supraveghere și recunoaștere, inclusiv în spații aeriene puternic apărate. În lipsa unor confirmări oficiale, informațiile rămân în zona raportărilor din surse deschise, pe fondul caracterului clasificat al programului. Din punct de vedere al configurației, RQ-180 este prezentată ca având un design de tip „aripă zburătoare”, comparat cu cel al bombardierului B-2 Spirit și, ca aspect general, cu platforme stealth precum B-21. Conform articolului, această arhitectură ar contribui la reducerea semnăturii radar, alături de alte măsuri specifice aeronavelor cu vizibilitate redusă pentru senzori (materiale absorbante radar și gestionarea emisiilor termice și electronice). În ceea ce privește momentul și locul observației, informațiile citate arată că aparatul a fost văzut în zona bazei aeriene Larissa (Larissa Air Base), cunoscută și ca Larissa National Airport, prima dată pe 18 martie. Relatează The War Zone că un observator local, Efthymios Siakaras, a publicat două clipuri video noi cu aeronava în zbor, unul duminică și altul luni, care ar oferi imagini mai bune asupra aparatului. Un alt element de interes este infrastructura de la Larissa. Consemnează The Aviationist că în zonă există două hangare situate departe de restul clădirilor aeroportului, care ar fi putut fi construite pentru a susține operațiuni discrete cu drone; în același timp, MQ-9 Reaper americane dislocate acolo ar opera, potrivit relatării, din hangare aflate la nord, vizibile și în imagini satelitare. Pe baza imaginilor satelitare istorice, hangarele menționate ar fi fost ridicate în ultimii ani. La nivel de capabilități, articolul indică faptul că RQ-180 este asociată cu zboruri la altitudini foarte mari, posibil peste 60.000 de picioare (aproximativ 18.300 metri), și cu misiuni de durată, potențial de peste o zi, în funcție de cerințe. În plus, aparatul este descris ca fiind orientat către culegere de informații din semnale (SIGINT, adică interceptarea și analiza comunicațiilor și emisiilor radar) și sprijin pentru război electronic, prin senzori care ar putea intercepta comunicații, urmări emisii radar și construi o imagine electronică a apărării adverse. [...]
Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, refuză să demisioneze în pofida tensiunilor interne cu secretarul apărării, Pete Hegseth, potrivit Digi24 , care citează The Washington Post. Disputa este urmărită atent la Washington deoarece vine pe fondul unei serii de demiteri în rândul conducerii militare și al unei competiții interne pentru controlul deciziilor de personal la Pentagon. Driscoll a declarat marți pentru The Washington Post că nu intenționează să părăsească funcția, după ce, în interiorul administrației, au apărut întrebări despre cât timp pot coexista cei doi în actuala formulă. Contextul imediat este demiterea bruscă, săptămâna trecută, a generalului Randy George, cel mai înalt ofițer al armatei, împreună cu alți doi lideri militari de rang înalt. În paralel, potrivit unor oficiali familiarizați cu subiectul, purtătorul de cuvânt principal al lui Hegseth, Sean Parnell, ar fi transmis în privat că este interesat de postul lui Driscoll, dacă acesta ar deveni vacant. „Nu am intenția să plec sau să demisionez din funcția de secretar al armatei”, a spus Driscoll într-o declarație adresată The Washington Post. Sursele citate indică divergențe pe mai multe dosare, inclusiv măsuri atribuite lui Hegseth de blocare a promovării unor ofițeri ai armatei. Casa Albă a părut să-l susțină pe Driscoll, care este apropiat de vicepreședintele JD Vance, în timp ce Parnell a contestat existența tensiunilor și a susținut că Hegseth „menține relații de lucru excelente” cu secretarii ramurilor militare, inclusiv cu Driscoll. Alți oficiali, însă, descriu această caracterizare ca fiind inexactă și plasează începutul fricțiunilor cel puțin în primăvara trecută, când numele lui Driscoll ar fi fost vehiculat ca posibil înlocuitor pentru Hegseth. Miza imediată ține de controlul asupra numirilor și demiterilor în vârful armatei. Conform relatării, demiterea generalului George ar fi fost pregătită de luni de zile, iar Driscoll ar fi încercat anterior să blocheze discuțiile privind înlăturarea acestuia. În plus, Hegseth i-a demis recent și pe generalul David Hodne și pe generalul-maior William Green Jr., iar în mai multe cazuri schimbările ar fi fost făcute fără explicații publice, pe fondul criticilor mai vechi ale lui Hegseth la adresa unor lideri militari asociați cu inițiative de diversitate sau considerați insuficient de loiali lui Donald Trump. [...]
