Știri
Știri din categoria Politică
Noul premier al Ungariei a fixat un termen-limită pentru retragerea președintelui și a altor oficiali de vârf, ceea ce deschide o confruntare instituțională cu potențial de a bloca decizii-cheie. Potrivit Adevărul, Péter Magyar i-a cerut președintelui Tamás Sulyok să demisioneze până la 31 mai, în primul său discurs după depunerea jurământului.
Magyar a lansat apelul în timpul unei ședințe parlamentare de sâmbătă, la câteva minute după începerea discursului său ca prim-ministru. În relatarea Bloomberg, citată de publicație, noul șef al executivului i-a cerut președintelui să aibă „curajul” de a pleca, acuzându-l că nu a vorbit împotriva „greșelilor” fostului guvern.
Cererea de demisie este prezentată ca prima acțiune politică majoră a lui Péter Magyar după preluarea mandatului și semnalează o escaladare rapidă între noul guvern și președinție. În practică, o astfel de confruntare poate complica funcționarea instituțiilor și poate întârzia decizii politice sensibile, în funcție de modul în care răspunde președintele și de pașii următori ai guvernului.
Magyar a spus că „greșelile” trecutului ar include:
În același discurs, el a cerut investigarea unor nereguli din trecut, menționând gestionarea bunurilor publice și abuzurile electorale, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate
Parlamentul Ungariei începe o nouă legislatură cu o majoritate de peste două treimi pentru Tisza , ceea ce îi oferă viitorului premier Péter Magyar spațiu de manevră pentru schimbări rapide de reguli și instituții, după 16 ani de guvernare Viktor Orbán , potrivit G4Media . Prima sesiune a noului Parlament de la Budapesta are loc după alegerile din aprilie, câștigate de mișcarea politică Tisza, în jurul căreia s-a format noua majoritate. Informațiile despre calendarul zilei și despre miza politică a tranziției sunt relatate de EFE, citată de Agerpres. O majoritate care poate rescrie rapid regulile jocului Tisza a câștigat alegerile din 12 aprilie „cu o marjă largă” în fața partidului Fidesz și va avea o majoritate absolută de peste două treimi, ceea ce, potrivit materialului, ar permite noului cabinet să își pună în aplicare promisiunea de a demonta „regimul iliberal”. Distribuția mandatelor menționată în articol este: Tisza: 141 de locuri; Fidesz: 52 de locuri; partidul de extremă dreapta Patria Noastră: 6 locuri. Ce urmează în Parlament: jurământ, reguli de funcționare, votul pentru premier Sâmbătă, deputații depun jurământul, iar apoi Parlamentul urmează să adopte legi privind funcționarea Adunării, inclusiv organizarea comisiilor și componența acestora. Alegerea premierului este așteptată după ora locală 14:00, iar ulterior noul prim-ministru va depune jurământul și se va adresa Parlamentului. După ceremonia oficială, Péter Magyar urmează să se adreseze susținătorilor în Piața Kossuth, unde are loc până la miezul nopții „Festivalul Popular al Schimbării Regimului”. Semnale politice și primele repere ale noului guvern Ca gest simbolic, drapelul Uniunii Europene — îndepărtat anterior la ordinul fostului președinte al Adunării, Laszlo Kover (Fidesz) — va fi readus pe fațada clădirii Parlamentului. Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au decis să renunțe la mandatele de parlamentari, deși făcuseră parte din Parlament încă de la primele alegeri de după 1990. Potrivit articolului, după învestirea lui Magyar, miniștrii vor apărea în fața comisiilor parlamentare în zilele următoare, iar guvernul — format din 16 membri, inclusiv patru femei — ar putea fi format oficial „chiar de marți”, în scenariul optim menționat în material. Noul prim-ministru a transmis că „nu este timp de pierdut” și că vizează reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției, reconstruirea încrederii în instituții și normalizarea relațiilor cu UE. [...]
Schimbarea de putere de la Budapesta poate debloca finanțări europene de circa 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) , după ce Peter Magyar a fost învestit prim-ministru al Ungariei, pe fondul promisiunilor de relansare economică și de refacere a relațiilor cu UE, potrivit Al Jazeera . Magyar, în vârstă de 45 de ani, conduce partidul de centru-dreapta Tisza și preia funcția la aproape o lună după alegerile parlamentare care au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Sâmbătă, noul premier i-a invitat pe unguri să „treacă prin poarta schimbării de regim”. Miza economică: deficit bugetar și fonduri UE înghețate Publicația notează că Magyar își începe mandatul cu mai multe dosare presante, în special pe zona economică și fiscală: relansarea economiei, după ani descriși drept „stagnare economică” sub Orban; reducerea deficitului bugetar, care până în aprilie ajunsese la aproape trei sferturi din ținta pentru întregul an; negocierea unui acord cu Uniunea Europeană pentru deblocarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 de miliarde de lei) din fonduri înghețate . Banii au fost reținuți pe fondul îngrijorărilor UE privind deteriorarea situației drepturilor omului și reculul statului de drept în perioada Orban. Context politic: repoziționare față de UE și Rusia În timpul mandatului lui Orban, Ungaria s-a îndepărtat de UE, în timp ce relațiile cu Moscova s-au consolidat, mai arată sursa. Fostul premier a folosit veto-ul în Consiliul European pentru a se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și pentru a bloca sprijinul pentru Ucraina. O majoritate parlamentară confortabilă Partidul Tisza a obținut o majoritate parlamentară „uriașă”, câștigând 141 din cele 199 de locuri, ceea ce îi oferă lui Magyar spațiu politic pentru a încerca schimbări rapide, inclusiv pe relația cu Bruxelles-ul. Magyar este descris ca un lider a cărui ascensiune a fost considerată „remarcabilă”: era puțin cunoscut în politica ungară până la începutul lui 2024, când a intrat într-o dispută publică cu Fidesz, partidul lui Orban, din care făcuse anterior parte ca membru proeminent. [...]
Preluarea funcției de premier de către Peter Magyar deschide o etapă de „curățare” a banilor publici și de resetare a relației Ungariei cu UE , cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri și a poziționării Budapestei în dosarele europene, potrivit Euronews . Magyar a depus jurământul de învestire, iar așteptările sunt ridicate atât în Ungaria, cât și la nivelul Uniunii Europene. Momentul marchează finalul oficial al celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán , după victoria partidului Tisza la alegerile din 12 aprilie, care i-a asigurat o majoritate absolută de peste două treimi în noul Parlament. Miza economică: recuperarea fondurilor și anticorupție Noul premier a promis eliminarea corupției, despre care susține că i-a privat pe maghiari de oportunități economice. În acest sens, intenționează să înființeze un Oficiu Național de Recuperare și Protecție a Activelor , o autoritate care ar urma să investigheze și să recupereze fonduri publice folosite abuziv în perioada Orbán. În plan intern, Magyar a anunțat că „nu este timp de pierdut” și că va începe rapid reforme pentru restabilirea separării puterilor în stat, combaterea corupției și reconstruirea încrederii în instituții. Semnale către Bruxelles și Kiev Magyar a indicat și o schimbare de direcție în politica externă, cu obiectivul de a restabili relațiile Ungariei cu partenerii europeni. În paralel, relațiile dintre Budapesta și Kiev „au început să se dezghețe”, în contextul în care Ungaria și-a retras veto-ul privind acordarea împrumutului UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și a restituit milioane de euro în numerar și aur confiscate dintr-un convoi al băncii de stat ucrainene. Ce urmează: formarea guvernului După învestirea lui Magyar, miniștrii urmează să fie audiați în comisiile parlamentare în zilele următoare. Conform informațiilor din articol, există așteptarea ca, „în cel mai bun caz”, guvernul de 16 membri (inclusiv patru femei) să poată fi format oficial chiar de marți. În plan simbolic, drapelul Uniunii Europene ar urma să fie readus pe fațada Parlamentului, după ce fusese îndepărtat la decizia fostului președinte al Adunării, László Kövér, unul dintre fondatorii Fidesz. Totodată, Viktor Orbán și mai mulți lideri Fidesz au renunțat la mandatele de parlamentari. [...]
Preluarea puterii de către Péter Magyar declanșează o test pentru rețeaua economică apropiată de Viktor Orbán , după ce un magnat din industria comunicării a anunțat că își cedează către stat cele patru companii, într-un gest prezentat drept „în interes public”, chiar înaintea învestirii noului premier, potrivit Le Figaro . Péter Magyar, politicianul care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile legislative, urmează să fie întronizat sâmbătă, la Budapesta. Data aleasă este 9 mai, de Ziua Europei, un detaliu cu încărcătură simbolică, pe fondul „debandadei” taberei „orbaniste”, notează publicația. Un semnal din interiorul mediului de afaceri „orbanist” În acest context, Gyula Balasy, descris ca magnat al comunicării, a apărut pe canalul YouTube Kontroll – lansat de fratele viitorului prim-ministru – pentru a face un anunț cu impact: își cedează cele patru societăți de comunicare către stat. Balasy susține că transferul este făcut „în interes public” și afirmă că firmele: ar valora 80 de miliarde de forinți (225 milioane de euro, aprox. 1,1 miliarde lei); au circa 500 de angajați; ar putea funcționa „perfect” într-un cadru de stat. Publicația descrie apariția sa ca fiind una neobișnuită față de imaginea anterioară, asociată cu opulența și cu evitarea presei. De ce contează: presiune pe active și contracte din zona politică Din informațiile prezentate, gestul lui Balasy sugerează o repoziționare rapidă a unor actori economici asociați vechii puteri, chiar înainte de instalarea noului guvern. În lipsa altor detalii din materialul disponibil, nu este precizat dacă cedarea către stat este voluntară în sens strict, negociată sau determinată de riscuri juridice ori politice iminente. Le Figaro amintește, în trimitere la un articol anterior, că Péter Magyar a lansat inițiative de tip „vânătoare” a „oligarhilor” din jurul lui Orbán, inclusiv prin instrumente precum o comisie de anchetă și o nouă autoritate de recuperare, ceea ce amplifică miza pentru companiile conectate la vechiul establishment. [...]
Prelungirea interimatului Guvernului Bolojan cel puțin până în iunie riscă să blocheze agenda de reforme și accesarea fondurilor europene , într-un moment în care partidele încă „caută o soluție” pentru o majoritate, potrivit HotNews , care citează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Pîslaru a spus sâmbătă că perioada de interimat „ar putea să fie mai lungă decât se crede” și că „s-ar putea să dureze cel puțin până în luna iunie și chiar mai mult”. În acest interval, a avertizat el, „e foarte important ca țara să meargă înainte”, indicând explicit miza obținerii banilor europeni „de care avem atât de mare nevoie”. Miza imediată: reforme și bani europeni, cu un guvern în tranziție Ministrul interimar a legat prelungirea interimatului de dificultatea de a avansa decizii cu impact structural. În același context, el a apreciat că un guvern minoritar ar fi „o soluție complicată”, deoarece implementarea unei agende de reforme este dificilă fără o susținere parlamentară solidă. Tensiunea politică: acuzații la adresa PSD și mesaj de unitate în PNL Pîslaru a susținut că PSD ar fi încercat înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea Guvernului și a PNL „pentru că au început să se facă niște reforme importante”, invocând „încăpățânarea” premierului de a le duce mai departe. În interiorul PNL, el a descris un vot pentru trecerea partidului în opoziție drept un semnal de coeziune: rezoluția ar fi fost adoptată „cu 50 de voturi din 54”. Totodată, Pîslaru a afirmat că Bolojan ar fi câștigat susținere publică, inclusiv din partea unor persoane dezamăgite de politică. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că negocierile politice pentru o formulă de guvernare pot prelungi interimatul cel puțin până în iunie, cu efecte directe asupra capacității executivului de a împinge reforme și de a menține ritmul pe dosarele legate de finanțările europene. Informația rămâne, însă, o estimare politică, nu un calendar oficial anunțat instituțional. [...]
Parlamentul iranian își mută lucrările online din motive de securitate , o decizie cu impact direct asupra funcționării instituțiilor într-un context de război și armistițiu fragil, potrivit Bild . Ședința plenară a „ Madschlis ”-ului urmează să fie organizată pentru prima dată ca videoconferință, iar un purtător de cuvânt a indicat, citat de portalul Tabnak, că sesiunea publică programată duminică va avea loc online „din cauza situației actuale”. Miza anunțată a reuniunii este inflația, descrisă drept o preocupare centrală a populației după scumpirile apărute în urma războiului. Publicația notează că inflația era deja, înainte de conflict, un factor care a alimentat proteste împotriva regimului. Prima ședință de la începutul războiului Parlamentul nu a mai ținut ședințe publice de la izbucnirea războiului, iar în perioada de pauză ar fi avut loc doar întâlniri punctuale ale unor comisii parlamentare, conform aceleiași surse. Bild mai relatează că, după ce pe 28 februarie au fost eliminați mai mulți oficiali iranieni, inclusiv liderul suprem de atunci, Ali Chamenei, legislativul a suspendat ședințele publice. În același context, publicația afirmă că succesorul lui Ali Chamenei, fiul său Modschtaba Chamenei, nu ar fi fost văzut public de la preluarea funcției. Context: armistițiu „brut” și așteptări privind un acord Decizia de a trece la format online vine pe fondul unui armistițiu descris ca fiind fragil între regimul iranian și SUA, care „părea să țină” sâmbătă, în pofida unor schimburi de focuri cu o zi înainte, potrivit relatării. În același timp, Washington ar aștepta reacția Iranului la o propunere de pace care ar urma să pună capăt războiului, să redeschidă Strâmtoarea Hormuz și să reducă programul nuclear, mai notează publicația. [...]
