Știri
Știri din categoria Politică

PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media . Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului. Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației. Ce contestă PNL: procedura parlamentară și riscul de neconstituționalitate Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar: comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetă. În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale. Contextul politic invocat de liberali PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”. În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”. [...]

Marea Britanie are un nou premier, iar Andy Burnham anunță o guvernare mai puțin centrată pe Londra , cu intenția de a conduce periodic și din Manchester, sub conceptul „Downing Street North”, potrivit Bild . Burnham (56) a fost însărcinat la prânz de regele Charles al III-lea cu formarea guvernului și îl înlocuiește pe Keir Starmer (63), care a demisionat. Schimbarea de la vârful executivului vine într-un context de instabilitate politică prelungită: Burnham devine al șaptelea premier britanic de la referendumul Brexit din 2016, notează publicația. Pentru mediul de afaceri, mesajul central din profilul noului lider este accentul pe dezechilibrele regionale dintre capitală și nordul mai sărac și promisiunea unei prezențe guvernamentale mai consistente în afara Londrei. „Downing Street North”: semnal politic către nordul Angliei Burnham, descris ca foarte popular în Manchester și supranumit „regele Nordului”, spune că nu vrea să guverneze exclusiv din Londra, ci „în mod regulat” și din Manchester. Formula „Downing Street North” sugerează o repoziționare simbolică a centrului de greutate al deciziei politice, într-o țară în care tensiunile regionale sunt un subiect recurent. Continuitate și ruptură: proiectul de identitate digitală Un punct concret de politică publică menționat de Bild este intenția lui Burnham de a opri un proiect de identitate digitală (Digital ID) al predecesorului său. Publicația amintește că, în 2005, Burnham a lucrat ca ministru junior în Ministerul de Interne și se ocupa atunci de un proiect controversat de „Identity Card” (un tip de carte de identitate). Acum, el ar susține o schimbare de direcție și ar vrea să blocheze o inițiativă „similară, dar mult mai modernă”. Profil personal și profesional, pe scurt Bild trece în revistă câteva elemente biografice care conturează stilul public al noului premier: a studiat literatura engleză și a început ca jurnalist la o publicație de nișă („Tank World”), axată pe containere-cisternă și logistică industrială; provine dintr-o familie de clasă muncitoare (tată inginer în telecomunicații, mamă recepționeră într-un cabinet medical) și spune că în copilărie „nu au existat vacanțe în străinătate, dar nici sărăcie”; este comparat, ca stil, cu Markus Söder: „emoțional”, „ancorat regional” și critic față de „bula capitalei”; este căsătorit cu Marie-France van Heel (56), născută în Olanda și crescută în Belgia; au trei copii adulți (un fiu și două fiice). Burnham urmează să fie numit premier de regele Charles în cursul după-amiezii, conform aceleiași surse. Din informațiile disponibile în material, rămâne de văzut cum va fi tradusă în decizii administrative și bugetare promisiunea de „guvernare din nord” și ce calendar va avea oprirea proiectului de identitate digitală. [...]