Știri
Știri din categoria Politică
Primăria Capitalei oprește deschiderea de noi șantiere în 2026, invocând limite de capacitate administrativă, bani și forță de muncă, potrivit Ziarul Financiar. Primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu, spune că în acest an nu vor mai fi lansate lucrări noi, iar efortul se mută pe gestionarea celor deja pornite, pentru a evita blocaje și întârzieri.
Într-o intervenție la Digi 24, Ciucu a susținut că șantierele existente au fost deschise „pentru viitorul Bucureștiului” și că o parte dintre ele au fost deblocate după preluarea administrației. El a afirmat că unele proiecte riscau să rămână fără finanțare după pierderea unor fonduri europene și a unor bani din PNRR la Primăria Municipiului București, motiv pentru care administrația a căutat finanțări alternative „la banii de dezvoltare internațională”, pentru a nu pierde autorizațiile, avizele și proiectele.
„Dacă deschizi foarte multe, ajungi la un fenomen de indigestie a investițiilor. Nu ai capacitatea administrativă, adică oamenii să le monitorizeze și să se ocupe de ele și nu ai bani și nici forță de muncă.”
Decizia de a nu mai deschide șantiere noi în 2026 mută accentul pe execuție și control, într-un context în care administrația locală trebuie să monitorizeze simultan lucrări complexe. Mesajul primarului este că extinderea portofoliului de investiții peste capacitatea de management poate duce la întârzieri, costuri suplimentare și degradarea calității lucrărilor.
Ca exemple de investiții necesare, Ciucu a indicat:
Primarul nu a oferit, în materialul citat, un calendar pentru finalizarea șantierelor deja deschise și nici o listă completă a proiectelor care rămân în execuție, dar a reiterat că în 2026 nu vor fi inițiate lucrări noi la nivelul PMB.
Recomandate
Declarațiile lui Ciprian Ciucu încearcă să stabilizeze așteptările politice în jurul lui Ilie Bolojan , pe fondul acuzațiilor că premierul interimar ar fi promis sprijin pentru un guvern minoritar PSD și apoi s-ar fi răzgândit, potrivit news.ro . Primarul general al Capitalei a spus, vineri seară, la România TV, că nu crede că Ilie Bolojan „și-a dat cuvântul pe așa ceva”, referindu-se la acuzațiile privind o presupusă promisiune de sprijin pentru un guvern minoritar PSD urmată de o schimbare de poziție. În același context, Ciucu a afirmat că nici lui Eugen Tomac, pe care îl numește președinte al PNL, nu i-ar fi fost promisă susținerea, iar discuțiile purtate cu PNL atunci când Tomac era premier desemnat ar fi fost „destul de vagi”. Argumentul invocat: precedentul alegerilor prezidențiale din 2025 Pentru a-și susține ideea că Bolojan își respectă angajamentele, Ciucu a invocat faptul că actualul președinte al PNL nu a candidat la alegerile prezidențiale din 2025, deși, în opinia sa, „avea un sprijin popular enorm” la acel moment. „Domnul Ilie Bolojan este cunoscut pentru faptul că își ține cuvântul (...). Nu a candidat la Cotroceni, pentru poziția de președinte, pentru că a spus că nu o va face. Putea să o facă, avea un sprijin popular enorm, atunci. Nu a făcut-o”, a afirmat Ciprian Ciucu. De ce contează Mesajul lui Ciucu vizează credibilitatea și predictibilitatea politică a premierului interimar, într-un moment în care acuzațiile de „răzgândire” pot afecta negocierile și încrederea între partide în jurul formulei de guvernare. În lipsa unor detalii suplimentare în declarațiile citate despre conținutul exact al discuțiilor, poziția lui Ciucu rămâne una de respingere a ideii că Bolojan ar fi făcut o promisiune fermă. [...]
Rareș Bogdan susține că majorarea taxelor „lovește” în HoReCa și micii antreprenori , iar în interiorul PNL se conturează o dispută de direcție economică, nu o ruptură politică, potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL spune că platforma liberal-conservatoare anunțată de Alin Tișe ar urmări „o dezbatere liberă de idei” în partid, nu formarea unei noi forțe politice. În declarații la Antena 3, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „eșec al politicilor de creștere a taxelor”, afirmând că efectele se văd deja în economie: „HoReCa este la pământ”, iar „micii întreprinzători din România suferă”, la fel ca „tot ce înseamnă antreprenoriat românesc”. În aceeași logică, el a susținut că România ar trebui să urmărească atragerea de investiții, nu creșterea impozitelor și taxelor. Disputa din PNL: orientarea economică și electoratul-țintă Rareș Bogdan a insistat că grupul din jurul platformei liberal-conservatoare nu vrea să părăsească PNL și nici să construiască un partid nou, ci să promoveze idei „aproape de baza partidului”. În acest context, el a invocat și miza electorală, spunând că PNL nu își poate „abandona” electoratul din zona rurală, semi-urbană și din orașele mici, nici rețeaua de „1100 de primari”. Totodată, europarlamentarul a afirmat că PNL nu poate concura „pe o singură zonă ideologic-doctrinară” cu SENS și USR, argumentând că România ar avea „un public progresist de maxim 15-20%”. Critici la componența guvernării și direcția partidului Întrebat dacă se conturează un „curent” în jurul lui Ilie Bolojan ca posibil candidat la prezidențiale, Rareș Bogdan a descris direcția ca fiind una „progresistă” și a criticat faptul că, în guvern, din patru miniștri ar fi „doar un singur liberal și un fost liberal”, menționându-i pe Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare. În aceeași intervenție, el a mai susținut că PNL ar fi fost îndepărtat de propria bază și a criticat și profilul unor consilieri, despre care a spus că au avut poziționări dure împotriva Statelor Unite. [...]
Premierul Ungariei, Peter Magyar, spune că o va nominaliza pe Judit Polgar la președinție , potrivit Reuters . Anunțul a fost făcut duminică, la Budapesta, iar funcția vizată este una în mare parte ceremonială, de șef al statului. Magyar a scris pe Facebook că Polgar, în vârstă de 49 de ani, ar putea reprezenta „unitatea națiunii” și că luni urmează să se întâlnească cu ea pentru a-i cere să accepte nominalizarea. Până la momentul publicării, Polgar nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. De ce apare acum nominalizarea și ce urmează procedural Propunerea vine la o zi după ce președintele Tamas Sulyok a semnat un amendament constituțional adoptat de partidul de guvernământ Tisza, care îi încheie mandatul de șef al statului, relatează Reuters. Schimbarea legislativă este parte din agenda lui Magyar de a demonta structuri de putere asociate fostului premier Viktor Orban, pe care Magyar susține că a primit mandat să le reformeze după victoria la alegerile din aprilie. În plan instituțional, noul președinte va fi ales de Parlament, unde Tisza are o majoritate de două treimi, suficientă pentru modificarea legilor. Reuters notează că mandatul viitorului șef al statului ar urma să dureze până la intrarea în vigoare a unei noi constituții planificate sau, cel mult, cinci ani. Profilul candidatei: de la performanță sportivă la rol public Judit Polgar este descrisă de Reuters drept cea mai mare jucătoare de șah din toate timpurile. Ea a concurat în turnee împotriva bărbaților și a ajuns între cei mai buni jucători într-un sport dominat tradițional de bărbați, fiind singura femeie care a depășit pragul de rating 2700, asociat frecvent cu nivelul „Super GM” (mare maestru de elită). În palmaresul său intră și succesul din 1988, când Judit Polgar, alături de surorile ei Zsuzsa (Susan) și Zsofia (Sofia) și de Ildiko Madl, a câștigat Olimpiada de Șah cu echipa feminină a Ungariei, întrerupând dominația sovietică. Reuters mai consemnează că, în februarie, Netflix a lansat documentarul „Queen of Chess” despre Polgar. Mesajul lui Magyar și miza simbolică În postarea sa, Magyar a indicat că își dorește ca Polgar să accepte un rol public „până când va fi adoptată noua constituție”. „Mă voi întâlni cu ea mâine și o voi întreba dacă este pregătită să servească țara noastră într-un nou rol până când va fi adoptată noua constituție”, a scris Magyar pe Facebook, potrivit Reuters. Tot el a adăugat că „numele lui Judit Polgar a fost sinonim cu talentul și perseverența timp de decenii”. Dacă Polgar acceptă, nominalizarea ar urma să fie transformată într-o alegere în Parlament, într-un moment în care guvernarea Magyar își consolidează arhitectura instituțională după schimbările constituționale recente. Cine: premierul Peter Magyar; Judit Polgar (49 de ani), campioană la șah. Ce: intenția de a-i cere să accepte nominalizarea pentru funcția de președinte al Ungariei (rol în mare parte ceremonial). Când/unde: anunț duminică, 19 iulie; întâlnire programată luni, la Budapesta. Ce urmează: dacă acceptă, Parlamentul va alege noul președinte, pentru un mandat până la noua constituție sau maximum cinci ani. [...]
Criticile PSD față de demolarea teraselor de pe litoral, în plin sezon estival, deschid un nou front politic pe tema controalelor și aplicării măsurilor de mediu , cu potențial impact direct asupra operatorilor din turism și alimentație publică. Potrivit Agerpres , liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir , a criticat acțiunile de demolare a unor terase de pe litoral desfășurate în această perioadă. Zamfir acuză Ministerul Mediului că a ales „un moment nepotrivit” pentru controale și pentru aplicarea măsurilor, în condițiile în care intervențiile au loc în vârful sezonului estival. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul teraselor vizate, locațiile exacte, baza legală invocată pentru demolări sau dacă au existat notificări și termene de conformare înainte de intervenții. Articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile despre contextul administrativ și despre poziția Ministerului Mediului. [...]
AUR cere schimbarea grilei din noua lege a salarizării, susținând că proiectul riscă să adâncească deficitul de personal medical , printr-o ierarhie a coeficienților care plasează medicii sub funcții administrative și sub excepții aplicate unor autorități, potrivit Economica . Deputatul AUR Sorin Muncaciu , medic și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților , afirmă că proiectul prezentat de Guvern ca o reformă „bazată pe echitate” și pe un raport salarial de 1 la 8 ar fi, în forma actuală, „înlocuit” de „derogări, excepții și privilegii”. Unde vede AUR problema: coeficienți și excepții În argumentația sa, Muncaciu indică drept „cea mai revoltătoare” prevedere grila de salarizare, susținând că un medic primar ar urma să fie încadrat la un coeficient de 4, în timp ce managerii celor mai mari spitale ar fi la coeficientul 6. În paralel, proiectul ar permite pentru instituții precum ANRE, ASF și ANCOM, prin aplicarea „indicelui de competitivitate”, salarii de bază care „pot ajunge până la aproximativ 57.400 de lei”, depășind plafonul general anunțat de lege. „Că medicul care salvează vieți valorează coeficientul 4, iar funcțiile administrative și de conducere valorează coeficientul 6, 7 sau chiar mai mult.” Miza: efectul asupra retenției personalului medical AUR leagă această ierarhie de contextul deficitului de medici și asistenți medicali, susținând că „mii de specialiști” au plecat deja în state care oferă „respect și o salarizare pe măsura responsabilității profesionale”, iar noua lege „riscă să transmită un nou semnal de desconsiderare”. Ce solicită AUR Formațiunea cere: reanalizarea grilei de salarizare pentru personalul medical; eliminarea excepțiilor care, în opinia sa, „golesc de conținut” principiul salarizării unitare; „reașezarea sănătății între prioritățile reale ale statului român”. În lipsa unor modificări, AUR susține că proiectul transmite un mesaj de politică publică în care „birocrația” este valorizată peste actul medical, cu potențiale consecințe asupra capacității sistemului sanitar de a păstra personalul. [...]
AUR pune presiune pe scenariul de guvernare PSD , avertizând că o eventuală intrare a social-democraților la Palatul Victoria „în asemenea condiții” ar echivala cu „aproape o sinucidere”, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , și țintește direct poziționarea PSD față de AUR și față de temele de politică externă. Dungaciu susține că este „aberant” ca, într-un stat democratic, toate partidele să aibă aceeași opinie considerată „corectă” și afirmă că esența democrației este pluralismul. În acest context, el critică liderii PSD pentru ceea ce numește „o gravă incultură politică”, după declarații potrivit cărora AUR ar trebui să-și „revizuiască viziunea doctrinară” și să se alinieze cu partidele guvernamentale pe subiecte precum Uniunea Europeană și Ucraina. În relatarea sa, liderul AUR spune că PSD ar transmite că AUR este un partid „nefrecventabil” și că ar trebui „reeduat” pentru a putea fi acceptat la dialog politic. El leagă această atitudine de ideea că PSD ar ajunge să comunice electoratului că gândește similar cu PNL și USR pe teme precum „federalismul european” și finanțarea Ucrainei, în timp ce AUR ar promova „o Europă a patriilor” și „pace” în privința războiului din Ucraina. „ Alegeri anticipate ”, ca ieșire pentru PSD Dan Dungaciu afirmă că „singura soluție” pentru „salvarea PSD” ar fi organizarea de alegeri anticipate. În același registru, el susține că, dacă PSD intră la guvernare „în asemenea condiții”, partidul „se va alege praful” și nu va mai rămâne „nimic”, invocând lipsa de direcție și incapacitatea de a „fixa agenda publică”. Declarațiile nu sunt însoțite, în materialul citat, de o reacție a PSD și nici de detalii despre un calendar sau negocieri concrete de guvernare; ele se înscriu, însă, într-o dispută politică în care AUR contestă public legitimitatea condițiilor de acceptare la dialog și încearcă să transforme tema guvernării într-un cost de imagine pentru PSD. [...]
