Știri
Știri din categoria Politică
PNL respinge ideea unei „comisii de criză” în Parlament, invocând limite constituționale, după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut înființarea unui astfel de for și convocarea unei sesiuni extraordinare, potrivit G4Media. Miza disputei este una de reglementare: ce poate face Parlamentul, procedural și constituțional, într-o criză guvernamentală, fără să preia atribuții ale Executivului.
Grindeanu a susținut că România este „neguvernată” și a enumerat mai multe probleme, de la „spitale cu posturi blocate” și „prețuri în creștere” până la „atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului” și o „piață imobiliară paralizată”. În acest context, PSD propune o „Comisie de criză” și o sesiune extraordinară „urgentă” pentru „deblocarea” situației.
Replica PNL, transmisă prin deputatul Ionel Bogdan, este că o astfel de structură nu există în regulile Parlamentului și că inițiativa ar fi o „invenție” care ar prelungi blocajul politic. Liberalii afirmă că, în procedura parlamentară, există doar:
În plus, PNL susține că propunerea PSD ridică „serioase probleme de constituționalitate”, argumentând că Parlamentul „nu se poate substitui Guvernului” și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru administrarea unor crize guvernamentale.
PNL mai afirmă că PSD ar fi generat actuala criză politică prin inițierea și votarea moțiunii de cenzură și acuză partidul că urmărește controlul Guvernului „după ce nu a reușit să-și pună propriul Executiv”.
În poziția citată, PNL mai invocă experiența unei coaliții în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta” și concluzionează că România ar avea nevoie de „soluții constituționale și de responsabilitate”, nu de „improvizații instituționale” și comisii „inventate ad-hoc”.
Recomandate
PSD propune un mecanism parlament ar de urgență pentru a debloca decizii cu efect direct în economie și servicii publice , pe fondul crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că România traversează „un blocaj instituțional fără precedent” și cere înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să redacteze rapid modificările legislative necesare. Într-o conferință de presă, Grindeanu a afirmat că „România este în prezent fără guvern”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauza crizei politice. Ce ar urma să facă „comisia de criză” Conform propunerii, comisia ar reuni grupurile parlamentare și ar avea rolul de a pregăti amendamente și reglementări urgente pentru „deblocarea funcționării guvernării”. Grindeanu spune că rezultatele ar urma să fie puse pe agenda unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, împreună cu proiectele legislative din pachetul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Indiferent de apartenența politică, cei aleși în Parlament au datoria să elaboreze – sau să colaboreze la elaborarea și adoptarea – reglementări urgente pentru a restabili funcționarea statului și pentru a proteja interesele celor care i-au votat.” Liderul PSD a adăugat că această comisie ar putea funcționa până la formarea unui guvern cu puteri depline, dacă inițiativa este susținută și de celelalte partide parlamentare. Exemplele invocate: blocaje în sănătate, presiuni de preț și piață imobiliară Grindeanu a enumerat mai multe situații pe care le pune pe seama lipsei unui guvern cu puteri depline: blocarea angajărilor în sistemul de sănătate, cu efecte inclusiv asupra spitalelor de copii; creșterea prețurilor la carburanți „de la o zi la alta”, fără intervenție din partea autorităților; atacuri cibernetice asupra unor platforme critice ale statului, inclusiv cea a Agenției Naționale de Cadastru, care ar fi dus la blocarea pieței imobiliare. Totodată, el a avertizat că, în lipsa unei intervenții legislative urgente, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 21% începând cu 1 august. Ce urmează Propunerea depinde de acordul celorlalte grupuri parlamentare și de convocarea unei sesiuni extraordinare. Materialul nu precizează un calendar concret pentru constituirea comisiei sau pentru adoptarea modificărilor legislative menționate. [...]
PSD condiționează votul pe legea salarizării de amendamente și avertizează că forma actuală taie venituri potrivit Adevărul . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul nu va susține proiectul în varianta aflată acum în discuție, pe motiv că ar dezavantaja profesori, medici și militari, și anunță că social-democrații lucrează cu sindicatele la modificări „consistente”, care să rămână în limitele bugetare. Grindeanu a legat blocajul de o criză guvernamentală care, în opinia sa, paralizează instituțiile și întârzie proiecte urgente, inclusiv reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . El a arătat că, din șase proiecte restante, doar patru au fost depuse în Parlament, în timp ce legea salarizării și legea integrității nu au intrat încă în procedura legislativă. „Este clar că în forma actuală PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, ai medicilor și ai militarilor. Este exclus ca PSD să susțină această variantă. Repet: exclus.” Ce spune PSD că votează și ce condiții pune În conferința de presă, liderul PSD a indicat explicit proiectele pe care partidul le-ar susține și liniile roșii pe cele sensibile: PSD ar vota modificările la Codul administrativ; ar susține legea privind recompensarea salariaților din Ministerul Finanțelor; ar vota legea decarbonizării, dar în forma care include amendamentele PSD și UDMR; ar susține Codul Urbanismului, însă cu condiția ca transferul atribuțiilor privind autorizațiile de construire în București către Primăria Capitalei să se aplice din mandatul următor, nu imediat. Pe legea integrității, Grindeanu a spus că PSD ar vota doar o variantă care nu diminuează atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI). Miza economică invocată: salarii, TVA și blocaje administrative Pe lângă disputa politică, Grindeanu a susținut că forma actuală a legii salarizării ar include diminuări de venituri pentru asistente medicale și pentru medicii din serviciile de ambulanță și a comparat nefavorabil proiectul actual cu varianta prezentată în luna mai de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, despre care a spus că era „mult mai bună” pentru sistemul sanitar. În același registru, liderul PSD a afirmat că atacurile cibernetice asupra platformelor statului, inclusiv la Agenția Națională de Cadastru, ar fi blocat piața imobiliară. Tot el a avertizat că, fără o intervenție legislativă rapidă, persoanele care au cumpărat locuințe cu TVA de 9% ar putea ajunge să plătească TVA de 19% de la 1 august. „Comisie de criză” în Parlament: soluție de avarie pentru proiectele urgente Pentru a accelera adoptarea unor măsuri, Grindeanu a propus înființarea unei „comisii de criză” în Parlament, care să elaboreze amendamente pentru „deblocarea României”. El a insistat că nu ar fi vorba despre „un guvern paralel”, ci despre un mecanism legislativ de lucru rapid, în condițiile în care Executivul interimar nu poate adopta ordonanțe. În paralel, Grindeanu a susținut că nu există o majoritate parlamentară funcțională și a afirmat că PSD va continua discuțiile pentru formarea unei majorități care „să excludă voturile extremiste”, dar să asigure stabilitatea. Cum justifică participarea AUR la comisie, dar nu și o alianță Întrebat dacă invitația la comisie se aplică și partidelor considerate extremiste, Grindeanu a răspuns că propunerea se adresează tuturor grupurilor parlamentare, întrucât acestea sunt reprezentate în Parlament, dar a separat participarea într-o comisie de ideea unei alianțe guvernamentale. „N-are cum să fie o alianță într-o comisie. Eu n-am cerut asta.” El a reiterat că PSD nu ia în calcul o alianță guvernamentală cu AUR și a definit „parlamentarul extremist” ca fiind cel care intră „în coliziune cu principiile și valorile europene și euroatlantice”, menționând explicit votul împotriva sancțiunilor contra Rusiei. Ce urmează Din declarațiile lui Grindeanu reiese că votul PSD pe legea salarizării depinde de pachetul de amendamente negociat cu sindicatele și de forma finală care ar trebui să respecte „anvelopa bugetară” (limita totală de cheltuieli). În lipsa trimiterii proiectului în Parlament și a unei majorități funcționale, PSD împinge soluția către o structură parlamentară ad-hoc, care să producă rapid modificări și să reducă riscul de blocaj pe reformele urgente. [...]
Posibila coaliție PSD–AUR intră într-un schimb de „clarificări” cu miză pe politica externă și apărare , după ce Sorin Grindeanu a condiționat orice discuție de pozițiile AUR privind Rusia și Ucraina, iar AUR a răspuns cerând, la rândul său, explicații pe teme sensibile, potrivit HotNews . Într-o emisiune la Antena 3, Grindeanu a spus că nu poate exclude o alianță la guvernare cu AUR, invocând faptul că partidul este „cotat între 35 și 40%” din opțiunile electoratului, dar a subliniat că o astfel de formulă ar depinde de „clarificări” din partea AUR. El a indicat explicit două zone de fricțiune: credibilitatea unor lideri și poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de Ucraina, despre care a afirmat că intră în contradicție cu linia PSD, dar și cu pozițiile UE, NATO și ale partenerului strategic SUA. Replica AUR: cereri de clarificare către PSD pe alegeri, contracte de apărare și ajutorul pentru Ucraina AUR a reacționat vineri seara printr-un comunicat semnat de prim-vicepreședintele Dan Dungaciu , care a acuzat PSD de „aroganță” și a respins ideea că social-democrații ar porni discuția dintr-o poziție de superioritate. „Conducerea PSD a moştenit de la PSD-ul anilor ’90 doar aroganţa. Cum poţi să pretinzi că vrei să discuţi cu AUR despre eventuale parteneriate politice şi să începi prin a-i spune că vrei să-l reeduci? (…) Mi se pare cel puţin un gest nechibzuit, ca să nu spun de-a dreptul arogant” Dungaciu a cerut ca PSD să își precizeze poziția pe mai multe subiecte, prezentate ca precondiții pentru o discuție: anularea alegerilor prezidențiale din 2024; contractele SAFE, despre care afirmă că ar fi adus companiei Rheinmetall contracte de „6–7 miliarde de euro” (aprox. 30–35 miliarde lei); desecretizarea ajutorului financiar acordat de România Ucrainei până în prezent; explicații privind o formulă în care președintele, ministrul de externe și ministrul apărării ar fi „de la același partid”, indicând USR, pe care o numește „nocivă pentru România”. De ce contează: negocierile se mută pe terenul angajamentelor externe și al cheltuielilor de apărare Schimbul de condiții arată că, dincolo de aritmetica parlamentară, o eventuală apropiere PSD–AUR ar fi împinsă rapid în zona angajamentelor externe ale României (UE, NATO, relația cu SUA) și a deciziilor cu impact bugetar și strategic, precum contractele de apărare și sprijinul pentru Ucraina. În acest punct, potrivit informațiilor din articol, nu există un calendar sau pași concreți de negociere, ci doar poziționări publice și liste de „clarificări” cerute reciproc. [...]
Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]
Rareș Bogdan pune costul împrumuturilor și blocajul politic în sarcina lui Ilie Bolojan , susținând că România ajunge să se finanțeze mai scump decât state din regiune, potrivit Adevărul . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o emisiune TV, într-un atac dur la adresa lui Bolojan, pe care îl acuză și de „îngroparea economiei”. În emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache”, Rareș Bogdan a legat „blocajul politic” de costuri economice „tot mai mari”, invocând dobânzile la care se împrumută statul român și comparându-le cu cele ale altor țări din regiune. El a indicat un interval de 6,89–7% pentru România, pe fondul unui „rating BBB negativ”, și a pus alături niveluri mai mici pentru Albania (4,95%), Serbia (6,01%) și Ungaria (5,5%). „În momentul acesta avem un blocaj politic care ne costă economic foarte mult.” Acuzații privind efecte în economie și în mediul privat Rareș Bogdan a susținut că Ilie Bolojan ar fi afectat economia și mediul de afaceri, cu referiri explicite la antreprenori și sectorul HoReCa. În aceeași intervenție, liberalul a afirmat că pe litoral ar fi „cel mai prost an din ultimii 15”, pe fondul scăderii consumului, și a adăugat în listă „creșterea impozitelor și taxelor”. „Bolojan tocmai a îngropat economia României , a omorât întreprinzătorii și HoReCa.” Miza internă în PNL: platforma „liberal-conservatoare” și disputa doctrinară Pe lângă componenta economică, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Bolojan că schimbă orientarea doctrinară a PNL, ducând partidul „spre o zonă a troțkismului, neomarxismului”, cu trimitere la „Școala de la Frankfurt”. În acest context, el a reclamat că inițiatorii unei „platforme liberal-conservatoare” în interiorul PNL ar fi atacați „pe toate fronturile”, în loc să fie chemați la discuții. Întrebat cine îi atacă, Rareș Bogdan a răspuns că ar fi vorba despre „toți lustruitorii soclului lui Ilie Bolojan”. Atac personal: „nu cred că a citit trei cărți în viața lui” În aceeași serie de declarații, Rareș Bogdan a lansat și un atac la persoană, susținând că discursurile lui Ilie Bolojan nu ar fi scrise de acesta și invocând numele Anetei Bogdan, pe care o descrie drept specialist în comunicare. „Eu nu cred că a citit trei cărți în viața lui, doar le-a cumpărat.” Articolul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la aceste acuzații, iar afirmațiile rămân la nivel de declarații politice făcute într-o emisiune TV. [...]
Rareș Bogdan susține că majorarea taxelor „lovește” în HoReCa și micii antreprenori , iar în interiorul PNL se conturează o dispută de direcție economică, nu o ruptură politică, potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL spune că platforma liberal-conservatoare anunțată de Alin Tișe ar urmări „o dezbatere liberă de idei” în partid, nu formarea unei noi forțe politice. În declarații la Antena 3, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „eșec al politicilor de creștere a taxelor”, afirmând că efectele se văd deja în economie: „HoReCa este la pământ”, iar „micii întreprinzători din România suferă”, la fel ca „tot ce înseamnă antreprenoriat românesc”. În aceeași logică, el a susținut că România ar trebui să urmărească atragerea de investiții, nu creșterea impozitelor și taxelor. Disputa din PNL: orientarea economică și electoratul-țintă Rareș Bogdan a insistat că grupul din jurul platformei liberal-conservatoare nu vrea să părăsească PNL și nici să construiască un partid nou, ci să promoveze idei „aproape de baza partidului”. În acest context, el a invocat și miza electorală, spunând că PNL nu își poate „abandona” electoratul din zona rurală, semi-urbană și din orașele mici, nici rețeaua de „1100 de primari”. Totodată, europarlamentarul a afirmat că PNL nu poate concura „pe o singură zonă ideologic-doctrinară” cu SENS și USR, argumentând că România ar avea „un public progresist de maxim 15-20%”. Critici la componența guvernării și direcția partidului Întrebat dacă se conturează un „curent” în jurul lui Ilie Bolojan ca posibil candidat la prezidențiale, Rareș Bogdan a descris direcția ca fiind una „progresistă” și a criticat faptul că, în guvern, din patru miniștri ar fi „doar un singur liberal și un fost liberal”, menționându-i pe Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare. În aceeași intervenție, el a mai susținut că PNL ar fi fost îndepărtat de propria bază și a criticat și profilul unor consilieri, despre care a spus că au avut poziționări dure împotriva Statelor Unite. [...]
