Știri
Știri din categoria Politică

AUR cere schimbarea grilei din noua lege a salarizării, susținând că proiectul riscă să adâncească deficitul de personal medical, printr-o ierarhie a coeficienților care plasează medicii sub funcții administrative și sub excepții aplicate unor autorități, potrivit Economica.
Deputatul AUR Sorin Muncaciu, medic și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, afirmă că proiectul prezentat de Guvern ca o reformă „bazată pe echitate” și pe un raport salarial de 1 la 8 ar fi, în forma actuală, „înlocuit” de „derogări, excepții și privilegii”.
În argumentația sa, Muncaciu indică drept „cea mai revoltătoare” prevedere grila de salarizare, susținând că un medic primar ar urma să fie încadrat la un coeficient de 4, în timp ce managerii celor mai mari spitale ar fi la coeficientul 6. În paralel, proiectul ar permite pentru instituții precum ANRE, ASF și ANCOM, prin aplicarea „indicelui de competitivitate”, salarii de bază care „pot ajunge până la aproximativ 57.400 de lei”, depășind plafonul general anunțat de lege.
„Că medicul care salvează vieți valorează coeficientul 4, iar funcțiile administrative și de conducere valorează coeficientul 6, 7 sau chiar mai mult.”
AUR leagă această ierarhie de contextul deficitului de medici și asistenți medicali, susținând că „mii de specialiști” au plecat deja în state care oferă „respect și o salarizare pe măsura responsabilității profesionale”, iar noua lege „riscă să transmită un nou semnal de desconsiderare”.
Formațiunea cere:
În lipsa unor modificări, AUR susține că proiectul transmite un mesaj de politică publică în care „birocrația” este valorizată peste actul medical, cu potențiale consecințe asupra capacității sistemului sanitar de a păstra personalul.
Recomandate

AUR pune presiune pe scenariul de guvernare PSD , avertizând că o eventuală intrare a social-democraților la Palatul Victoria „în asemenea condiții” ar echivala cu „aproape o sinucidere”, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , și țintește direct poziționarea PSD față de AUR și față de temele de politică externă. Dungaciu susține că este „aberant” ca, într-un stat democratic, toate partidele să aibă aceeași opinie considerată „corectă” și afirmă că esența democrației este pluralismul. În acest context, el critică liderii PSD pentru ceea ce numește „o gravă incultură politică”, după declarații potrivit cărora AUR ar trebui să-și „revizuiască viziunea doctrinară” și să se alinieze cu partidele guvernamentale pe subiecte precum Uniunea Europeană și Ucraina. În relatarea sa, liderul AUR spune că PSD ar transmite că AUR este un partid „nefrecventabil” și că ar trebui „reeduat” pentru a putea fi acceptat la dialog politic. El leagă această atitudine de ideea că PSD ar ajunge să comunice electoratului că gândește similar cu PNL și USR pe teme precum „federalismul european” și finanțarea Ucrainei, în timp ce AUR ar promova „o Europă a patriilor” și „pace” în privința războiului din Ucraina. „ Alegeri anticipate ”, ca ieșire pentru PSD Dan Dungaciu afirmă că „singura soluție” pentru „salvarea PSD” ar fi organizarea de alegeri anticipate. În același registru, el susține că, dacă PSD intră la guvernare „în asemenea condiții”, partidul „se va alege praful” și nu va mai rămâne „nimic”, invocând lipsa de direcție și incapacitatea de a „fixa agenda publică”. Declarațiile nu sunt însoțite, în materialul citat, de o reacție a PSD și nici de detalii despre un calendar sau negocieri concrete de guvernare; ele se înscriu, însă, într-o dispută politică în care AUR contestă public legitimitatea condițiilor de acceptare la dialog și încearcă să transforme tema guvernării într-un cost de imagine pentru PSD. [...]

AUR ridică miza conflictului politic pe politica externă și europeană , după ce prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a criticat ideea că formațiunile ar trebui să aibă „aceeași opinie” pe teme precum Uniunea Europeană și războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Dungaciu a spus că declarații atribuite PSD, inclusiv dinspre „un emisar” de la Bruxelles, ar fi transmis mesajul că AUR este „nefrecventabil” și că ar trebui să-și „modifice viziunea doctrinară și politică” pentru a putea fi acceptat la dialog. În interpretarea sa, această abordare ar echivala cu o cerere de „reeducare” politică. În argumentația sa, liderul AUR a susținut că pluralismul de opinii este esența democrației și că alegerile sunt mecanismul prin care o majoritate își impune programul de guvernare. El a acuzat PSD de „incultură politică” și a afirmat că mesajul transmis ar fi că AUR este „defect” pentru că nu gândește ca PSD, PNL sau USR. Divergențe pe UE și Ucraina, folosite ca linie de demarcație Dungaciu a legat disputa de câteva teme majore de politică externă și europeană, susținând că partidele menționate ar avea poziții similare, în timp ce AUR ar propune o direcție diferită. În declarațiile sale, el a indicat explicit: „federalismul european” versus „o Europă a patriilor”; finanțarea Ucrainei și „continuarea războiului” versus „pace”; „centralism european” (în formularea sa) ca element respins de AUR. „ Alegeri anticipate ”, soluția invocată pentru PSD În aceeași intervenție, Dungaciu a afirmat că „singura soluție” pentru „salvarea PSD” ar fi organizarea de alegeri anticipate. El a susținut că intrarea PSD la guvernare „în asemenea condiții” ar fi „aproape o sinucidere” politică pentru partid, pe care l-a descris ca fiind „lipsit de direcție” și incapabil „să fixeze agenda publică”. Declarațiile nu includ, în materialul citat, o reacție din partea PSD sau a altor partide la acuzațiile formulate de liderul AUR. [...]

Posibila coaliție PSD–AUR intră într-un schimb de „clarificări” cu miză pe politica externă și apărare , după ce Sorin Grindeanu a condiționat orice discuție de pozițiile AUR privind Rusia și Ucraina, iar AUR a răspuns cerând, la rândul său, explicații pe teme sensibile, potrivit HotNews . Într-o emisiune la Antena 3, Grindeanu a spus că nu poate exclude o alianță la guvernare cu AUR, invocând faptul că partidul este „cotat între 35 și 40%” din opțiunile electoratului, dar a subliniat că o astfel de formulă ar depinde de „clarificări” din partea AUR. El a indicat explicit două zone de fricțiune: credibilitatea unor lideri și poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de Ucraina, despre care a afirmat că intră în contradicție cu linia PSD, dar și cu pozițiile UE, NATO și ale partenerului strategic SUA. Replica AUR: cereri de clarificare către PSD pe alegeri, contracte de apărare și ajutorul pentru Ucraina AUR a reacționat vineri seara printr-un comunicat semnat de prim-vicepreședintele Dan Dungaciu , care a acuzat PSD de „aroganță” și a respins ideea că social-democrații ar porni discuția dintr-o poziție de superioritate. „Conducerea PSD a moştenit de la PSD-ul anilor ’90 doar aroganţa. Cum poţi să pretinzi că vrei să discuţi cu AUR despre eventuale parteneriate politice şi să începi prin a-i spune că vrei să-l reeduci? (…) Mi se pare cel puţin un gest nechibzuit, ca să nu spun de-a dreptul arogant” Dungaciu a cerut ca PSD să își precizeze poziția pe mai multe subiecte, prezentate ca precondiții pentru o discuție: anularea alegerilor prezidențiale din 2024; contractele SAFE, despre care afirmă că ar fi adus companiei Rheinmetall contracte de „6–7 miliarde de euro” (aprox. 30–35 miliarde lei); desecretizarea ajutorului financiar acordat de România Ucrainei până în prezent; explicații privind o formulă în care președintele, ministrul de externe și ministrul apărării ar fi „de la același partid”, indicând USR, pe care o numește „nocivă pentru România”. De ce contează: negocierile se mută pe terenul angajamentelor externe și al cheltuielilor de apărare Schimbul de condiții arată că, dincolo de aritmetica parlamentară, o eventuală apropiere PSD–AUR ar fi împinsă rapid în zona angajamentelor externe ale României (UE, NATO, relația cu SUA) și a deciziilor cu impact bugetar și strategic, precum contractele de apărare și sprijinul pentru Ucraina. În acest punct, potrivit informațiilor din articol, nu există un calendar sau pași concreți de negociere, ci doar poziționări publice și liste de „clarificări” cerute reciproc. [...]

Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]

Rareș Bogdan susține că majorarea taxelor „lovește” în HoReCa și micii antreprenori , iar în interiorul PNL se conturează o dispută de direcție economică, nu o ruptură politică, potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL spune că platforma liberal-conservatoare anunțată de Alin Tișe ar urmări „o dezbatere liberă de idei” în partid, nu formarea unei noi forțe politice. În declarații la Antena 3, Rareș Bogdan l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „eșec al politicilor de creștere a taxelor”, afirmând că efectele se văd deja în economie: „HoReCa este la pământ”, iar „micii întreprinzători din România suferă”, la fel ca „tot ce înseamnă antreprenoriat românesc”. În aceeași logică, el a susținut că România ar trebui să urmărească atragerea de investiții, nu creșterea impozitelor și taxelor. Disputa din PNL: orientarea economică și electoratul-țintă Rareș Bogdan a insistat că grupul din jurul platformei liberal-conservatoare nu vrea să părăsească PNL și nici să construiască un partid nou, ci să promoveze idei „aproape de baza partidului”. În acest context, el a invocat și miza electorală, spunând că PNL nu își poate „abandona” electoratul din zona rurală, semi-urbană și din orașele mici, nici rețeaua de „1100 de primari”. Totodată, europarlamentarul a afirmat că PNL nu poate concura „pe o singură zonă ideologic-doctrinară” cu SENS și USR, argumentând că România ar avea „un public progresist de maxim 15-20%”. Critici la componența guvernării și direcția partidului Întrebat dacă se conturează un „curent” în jurul lui Ilie Bolojan ca posibil candidat la prezidențiale, Rareș Bogdan a descris direcția ca fiind una „progresistă” și a criticat faptul că, în guvern, din patru miniștri ar fi „doar un singur liberal și un fost liberal”, menționându-i pe Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare. În aceeași intervenție, el a mai susținut că PNL ar fi fost îndepărtat de propria bază și a criticat și profilul unor consilieri, despre care a spus că au avut poziționări dure împotriva Statelor Unite. [...]

Premierul Ungariei, Peter Magyar, spune că o va nominaliza pe Judit Polgar la președinție , potrivit Reuters . Anunțul a fost făcut duminică, la Budapesta, iar funcția vizată este una în mare parte ceremonială, de șef al statului. Magyar a scris pe Facebook că Polgar, în vârstă de 49 de ani, ar putea reprezenta „unitatea națiunii” și că luni urmează să se întâlnească cu ea pentru a-i cere să accepte nominalizarea. Până la momentul publicării, Polgar nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. De ce apare acum nominalizarea și ce urmează procedural Propunerea vine la o zi după ce președintele Tamas Sulyok a semnat un amendament constituțional adoptat de partidul de guvernământ Tisza, care îi încheie mandatul de șef al statului, relatează Reuters. Schimbarea legislativă este parte din agenda lui Magyar de a demonta structuri de putere asociate fostului premier Viktor Orban, pe care Magyar susține că a primit mandat să le reformeze după victoria la alegerile din aprilie. În plan instituțional, noul președinte va fi ales de Parlament, unde Tisza are o majoritate de două treimi, suficientă pentru modificarea legilor. Reuters notează că mandatul viitorului șef al statului ar urma să dureze până la intrarea în vigoare a unei noi constituții planificate sau, cel mult, cinci ani. Profilul candidatei: de la performanță sportivă la rol public Judit Polgar este descrisă de Reuters drept cea mai mare jucătoare de șah din toate timpurile. Ea a concurat în turnee împotriva bărbaților și a ajuns între cei mai buni jucători într-un sport dominat tradițional de bărbați, fiind singura femeie care a depășit pragul de rating 2700, asociat frecvent cu nivelul „Super GM” (mare maestru de elită). În palmaresul său intră și succesul din 1988, când Judit Polgar, alături de surorile ei Zsuzsa (Susan) și Zsofia (Sofia) și de Ildiko Madl, a câștigat Olimpiada de Șah cu echipa feminină a Ungariei, întrerupând dominația sovietică. Reuters mai consemnează că, în februarie, Netflix a lansat documentarul „Queen of Chess” despre Polgar. Mesajul lui Magyar și miza simbolică În postarea sa, Magyar a indicat că își dorește ca Polgar să accepte un rol public „până când va fi adoptată noua constituție”. „Mă voi întâlni cu ea mâine și o voi întreba dacă este pregătită să servească țara noastră într-un nou rol până când va fi adoptată noua constituție”, a scris Magyar pe Facebook, potrivit Reuters. Tot el a adăugat că „numele lui Judit Polgar a fost sinonim cu talentul și perseverența timp de decenii”. Dacă Polgar acceptă, nominalizarea ar urma să fie transformată într-o alegere în Parlament, într-un moment în care guvernarea Magyar își consolidează arhitectura instituțională după schimbările constituționale recente. Cine: premierul Peter Magyar; Judit Polgar (49 de ani), campioană la șah. Ce: intenția de a-i cere să accepte nominalizarea pentru funcția de președinte al Ungariei (rol în mare parte ceremonial). Când/unde: anunț duminică, 19 iulie; întâlnire programată luni, la Budapesta. Ce urmează: dacă acceptă, Parlamentul va alege noul președinte, pentru un mandat până la noua constituție sau maximum cinci ani. [...]