Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei, potrivit Biziday, într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct.
„Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”.
În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”.
Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici.
Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor.
Recomandate

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îl critică pe Viktor Orban pentru blocarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene , într-o dispută politică ce amplifică tensiunile dintre Kiev și Budapesta în plin război cu Rusia. Potrivit Reuters , declarațiile au fost făcute joi, 5 martie 2026, la Kiev, în contextul în care Ucraina depinde de sprijinul financiar al partenerilor occidentali pentru a-și susține bugetul, în timp ce majoritatea fondurilor interne sunt direcționate către apărare. Zelenski a ironizat decizia premierului ungar Viktor Orban de a bloca aprobarea pachetului european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei. Liderul de la Kiev a sugerat sarcastic că, dacă ajutorul continuă să fie blocat, soldații ucraineni ar putea avea „ceva de spus” liderului de la Budapesta, remarcă ce riscă să accentueze tensiunile dintre cele două guverne. Blocajul impus de Ungaria a apărut pe fondul unei dispute privind aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Drujba. Budapesta acuză Kievul că ar fi oprit deliberat fluxurile de petrol către Europa Centrală, însă autoritățile ucrainene susțin că întreruperea a fost provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii conductei în ianuarie 2026. Potrivit lui Zelenski, reparațiile sunt în curs, iar conducta ar putea redeveni operațională în aproximativ o lună și jumătate. Disputa are și o dimensiune politică internă în Ungaria. Viktor Orban a transformat războiul din Ucraina într-o temă centrală a campaniei pentru alegerile parlamentare programate pe 12 aprilie 2026 , adoptând o poziție mai rezervată față de condamnarea Rusiei. În același timp, veto-ul Ungariei a afectat nu doar ajutorul financiar pentru Kiev, ci și adoptarea unor noi sancțiuni europene împotriva Moscovei. Situația este complicată și de reacțiile altor state din regiune. Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, a avertizat că ar putea refuza solicitările Ucrainei pentru livrări de electricitate de urgență până când fluxul de petrol prin conducta Drujba va fi reluat. În paralel cu aceste tensiuni diplomatice, armata ucraineană continuă să respingă atacurile rusești de-a lungul unui front de aproximativ 1.200 de kilometri. Analiza grupului finlandez Black Bird Group indică faptul că, în februarie 2026, Ucraina a recucerit mai mult teritoriu decât a pierdut pentru prima dată din 2023, în pofida superiorității numerice și militare a Rusiei. [...]

Potrivit Politico , campania electorală din Ungaria riscă să devină și mai tensionată , după apariția zvonurilor privind o presupusă înregistrare intimă care l-ar viza pe liderul opoziției, Péter Magyar , principalul rival al premierului Viktor Orbán. Suspiciuni privind o campanie de discreditare În ultimele săptămâni, mai mulți jurnaliști din Ungaria au primit mesaje anonime însoțite de o fotografie dintr-un dormitor și de textul „coming soon”. Imaginea s-a răspândit rapid pe rețelele sociale, însă până acum nicio înregistrare video nu a fost făcută publică . Péter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza , susține că materialul ar putea face parte dintr-o operațiune de discreditare înaintea alegerilor. El afirmă că ar fi vorba despre o înregistrare realizată în trecut cu o fostă parteneră, posibil folosind echipamente de supraveghere, iar imaginile ar putea fi chiar manipulate. În același timp, opozantul lui Viktor Orbán a încercat să reducă impactul potențial al scandalului recunoscând public că a avut o relație consensuală , strategie pe care analiștii o consideră o formă de comunicare preventivă pentru a limita efectele unei eventuale dezvăluiri. O campanie electorală deja extrem de tensionată Alegerile din Ungaria sunt considerate unele dintre cele mai importante din ultimele decenii. După închiderea perioadei de depunere a candidaturilor, analiștii politici se așteaptă ca atacurile politice și campaniile de dezinformare să se intensifice , deoarece candidații nu mai pot fi înlocuiți dacă apar scandaluri. Sondajele recente indică faptul că partidul Fidesz al lui Viktor Orbán ar fi în urmă cu aproximativ 9 puncte procentuale , ceea ce transformă competiția într-una extrem de strânsă. Experții avertizează că impactul unui posibil material compromițător depinde în mare măsură de conținutul acestuia și de modul în care va fi perceput de alegători. Posibilă implicare a Rusiei Pe lângă scandalul personal, analiștii urmăresc și posibile operațiuni de influență din partea Rusiei . Unele surse din domeniul securității europene susțin că o echipă de strategii politici apropiați Kremlinului ar putea încerca să influențeze rezultatul alegerilor din Ungaria. Potrivit unor informații citate de jurnaliști de investigație, operațiunea ar fi coordonată de Sergei Kiriyenko , adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse și unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Putin . Analiștii consideră că Moscova are un interes major în menținerea lui Viktor Orbán la putere, deoarece guvernul ungar a fost adesea descris drept cel mai favorabil Rusiei dintre statele membre ale Uniunii Europene și NATO . Un scrutin cu mize majore În acest context, campania electorală din Ungaria riscă să se transforme într-una dominată de scandaluri, atacuri personale și informații controversate. Rezultatul votului ar putea redefini echilibrul politic intern al țării, dar și relația Budapestei cu Uniunea Europeană și cu Rusia . [...]

Partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje înaintea alegerilor din Ungaria , depășind formațiunea Fidesz a premierului Viktor Orban și alimentând speculațiile privind o posibilă schimbare politică după 16 ani de guvernare. Potrivit Digi24 , două sondaje recente publicate la Budapesta indică un avantaj consistent al opoziției înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie 2026. Opoziția câștigă teren în sondaje Un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că partidul de centru-dreapta Tisza , condus de Peter Magyar, a ajuns la 50% în rândul alegătorilor deciși , în creștere față de 48% în ianuarie. În același timp, partidul Fidesz al lui Viktor Orban este cotat la 38% , ușor în scădere față de luna precedentă. Diferența dintre cele două formațiuni ajunge astfel la 12 puncte procentuale , față de un avantaj de 10 puncte în sondajul anterior. În rândul tuturor respondenților, nu doar al celor care spun că merg sigur la vot, cifrele arată: Tisza – 38% Fidesz – 32% În același timp, aproximativ 20% dintre alegători sunt încă indeciși , un procent care ar putea influența rezultatul final al alegerilor. Un al doilea sondaj confirmă tendința Un alt sondaj, realizat de institutul Publicus și publicat de ziarul Nepszava, indică o situație similară. Potrivit acestuia: 47% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza 39% îl susțin pe Fidesz Ambele partide au pierdut câte un punct procentual față de luna ianuarie, însă opoziția rămâne în avantaj. Cine este Peter Magyar Partidul Tisza este condus de Peter Magyar , fost membru al guvernului Orban, devenit unul dintre principalii critici ai actualei puteri. El promite: combaterea corupției ; deblocarea fondurilor europene înghețate pentru Ungaria ; consolidarea orientării țării către Uniunea Europeană și NATO . Ascensiunea extremei drepte Ambele sondaje arată și creșterea partidului de extremă dreapta Mi Hazank („Patria Noastră”) , care ar depăși pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament. Estimările indică: 7% sprijin în sondajul Zavecz 6% sprijin în sondajul Publicus Deși opoziția conduce în majoritatea sondajelor, partidul Fidesz susține că alte cercetări sociologice arată încă un avantaj pentru Viktor Orban , unele institute fiind însă acuzate de legături cu guvernul. Alegerile din aprilie sunt considerate cel mai dificil test electoral pentru Orban din ultimii 16 ani , într-un moment în care scena politică din Ungaria pare mai fragmentată decât în ciclurile electorale precedente. [...]

Nicușor Dan a discutat cu Antonio Costa despre prioritățile României înaintea Consiliului European. Anunțul a fost făcut de acesta printr-o postare publicată pe contul său de Facebook , în care a precizat că dialogul a avut loc în contextul pregătirii reuniunii liderilor europeni programate la Bruxelles în perioada 19–20 martie 2026. Potrivit mesajului transmis, discuția cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, s-a concentrat pe câteva dintre principalele teme aflate pe agenda Uniunii Europene: competitivitatea economiei europene, consolidarea Pieței Unice, tranziția către energia verde, dar și viitorul buget comunitar și relansarea industriei europene. În cadrul convorbirii, Nicușor Dan a transmis că România își dorește o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative care afectează activitatea companiilor. Tema energiei a fost de asemenea una centrală în dialog, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care readuc în discuție dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili. Din perspectiva României, tranziția către energia verde trebuie realizată într-un ritm și într-un cadru care să nu afecteze competitivitatea economiei europene și a companiilor românești. În același timp, a fost abordat și subiectul viitorului cadru bugetar al Uniunii Europene, unde România consideră esențial ca fondurile europene să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, în special pentru țările din estul Uniunii. Nicușor Dan a mai arătat că salută orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și către investiții care să consolideze un sistem energetic european rezilient la eventuale șocuri externe. [...]

Un sondaj realizat în martie 2026 arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, dar nu și unirea cu România , în timp ce președinta Maia Sandu rămâne politicianul cu cea mai mare cotă de încredere din Republica Moldova, potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Barometrul IData. Sondajul indică faptul că opoziția față de unirea Republicii Moldova cu România este ușor mai mare decât sprijinul pentru această idee . Astfel, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva unirii, în timp ce 42,3% spun că o susțin. Aproximativ 10% dintre participanți au afirmat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. În schimb, integrarea europeană beneficiază de un sprijin semnificativ mai mare . Aproape 60% dintre cei chestionați se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce aproape 30% se declară împotrivă. Opțiune Procent Pentru aderarea la UE 59,7% Împotriva aderării la UE 29,7% Nu știu / Nu răspund 10,6% Sondajul a analizat și reacția populației la declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România. Rezultatele arată că această poziție este mai degrabă contestată de populație. Distribuția răspunsurilor este următoarea: 43,5% spun că nu susțin deloc declarația 8,9% afirmă că „mai degrabă nu o susțin” 23,7% declară că „o susțin pe deplin” 15,6% spun că „mai degrabă o susțin” 6,6% nu au o opinie 1,8% nu răspund În ceea ce privește impactul declarației asupra opiniei privind unirea, 38,7% dintre respondenți afirmă că nu susțin unirea indiferent de această poziție, în timp ce 17,1% spun că afirmația le-a întărit sprijinul pentru unire. Barometrul IData măsoară și nivelul de încredere în politicienii de la Chișinău. Maia Sandu conduce detașat clasamentul cu 30,6% , fiind urmată la mare distanță de fostul președinte Igor Dodon, cu 10,3%. Principalele cote de încredere în politicieni: Maia Sandu – 30,6% Igor Dodon – 10,3% Ion Ceban – 5,7% Vasile Costiuc – 5,5% Renato Usatîi – 5,3% Datele sondajului au fost colectate în perioada 23 februarie – 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1035 persoane din 289 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. [...]

Parlamentul a amânat votul pentru numirea unui nou Avocat al Poporului , după ce PSD a contestat candidatura propusă de USR, ceea ce a generat un blocaj în coaliția de guvernare, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată de Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților , care au decis să amâne audierile în comisii și votul din plenul comun programat inițial pentru marți. În consecință, activitatea Legislativului se va limita temporar la lucrările din comisii. Solicitarea de amânare a fost formulată de PSD , după ce liderii social-democrați au anunțat că nu vor susține candidatura Roxanei Rizoiu , propusă de USR pentru funcția de Avocat al Poporului. Motivația invocată de PSD este faptul că aceasta beneficiază de pensie specială , iar partidul a cerut o altă propunere din partea USR. Cererea de amânare a fost susținută în Parlament și de AUR , ceea ce a blocat procedura de numire. USR o susține în continuare pe Roxana Rizoiu, fost funcționar în Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe , care a fost de două ori agent guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului . Liderul USR, Dominic Fritz , a declarat că aceasta este „extrem de calificată” și a sugerat că opoziția față de candidatura sa ar putea avea legătură cu independența sa față de influența politică. În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că, deși USR se opune sistemului de pensii speciale, beneficiarii acestora nu pot fi considerați automat „toxici sau corupți”. Mandatul fostului Avocat al Poporului, Renate Weber , a expirat în iunie 2024, iar funcția este vacantă de atunci. Președintele Senatului, Mircea Abrudean , a afirmat că situația trebuie clarificată în cadrul coaliției și că este necesar un acord politic înainte de reluarea votului în Parlament. [...]