Știri
Știri din categoria Politică
Ludovic Orban contestă desemnarea lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că Nicușor Dan își erodează rapid sprijinul public, potrivit Stirile Pro TV. Într-un interviu realizat de jurnalistul Constantin Toma, Orban spune că președintele a ales o soluție politică în contradicție cu mesajul și valorile campaniei sale și susține că șeful statului este „în cădere liberă” pe rețelele sociale.
Întrebat cum ar caracteriza „triunghiul” Nicușor Dan – Sorin Grindeanu – Adrian Veștea, Orban a răspuns inițial în registru ironic, apoi a trecut la o critică mai amplă despre modul în care este gestionată criza politică.
„E o situație serioasă în care se găsește România și trebuie abordate serios, cu soluții serioase. Deci, președintele trebuie să vină cu propuneri serioase (...) nu cu propuneri gen Tomac sau Adrian Veștea.”
În viziunea lui Orban, atât Eugen Tomac, cât și Adrian Veștea – nume vehiculate de Nicușor Dan pentru funcția de premier – nu ar răspunde „standardului” cerut de contextul politic.
Orban afirmă că se numără printre votanții nemulțumiți de Nicușor Dan, dar spune că privește situația cu îngrijorare, invocând reacțiile din mediul online.
„Oricum, votanții săi sunt pe pereți, inclusiv eu (...) Este măcel pe toate rețelele de socializare.”
Fostul lider PNL susține că România ar avea nevoie „mai mult ca oricând” de un președinte „credibil și eficient”, capabil să identifice și să pună în practică „soluții serioase” și „oneste”, în linie cu promisiunile din campanie.
Orban atacă și direcția politică a unei eventuale majorități pentru învestirea guvernului, invocând o contradicție între sloganul de campanie „În România onestă” și alianțele necesare pentru voturi.
„Cum poate președintele României (...) care a făcut campanie sub slogan «În România onestă», să ne cadorisească cu un guvern al trădării?”
El afirmă că, pentru a strânge sprijin, candidatul desemnat premier ar fi mers să caute voturi inclusiv la „șoșocari” și „georgiști”, menționând partidele S.O.S. și POT, pe care le descrie ca incompatibile cu electoratul lui Nicușor Dan.
Un punct distinct al criticii îl vizează pe Adrian Veștea, după apariția acestuia alături de Marian Neacșu în Parlament, în contextul negocierilor pentru voturi. Orban spune că imaginea ar arăta izolare și lipsă de pregătire politică.
„Părea ca un... ca un minor care are nevoie de un tutore. Sau ca un om care nu are deplina capacitate de a discerne (...)”
Recomandate
Miza învestirii Guvernului Veștea se mută pe aritmetica parlamentară și pe „cordonul sanitar” față de AUR , după ce Eugen Tomac a explicat cum s-a ajuns la estimarea de „în jur de 240 de voturi” invocată de premierul desemnat, într-un context în care a apărut și tema unor eventuale voturi din partea AUR, potrivit Digi24 . Tomac a spus, miercuri, la Digi24, că președintele Nicușor Dan a transmis „cât se poate de clar” că își dorește un guvern care să păstreze direcția pro-occidentală, să poată atrage fonduri europene și să mențină România „pe direcția corectă”. Întrebat dacă șeful statului ar accepta voturi de la AUR pentru a trece Guvernul, Tomac a răspuns că nu a discutat în aceste zile cu președintele, dar că direcția rămâne aceeași. De unde vine cifra de 240 de voturi Explicația lui Tomac pornește de la discuțiile pe care le-a avut înainte de schimbarea premierului desemnat. El afirmă că i-a spus lui Adrian Veștea, „imediat după desemnare”, cu ce grupuri de parlamentari a discutat și că baza de susținere depășea „peste 200” de voturi. În logica prezentată de Tomac, pragul de „minim 240” ar fi rezultat dacă Veștea reușea să convingă PNL să îl voteze, în condițiile în care ar fi existat „aproape 30 de parlamentari din PNL” care ar fi susținut această variantă. Tomac a insistat că a fost o discuție „onestă” și că „nu s-a întâmplat nimic neobișnuit”. Disputa despre voturile AUR și poziția lui Nicușor Dan Subiectul a fost amplificat de faptul că Adrian Veștea a susținut că se bazează și pe voturi de la AUR pentru învestire, informație respinsă de Petrișor Peiu , conform articolului Digi24. În intervenția sa, Tomac a revenit la ideea că președintele își dorește un guvern cu orientare pro-occidentală și capabil să atragă fonduri europene. Totodată, Tomac a afirmat că i-a explicat lui Veștea „care sunt limitele” pe care le-a putut atinge prin „discuții și negocieri directe”, pe care le-a descris drept „absolut transparente”. Context: ce a spus Veștea despre majoritate Digi24 amintește că Adrian Veștea a declarat luni, la „Studio Politic”, că nu el a strâns cele „peste 240” de voturi, dar că a fost asigurat de Eugen Tomac și de președintele Nicușor Dan că există o majoritate care include „o mare parte din forțele pro-europene, pro-occidentale”. Veștea a spus că Tomac „m-a asigurat că avem această bază de voturi”. [...]
Escaladarea crizei politice riscă să prelungească blocajul decizional , iar gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că întârzierea are consecințe directe asupra populației, inclusiv prin pierderi financiare, potrivit Libertatea . Într-o intervenție la B1TV, CTP l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că ar fi responsabil „de mie la sută” pentru situația politică actuală și pentru desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. În analiza sa, CTP afirmă că Nicușor Dan ar fi „orchestrat” numirea lui Veștea și ar fi sacrificat parteneriate politice anterioare, invocând inclusiv modul în care ar fi fost tratat Eugen Tomac. Totodată, îl critică pe președinte pentru lipsa de reacție publică după escaladarea evenimentelor. „Am ajuns aici prin contribuția unei singure persoane. Această decizie i-a aparținut lui Nicușor Dan de mie la sută. (...) Ce a făcut Nicușor Dan este o mârșăvie.” Avertismentul privind costurile blocajului Dincolo de atacul la persoană, miza principală a intervenției este efectul unei instabilități prelungite. CTP spune că întârzierea acumulată „peste o lună de zile” ar produce costuri care se vor vedea în bani pierduți și în degradarea condițiilor de trai. „Nicușor Dan a mâncat peste o lună de zile din timp. Asta costă vieți omenești în România. Banii pe care îi vom perde vor duce la situații în care oamenii nu vor mai putea să trăiască.” Libertatea nu oferă, în materialul citat, estimări sau cifre care să cuantifice aceste pierderi. Ținta secundară: premierul desemnat Adrian Veștea CTP l-a atacat și pe Adrian Veștea, pe care l-a comparat cu fostul lider PNL Nicolae Ciucă, susținând că ar fi „mai slab pregătit” pentru funcția de premier și folosind caracterizări jignitoare la adresa acestuia. „E chiar mai nătâng decât Ciucă. (...) Ăsta este prostul satului care a ajuns pe ulița principală.” În același timp, CTP a avertizat că Veștea ar putea să nu rămână sub controlul celui care l-a propulsat și că ar putea încerca să-și construiască o majoritate apelând la partide pe care le numește „extremiste și radicale”, menționând AUR, POT și SOS. Contextul mai larg invocat de CTP Spre final, gazetarul a susținut că problema majoră a României ar fi una „morală”, nu economică sau socială, legând criza politică de ceea ce numește „amoralitate” și „cinism” în viața publică. Materialul Libertatea redă declarațiile lui Cristian Tudor Popescu din emisiunea B1TV, fără a include reacții ale celor vizați. [...]
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
Traian Băsescu avertizează că o criză politică prelungită poate costa România 10 miliarde de euro din fonduri UE , în contextul negocierilor pentru învestirea Guvernului Veștea , potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, marți seara, la B1 TV, că ar fi „catastrofal” ca executivul să treacă în Parlament cu voturile unor aleși care au intrat pe listele partidelor extremiste, dar au plecat ulterior din acestea, sau cu sprijinul unor „independenți dubioși”. În opinia sa, un astfel de scenariu ar fi „jenant” și ar indica incapacitatea partidelor de a depăși „animozități” și „ambiții personale” pentru un „interes național”. Miza: fondurile europene și costul instabilității Băsescu a legat direct prelungirea blocajului politic de riscul pierderii unor bani europeni, invocând o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), despre care a spus că ar putea fi pierduți dacă România rămâne „în acest balans” încă „vreo câteva luni”, subliniind că ar fi vorba de fonduri nerambursabile. Contextul parlamentar: sprijinul pentru Guvernul Veștea În același context, Mediafax notează că Petrișor Peiu a reiterat că AUR nu va vota Guvernul Veștea. Premierul desemnat a declarat, totodată, că nu îl deranjează dacă va fi votat de parlamentari AUR care „dau dovadă de patriotism”. Atac la PSD: ironii la adresa lui Sorin Grindeanu Băsescu l-a ironizat și pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, susținând că acesta ar fi evitat aparițiile publice în ultimele zile pentru a nu fi propus premier și acuzându-l că a contribuit la „căderea de guvern” fără un plan pentru etapa următoare. Ce urmează Din informațiile prezentate, presiunea rămâne pe formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea Guvernului Veștea, în condițiile în care discuția despre sursa voturilor (și legitimitatea lor politică) se suprapune peste avertismentul privind costurile economice ale prelungirii crizei. [...]
Premierul desemnat Adrian Veştea mizează pe o formulă PSD–PNL cu miniștri tehnocrați, pentru a trece rapid votul Parlamentului , potrivit news.ro . Mesajul indică o încercare de a securiza o majoritate funcțională într-un calendar scurt, cu accent pe „responsabilitatea” guvernării. Veştea a spus marți seară, la România TV, că va propune „un guvern politic” din care să facă parte Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat și „reprezentanţi din zona tehnocrată, din zona tehnică”. El a adăugat că unii dintre tehnocrații vizați „poate s-au regăsit şi pe lista lui Eugen Tomac”. Ce semnal dă despre negocieri: USR, lăsat în afara formulei Întrebat dacă exclude USR din viitorul cabinet, Veştea a indicat că nu a insistat în această direcție, invocând pozițiile publice ale unor lideri politici și timpul scurt avut la dispoziție. „Am considerat că luând o astfel de hotărâre nici nu are rost să te apuci să mai insişti foarte mult, fiindcă ţara aşteaptă să fie guvernată.” UDMR , invitat la guvernare, dar cu rezerve din partea formațiunii Premierul desemnat a afirmat că îi așteaptă pe cei de la UDMR să intre în guvernul pe care îl va propune și a susținut că are o colaborare bună cu formațiunea. În același timp, a relatat că reprezentanții UDMR i-ar fi transmis că decizia de a nu susține guvernul nu ține de persoana sa, ci de o poziție discutată în partid, inclusiv în teritoriu. Veştea a mai spus că ar urma o discuție „mâine” la nivelul UDMR și că speră într-o decizie pozitivă după evaluarea cabinetului, argumentând din nou cu nevoia de guvernare și trecerea prin votul Parlamentului. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că va negocia cu toate partidele, inclusiv AUR, pentru a strânge o majoritate de învestire , în condițiile în care descrie situația drept „o perioadă de criză”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o strategie de formare a Guvernului bazată pe voturi „la bucată” în Parlament, nu pe o coaliție formală deja agreată. Veștea a făcut declarațiile marți seara, la Realitatea TV , după o discuție cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. El a spus că nu cunoaște bine „zona parlamentară” și că nu a avut ocazia să discute cu reprezentanți ai altor partide, dar că are „deschidere față de toate partidele parlamentare”, invocând nevoia de stabilitate guvernamentală. În acest context, premierul desemnat a afirmat explicit că va discuta cu toți parlamentarii pentru a obține voturile necesare, inclusiv cu cei din AUR, și a indicat că se așteaptă și la sprijin din afara PNL, menționând parlamentari USR care ar urma să participe la vot. „Nu am rezerve de a sta de vorbă cu absolut oricine, indiferent de orientarea politică.” Contextul politic imediat Veștea a fost convocat marți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, după ce PNL i-a cerut să își depună mandatul. Șeful statului a discutat și cu Sorin Grindeanu, potrivit surselor Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă dacă există deja un acord politic pentru o majoritate stabilă; declarațiile lui Veștea sugerează, mai degrabă, o încercare de a construi rapid sprijin parlamentar suficient pentru învestire. [...]
