Știri
Știri din categoria Politică
Mesajul președintelui Nicușor Dan sugerează o accelerare a parcursului european al Republicii Moldova, cu potențiale efecte de reglementare și aliniere instituțională în regiune, într-un moment în care Chișinăul își reafirmă public direcția pro-UE. Potrivit Agerpres, șeful statului român a declarat joi seară, la Chișinău, că „mai este doar puțin” până când Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană.
Nicușor Dan a făcut afirmația într-un discurs susținut în fața mulțimii adunate în Piața Marii Adunări Naționale, înaintea concertului festiv dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova. El a apreciat că Republica Moldova are „conducători care știu să o ducă acolo” și cetățeni care susțin obiectivul integrării.
„Mai este doar puțin până când Republica Moldova să intre acolo unde este locul, în Uniunea Europeană. Are conducători care știu să o ducă acolo și vă are pe voi cei care susțineți aceasta.”
În același discurs, președintele României a făcut referire la Ucraina și la președintele Volodimir Zelenski, prezent pe scenă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, insistând asupra importanței păstrării identității naționale.
„Domnul președinte Zelenski și poporul ucrainean dovedesc că atunci când există conștiință și când oamenii își apără identitatea, nimic nu le poate sta în cale.”
Nicușor Dan a mai spus că, în pofida opresiunilor și deportărilor, oamenii din Republica Moldova și-au păstrat cultura, tradițiile și identitatea.
Recomandate
Reuniunea trilaterală Dan–Sandu–Zelenski ridică miza politică a vizitei la Chișinău potrivit News , în condițiile în care președintele Nicușor Dan merge joi în Republica Moldova, de Ziua Independenței, iar seara are programată o întâlnire în trei cu Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski, urmată de declarații comune de presă. Vizita are loc cu prilejul manifestărilor dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova și include atât momente ceremoniale, cât și discuții la nivel înalt la Palatul Prezidențial din Chișinău. Administrația Prezidențială a transmis programul deplasării. Programul vizitei: Cahul, apoi Chișinău Dimineața, Nicușor Dan începe agenda la Cahul: ora 10.00: vizită la șantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”; ora 10.30: vizită la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. La Chișinău, președintele României este primit la ora 14.35 de Maia Sandu, la Palatul Prezidențial, unde sunt prevăzute convorbiri tête-à-tête și convorbiri oficiale. De la ora 16.45, cei doi participă la parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale , cu prilejul Zilei Independenței. Întâlnirea trilaterală și declarațiile comune Punctul central al zilei este reuniunea trilaterală programată la ora 18.45, la Palatul Prezidențial din Chișinău, între Nicușor Dan, Maia Sandu și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Cei trei lideri urmează să susțină declarații de presă comune la ora 19.25, tot la Palatul Prezidențial. Seara, programul mai include o cină oferită de Maia Sandu (ora 19.50, la Reședința de Stat „Nicolae Iorga”) și participarea, de la ora 21.10, la concertul festiv dedicat Zilei Independenței, alături de Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski, în Piața Marii Adunări Naționale. În context, News notează că Maia Sandu i-a invitat pe Nicușor Dan și Volodîmîr Zelenski la manifestările dedicate împlinirii a 35 de ani de independență a Republicii Moldova, iar Președinția de la Chișinău a confirmat invitația. Publicația menționează și că, potrivit NewsMaker, Maia Sandu s-a întâlnit la Kiev cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, care ar fi confirmat o vizită pentru 1 septembrie. [...]
Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR pentru noua lege a salarizării unitare s-au încheiat fără acord, ceea ce duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), potrivit Adevărul , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis miercuri, 26 august, de președintele Nicușor Dan . Miza este dublă: pe de o parte, România ratează un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar pe de altă parte, reforma salarizării în sistemul bugetar rămâne blocată politic, deși are „implicații sociale și economice majore”, după cum a argumentat șeful statului. De ce contează: bani pierduți și reformă amânată Președintele a spus că Administrația Prezidențială a mediat discuțiile începând din luna mai, însă „în ciuda negocierilor intense din ultimele luni”, cele patru partide nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii. În comunicat, Nicușor Dan a plasat eșecul negocierilor și în contextul amânărilor repetate, afirmând că reforma „nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022”, ceea ce a împins dezbaterea într-o „uriașă presiune a timpului”. Ce au convenit totuși partidele și ce urmează Deși nu există un acord pe conținutul legii, președintele a apreciat „disponibilitatea la dialog” și a indicat două angajamente asumate de partide: să nu depună separat proiecte concurente în Parlament, acceptând „împreună” pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR; să adopte legea până la sfârșitul acestui an și să respecte „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică limita totală de cheltuieli cu salariile din sectorul public). În paralel, Nicușor Dan a avertizat că resursele bugetare disponibile nu vor putea acoperi toate cererile sindicatelor, iar deși proiectul este „aproape finalizat din punct de vedere tehnic”, decizia rămasă este una politică: cum va fi împărțită anvelopa salarială între categoriile profesionale, cu efect direct asupra nivelului veniturilor din sistemul bugetar. Pentru context despre conținutul reformei, Adevărul a relatat separat despre noii legi a salarizării unitare , iar pe disputa politică și consecința din PNRR într-un material dedicat privind pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon . [...]
Kelemen Hunor avertizează că graba pe Legea salarizării poate costa mai mult decât pierderea banilor din PNRR , după ce Nicușor Dan a anunțat eșecul proiectului, potrivit Biziday . Liderul UDMR susține că un „proiect de lege necorespunzător” nu ar trebui adoptat nici sub presiunea termenului-limită, chiar dacă întârzierea are „un cost serios”. În mesajul său, Kelemen Hunor amintește că termenul nu este nou: conform angajamentului inițial din PNRR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL–PSD. În opinia sa, forma care a eșuat nu era echitabilă și nici nu corecta problemele acumulate în ultimii ani în sectorul public, unde „s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre”. Miza financiară: risc de pierdere din PNRR, dar și efecte pe termen lung Kelemen Hunor admite că nerespectarea termenului de la finalul lunii august implică un risc financiar major: România ar putea pierde aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR. Totuși, argumentează că adoptarea unei legi „proaste” doar pentru a respecta un termen ar fi putut produce pagube mai mari pe termen lung, prin stabilirea „în mod inechitabil” a veniturilor bugetarilor pentru ani de zile și prin înrăutățirea situației unor angajați. „Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost.” Ce urmează: o nouă variantă, în Parlament, „anul acesta” Liderul UDMR mai afirmă că o variantă mai bună a legii ar trebui să ajungă în Parlament în acest an. În același timp, respinge ideea că obiectivul ar fi doar obținerea acordului Comisiei Europene : „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană.” [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă Legea salarizării rămâne blocată, iar graba de a adopta un text „necorespunzător” poate împinge costul și mai sus, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o reacție după eșecul negocierilor politice, potrivit Mediafax . În mesajul său, liderul UDMR susține că România are nevoie „urgentă” de o nouă lege a salarizării care să corecteze inechitățile și dezechilibrele acumulate în sectorul public, dar spune că reforma nu poate fi făcută „sub presiunea timpului” în detrimentul angajaților. „Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios.” Miza economică: bani din PNRR și costul unei legi făcute „pentru aprobare” Kelemen Hunor avertizează că adoptarea unei legi doar pentru a trece de evaluarea Comisiei Europene ar fi o abordare greșită, argumentând că legislația trebuie să fie „echitabilă” și să răspundă nevoilor interne, nu doar condiționalităților externe. În același timp, contextul politic indică o presiune de calendar: președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile au durat luni și au fost mediate de Administrația Prezidențială. Linia roșie a UDMR: fără scăderi de venituri în sectorul public UDMR își menține principiul potrivit căruia „nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual” ca efect al noii legi. Kelemen Hunor afirmă că proiectul aflat în discuție nu îndeplinește această condiție și, în plus, nu poate fi adoptat responsabil „în doar câteva zile”, având în vedere că va influența veniturile a „sute de mii” de angajați și viitorul unor profesii. Liderul UDMR mai spune că majorările suplimentare pentru salariile foarte mari „mai pot aștepta”, în timp ce salariile mici ar trebui ajustate mai consistent, cu corectarea inechităților. Critici de procedură: proiect „în ultimul moment” și respins de sindicaliști Kelemen Hunor afirmă că proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și critică faptul că forma finală ar fi ajuns la parlamentari în ultimul moment, ceea ce ar fi făcut imposibilă o analiză serioasă într-un interval scurt. În lipsa unui acord politic, rămâne deschisă atât problema termenelor, cât și cea a conținutului: pe de o parte, riscul pierderii finanțării invocate, pe de altă parte, riscul unei legi adoptate rapid, cu efecte negative asupra veniturilor și echilibrului intern din sectorul public. [...]
Eșecul legii salarizării unitare riscă să coste PNRR și să tensioneze coaliția , după ce Ciprian Ciucu (PNL) a criticat public modul în care președintele Nicușor Dan a comunicat lipsa unui acord politic, potrivit News . Miza imediată, în termenii anunțați de șeful statului, este pierderea a 770 de milioane de euro aferente unui jalon din PNRR, după ce cele patru partide nu au ajuns la consens. Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL și primar general al Capitalei, s-a declarat nemulțumit de formularea prin care Nicușor Dan a pus eșecul pe seama „celor patru partide”, fără a face distincții între actorii implicați. În intervenția de miercuri seară la Euronews România, Ciucu a susținut că o astfel de comunicare alimentează percepția „toți sunt la fel” și poate avea consecințe politice pe termen mai lung. Disputa: cine poartă responsabilitatea pentru blocaj În argumentația sa, Ciucu a legat eșecul de o opoziție internă față de proiect, afirmând că a existat „o campanie de defăimare și de dezinformare” împotriva legii, în care „PSD și sindicatele și-au dat mâna să omoare proiectul”. El a mai spus că Guvernul a trimis „mai multe variante” la Bruxelles, iar Comisia Europeană ar fi respins variantele care nu erau „sustenabile”, astfel încât Executivul ar fi înaintat „singura formă” care urma să fie acceptată. În acest context, Ciucu a contestat ideea unei responsabilități colective, exprimată prin formula „partidele, otova împreună”, și a cerut delimitări între „alb și negru”, respectiv între „extremiști” și „pro-europeni și pro-occidentali”. Ce a anunțat președintele despre PNRR și calendarul legii Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că, în ciuda negocierilor din ultimele luni, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii salarizării. Totodată, el a precizat că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat proiectul în Parlament și și-au asumat împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Șeful statului a mai anunțat că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană (adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile din sectorul public, în parametrii acceptați în discuțiile cu Bruxelles-ul). De ce contează: bani pierduți și presiune pe o reformă cu impact bugetar Eșecul de etapă pe legea salarizării unitare are o dublă consecință: pe de o parte, pierderea unei sume din PNRR, pe de altă parte, creșterea presiunii politice pentru a livra până la final de an o lege care să fie, simultan, acceptabilă intern și compatibilă cu condițiile Comisiei Europene privind sustenabilitatea. Din informațiile din sursă nu reiese ce variantă de compromis ar putea fi repusă pe masă sau dacă există un nou calendar de negocieri, dincolo de ținta „până la sfârșitul acestui an” menționată de președinte. [...]
Ancheta Recorder pune presiune pe conducerea SPP după ce jurnalismul de investigație susține că șeful instituției, generalul Lucian Pahonțu , ar fi fost implicat în acțiuni de represiune în decembrie 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990, ceea ce redeschide discuția despre criteriile de integritate și controlul civil asupra serviciilor, potrivit Recorder . Jurnaliștii afirmă că investigația lor se bazează pe documente și mărturii și că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989. Conform materialului, în acea zonă trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. Aceeași anchetă susține că actualul șef al SPP ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București. Reacția lui Pahonțu: fără răspuns la întrebări, invocă „normele legale” Potrivit sursei, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă întrebărilor transmise despre biografia sa și s-a limitat la o poziție generală privind activitatea sa. „Întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate.” De ce contează: SPP, o funcție-cheie păstrată peste schimbări politice Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani și a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția, pe durata mandatelor a trei președinți și a 15 guverne, conform informațiilor prezentate. Recorder mai notează că, în ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că, după preluarea conducerii, ar fi început să angajeze „cadre militare” provenite din fostele instituții represive comuniste sau participanți la acțiuni represive din decembrie 1989. În același context, Găinușă ar fi susținut că Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, fără alte detalii. Reacții politice: Băsescu cere demiterea, Nicușor Dan vorbește despre evaluare Fostul președinte Traian Băsescu, care l-a numit pe Pahonțu în 2005, a spus într-un interviu pentru HotNews că este surprins de informații și că, în aceste condiții, Pahonțu ar trebui să-și piardă funcția. „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-şi piardă funcţia.” Președintele Nicușor Dan a declarat, la scurt timp după preluarea mandatului, că va face o evaluare a șefului SPP și, mai larg, a activității serviciilor, precizând că evaluarea va avea loc „imediat după ce ieșim din problemele de guvern”. Într-un episod separat, Administrația Prezidențială a explicat prezența lui Pahonțu la o masă la Bruxelles, invocând cadrul legal privind protecția demnitarilor, iar Nicușor Dan a oferit propria explicație a contextului întâlnirii. În lipsa unui răspuns punctual la acuzațiile din anchetă, miza imediată rămâne dacă și cum se va concretiza evaluarea anunțată la nivelul Administrației Prezidențiale și ce consecințe instituționale ar putea urma pentru conducerea SPP. [...]
