Știri
Știri din categoria Politică
Mesajul președintelui Nicușor Dan sugerează o accelerare a parcursului european al Republicii Moldova, cu potențiale efecte de reglementare și aliniere instituțională în regiune, într-un moment în care Chișinăul își reafirmă public direcția pro-UE. Potrivit Agerpres, șeful statului român a declarat joi seară, la Chișinău, că „mai este doar puțin” până când Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană.
Nicușor Dan a făcut afirmația într-un discurs susținut în fața mulțimii adunate în Piața Marii Adunări Naționale, înaintea concertului festiv dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova. El a apreciat că Republica Moldova are „conducători care știu să o ducă acolo” și cetățeni care susțin obiectivul integrării.
„Mai este doar puțin până când Republica Moldova să intre acolo unde este locul, în Uniunea Europeană. Are conducători care știu să o ducă acolo și vă are pe voi cei care susțineți aceasta.”
În același discurs, președintele României a făcut referire la Ucraina și la președintele Volodimir Zelenski, prezent pe scenă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, insistând asupra importanței păstrării identității naționale.
„Domnul președinte Zelenski și poporul ucrainean dovedesc că atunci când există conștiință și când oamenii își apără identitatea, nimic nu le poate sta în cale.”
Nicușor Dan a mai spus că, în pofida opresiunilor și deportărilor, oamenii din Republica Moldova și-au păstrat cultura, tradițiile și identitatea.
Recomandate
România și Italia își consolidează frontul pro-coeziune în negocierile pentru viitorul buget al UE , printr-o coordonare politică menită să blocheze eventuale tăieri la fondurile pentru dezvoltare regională și agricultură, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit la Bruxelles liderii grupului „ Prietenii Coeziunii ”, înaintea reuniunii Consiliului European. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a indicat că statele din grup vor rămâne unite pe parcursul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene, mizând pe patru priorități comune. Ce cer „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Conform președintelui României, agenda comună urmărește: resurse suficiente pentru a acoperi toate prioritățile comune ale UE; protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, atât ca finanțare, cât și ca reguli de implementare; contribuții echitabile din partea statelor membre; eliminarea mecanismelor de rambursare („rebates”) – reduceri aplicate contribuțiilor unor state la bugetul UE. „Împreună cu Giorgia Meloni, am reunit șefii de stat și de guvern din grupul «Prietenii Coeziunii» înaintea reuniunii EUCO”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. De ce contează: bugetul UE se decide prin unanimitate Miza este ridicată deoarece aprobarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din Uniune, notează Mediafax. În acest context, coagularea unui grup de state care cer explicit protejarea coeziunii și agriculturii poate influența direct arhitectura finală a bugetului. Contextul summitului de la Bruxelles Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu o agendă încărcată, care include discuții despre limitarea creșterii rapide a exporturilor din China (pe fondul închiderii unor fabrici), reducerea prețurilor ridicate la energie și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene, potrivit Reuters și Euronews, citate de Mediafax. Nicușor Dan a mai transmis că liderii europeni din grup vor continua să colaboreze pentru ca aceste priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul european. [...]
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
România și Bulgaria vor împinge în UE și NATO măsuri mai ferme anti-drone pentru a proteja transportul comercial din Marea Neagră , după atacul recent asupra unor nave în largul coastelor bulgare, potrivit News . Președintele Nicușor Dan avertizează că riscul nu se limitează la rutele maritime regionale, ci poate afecta și aprovizionarea agricolă către alte continente. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova , despre „recentul atac cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră” și despre „celelalte incidente” care au afectat transportul maritim și infrastructura din apele teritoriale române. De ce contează: risc operațional pe coridorul maritim și pe lanțul de aprovizionare agricol Nicușor Dan leagă atacurile de contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și susține că acestea au efecte care depășesc zona de securitate, intrând în sfera economică și logistică. „Aceste atacuri cu drone sunt consecinţe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi pun în pericol nu numai transportul maritim din regiunea noastră, ci şi aprovizionarea agricolă vitală către alte continente”. Ce au convenit Bucureștiul și Sofia Cei doi lideri au agreat o coordonare mai strânsă între România și Bulgaria pentru a promova, la nivel european și aliat, măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, cu obiectivul explicit de a crește siguranța navigației comerciale în Marea Neagră. „Am convenit ca România şi Bulgaria să colaboreze strâns pentru a promova măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE şi al NATO, în vederea asigurării siguranţei transportului maritim comercial în Marea Neagră”. Publicația nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al acestor măsuri, dincolo de intenția de a le promova în UE și NATO. [...]
Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina printr-un pachet de sancțiuni și ajutor militar , pe fondul noilor tensiuni dintre Kiev și Casa Albă condusă de Donald Trump, în timp ce Volodîmîr Zelenski este primit la Londra inclusiv de Regele Charles. Informațiile apar în Politico . Zelenski a anunțat într-o postare pe X că, în timpul vizitei de miercuri în Regatul Unit, se va întâlni atât cu monarhul britanic, cât și cu premierul Andy Burnham , la Downing Street. Vizita vine după ce Trump l-a criticat pe liderul ucrainean și după ce a încheiat un acord cu Moscova pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină, potrivit aceleiași surse. Semnal politic cu efecte concrete: sancțiuni, rachete și finanțare Downing Street a transmis că premierul britanic a cerut miniștrilor să pregătească, în următoarele săptămâni, propuneri pentru sancțiuni suplimentare, ajutor militar și pachete fiscale de sprijin pentru Ucraina. Măsurile anunțate includ: livrarea de rachete sol-aer în valoare de 45 milioane lire sterline; implementarea unei interdicții privind exporturile rusești de gaz natural lichefiat (GNL); accelerarea livrărilor a peste 5.000 de „Lightweight Multirole Missiles” către Ucraina, pe parcursul a patru ani, finanțate cu 1,6 miliarde lire sterline. Primire „fără precedent” la Downing Street Zelenski urmează să primească o gardă ceremonială din partea No.12 Company The Irish Guards la sosirea sa la Downing Street miercuri după-amiază, iar un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că gestul este considerat „fără precedent”. În paralel, Regele Charles este programat să îl primească pe președintele ucrainean în audiență, într-o nouă rundă de întâlniri care, potrivit Politico, urmăresc să susțină public liderul de la Kiev într-un moment sensibil. Context: Londra încearcă să „repare punți” cu Washingtonul Politico notează că aceasta este prima vizită a lui Zelenski într-o capitală europeană de la anunțul făcut vinerea trecută de Trump privind acordul cu Rusia și a doua întâlnire a liderului ucrainean cu Burnham. Burnham a evitat până acum să îl condamne pe președintele SUA pentru înțelegerea cu Moscova, spunând parlamentarilor că vrea să „încerce să repare punți astfel încât sprijinul să revină”. Într-o declarație emisă înaintea vizitei, premierul britanic a insistat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit” și legat de securitatea Regatului Unit. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat ambasadorilor UE măsurile de echilibrare bugetară, mizând pe creșterea încrederii mediului de afaceri , potrivit Agerpres . Discuția a avut loc la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene acreditat în România. Bolojan le-a mulțumit partenerilor europeni pentru colaborarea și sprijinul acordat Guvernului și a felicitat Președinția irlandeză a Consiliului UE pentru mandatul exercitat până acum, în contextul „provocărilor” cu care se confruntă Uniunea și statele membre. În intervenția sa, premierul a reafirmat importanța apartenenței României la UE: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Mesajul economic: buget, reforme structurale și energie Potrivit comunicatului Executivului citat de Agerpres, Bolojan a prezentat „succint” măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea situației bugetare și corectarea deficiențelor structurale, cu obiectivul declarat de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri. El a subliniat și importanța continuării acestor măsuri în context internațional complicat, precum și necesitatea asigurării securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Securitatea la Marea Neagră și riscurile hibride Un alt subiect discutat a vizat deteriorarea situației de securitate la Marea Neagră. Conform comunicatului, premierul a indicat deschiderea României pentru cooperare strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru securitatea navigației, inclusiv pe fondul „ ultimelor atacuri asupra navelor comerciale ” în zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. Pe agenda discuțiilor au fost incluse și acțiunile hibride și campaniile de dezinformare. La final, Bolojan a mulțumit aliaților pentru prezența militară în România, pe care a legat-o de consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. [...]
