Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Orban atacă Bruxelles-ul într-un moment...

Orban atacă Bruxelles-ul într-un moment electoral sensibil - Opoziția conduce în sondaje, iar premierul susține că pericolul vine din UE, nu din Est

Viktor Orban vorbește despre amenințările din Bruxelles în fața susținătorilor săi.

Viktor Orban acuză UE că este „adevărata amenințare” pentru Ungaria și susține că Bruxelles încearcă să-i submineze guvernul înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026, potrivit Deutsche Welle. Într-un discurs rostit sâmbătă în fața susținătorilor săi, premierul ungar a afirmat că „cei care iubesc libertatea nu ar trebui să se teamă de Est, ci de Bruxelles” și a descris instituțiile europene drept o sursă de „pericol iminent”.

Declarațiile vin într-un moment politic delicat pentru liderul aflat la putere din 2010. Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, se află înaintea formațiunii Fidesz în majoritatea sondajelor, ceea ce transformă scrutinul din aprilie în cea mai serioasă provocare electorală pentru Orban din ultimii ani. Premierul a susținut că Uniunea Europeană îl sprijină pe principalul său adversar și a vorbit despre o „mașină represivă” care ar funcționa în Ungaria, promițând că aceasta va fi „curățată după aprilie”.

Context politic și mize

Discursul se înscrie într-o linie constant critică la adresa Bruxelles-ului. Orban:

  • s-a opus în repetate rânduri sprijinului financiar acordat de UE Ucrainei;
  • a blocat decizii europene privind ajutorul pentru Kiev;
  • este considerat un aliat al fostului președinte american Donald Trump.

În plan intern, mesajul transmite ideea că adevărata confruntare nu este cu opoziția maghiară, ci cu instituțiile europene, pe care premierul le acuză că influențează politica de la Budapesta.

Alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026 vor arăta dacă această strategie de campanie, centrată pe confruntarea cu Uniunea Europeană, reușește să mobilizeze electoratul fidel sau dacă ascensiunea partidului Tisza va produce o schimbare politică majoră în Ungaria.

Tag-uri:uniunea europeanapolitica ungariaviktor orbanfideszpartidul tiszatensiuni bruxellesalegeri parlamentare 2026
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăamp.dw.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Viktor Orban discută despre opoziția creată de Uniunea Europeană.
Politică14 feb. 2026

Viktor Orban acuză Bruxellesul înaintea alegerilor - susține că opoziția este „creația” UE

Viktor Orban acuză Uniunea Europeană și Germania că ar fi creat opoziția care îi amenință puterea înaintea alegerilor din aprilie. Declarațiile au fost făcute în discursul privind starea națiunii, potrivit Digi24 , care citează agenția dpa. Premierul ungar susține că adevărații săi adversari nu sunt partidele din țară, ci „stăpânii lor de la Bruxelles”. În contextul alegerilor parlamentare programate pe 12 aprilie 2026, Orban a indicat drept forțe din spatele noii opoziții conservatoare – Partidul Respectului și Libertății (Tisza) – pe eurodeputatul german Manfred Weber , liderul Partidului Popular European, și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pe care a numit-o „nașă” a formațiunii. El a afirmat că „germanii știu că au nevoie de un partid ungar”, legând ascensiunea Tisza de ieșirea Fidesz din PPE, în 2021. Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, este creditat de sondaje drept potențial câștigător al scrutinului, reprezentând cea mai serioasă provocare pentru Orban din ultimii 16 ani. Magyar, fost membru Fidesz și ex-soț al fostei ministre a justiției Judit Varga, a părăsit partidul de guvernământ în urma unui scandal care a afectat conducerea. Discursul lui Orban marchează o escaladare a retoricii anti-Bruxelles într-un moment politic sensibil, în care echilibrul de putere din Ungaria ar putea fi pentru prima dată serios contestat la urne. [...]

Zelenski susține un discurs la Conferința de Securitate de la München, abordând tensiunile cu Ungaria.
Politică15 feb. 2026

Dispută publică între Zelenski și Orban - Dezbaterea privind UE se mută în plan politic deschis

Un nou episod tensionat între Volodimir Zelenski și Viktor Orban a avut loc în marja Conferinței de Securitate de la München, unde președintele Ucrainei a lansat un atac direct la adresa premierului ungar , iar reacția Budapestei nu a întârziat. Tema centrală a disputei este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană , într-un moment în care războiul cu Rusia continuă să redefinească echilibrele politice din Europa. În discursul său, Zelenski a insistat asupra nevoii de unitate europeană în fața agresiunii ruse și a criticat pozițiile considerate prea prudente sau ambigue ale unor lideri din regiune. Referindu-se explicit la Viktor Orban , liderul de la Kiev a afirmat că „numai Viktor se poate gândi cum să-și mărească burta, nu armata”, sugerând că Ungaria nu tratează suficient de ferm amenințarea reprezentată de Moscova. Declarația a fost preluată rapid de presa internațională și a amplificat tensiunile deja existente între cele două capitale. Replica lui Viktor Orban a venit pe platforma X , unde a respins criticile și a reiterat opoziția față de integrarea rapidă a Ucrainei în blocul comunitar. Premierul ungar a transmis că dezbaterea nu este una personală, ci privește viitorul Ungariei, al Ucrainei și al Europei. În mesajul său, Orban a afirmat că Ucraina „nu poate deveni membru al Uniunii Europene”, argumentând că o astfel de decizie trebuie analizată din perspectiva intereselor pe termen lung ale statelor membre. Contextul este unul sensibil. Ungaria a adoptat în ultimii ani o poziție mai rezervată față de sprijinul acordat Kievului, în timp ce Zelenski încearcă să mențină sprijinul politic și militar al partenerilor europeni. Aderarea Ucrainei la UE rămâne un obiectiv strategic declarat al administrației de la Kiev, dar procesul presupune negocieri complexe și consens între statele membre, inclusiv din partea Budapestei. Schimbul de replici de la München reflectă divergențele tot mai vizibile din interiorul Uniunii Europene privind ritmul și condițiile integrării Ucrainei, într-un moment în care securitatea regională este direct legată de evoluția conflictului cu Rusia. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la München.
Politică13 feb. 2026

Merz vrea clarificarea articolului 42 din tratatele UE - discută cu Macron despre descurajare nucleară europeană

Potrivit News.ro , cancelarul german Friedrich Merz a declarat la Conferinţa de securitate de la München că a început discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei componente europene de descurajare nucleară , integrată în cadrul NATO, şi a cerut o dezbatere despre modul în care ar trebui aplicată clauza de „asistenţă reciprocă” din tratatele UE. Merz a susţinut că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa „autoimpusă” faţă de SUA şi să construiască un pilon european mai puternic în cadrul Alianţei. „Nu facem acest lucru renunţând la NATO” , a spus el, ci prin consolidarea contribuţiei europene. În acelaşi timp, a admis că relaţia transatlantică va presupune mai multe diferenţe de opinie decât în trecut, dar a insistat că parteneriatul rămâne esenţial. Discuţie despre articolul 42 şi descurajare nucleară europeană Un punct sensibil al discursului a fost apelul la clarificarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat. Merz a cerut ca Uniunea să precizeze cum funcţionează concret această clauză, subliniind că iniţiativa nu ar trebui să înlocuiască NATO , ci să întărească dimensiunea europeană din interiorul alianţei. În paralel, el a confirmat „primele discuţii” cu Macron privind un program european de descurajare nucleară. Trecând la relaţia cu SUA, cancelarul a avertizat că „nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure” într-o eră a rivalităţii marilor puteri. Totodată, a punctat clar diferenţele ideologice: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa”, adăugând că libertatea de exprimare în Europa are limite atunci când intră în conflict cu demnitatea umană şi legea fundamentală. Merz a respins protecţionismul şi tarifele, pledând pentru comerţ liber şi cooperare multilaterală, inclusiv în domeniul climatic şi sanitar. În viziunea sa, Europa trebuie să-şi valorifice mai bine potenţialul economic şi militar, amintind că PIB-ul UE este de aproape zece ori mai mare decât al Rusiei, fără ca acest avantaj să se reflecte proporţional în forţa strategică. Discursul a marcat prima sa intervenţie la MSC din postura de cancelar şi a fost interpretat ca o încercare de a seta tonul dezbaterilor, notează sursa citată. [...]

Critica lui Bogdan Ivan asupra conducerii economice bazate pe costuri excesive.
Politică15 feb. 2026

Bogdan Ivan critică numirea contabililor în conducerea companiilor - riscul de concentrare excesivă pe costuri poate afecta deciziile strategice

Bogdan Ivan a criticat, indirect, abordarea de tip „contabil” în guvernare , pe fondul tensiunilor din Coaliție legate de reducerea cheltuielilor și de direcția economică, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre tăieri de costuri în administrația locală și centrală, asociate în spațiul public cu premierul Ilie Bolojan , deși ministrul spune că nu la acesta s-a referit. Mesajul ministrului Energiei, social-democrat, a fost formulat ca o critică la adresa unei guvernări concentrate exclusiv pe controlul cheltuielilor, în detrimentul investițiilor și al dezvoltării. Ivan a susținut că, asemenea unei companii, statul are nevoie de „viziune” și asumare, nu doar de reducerea costurilor, mai ales într-un moment în care „întregul raport de forțe mondial se schimbă”. „Nu poți să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare și de risc.” Întrebat explicit dacă aluzia îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a negat și a spus că vorbea despre „principii”. În aceeași intervenție, el a criticat faptul că agenda publică se blochează în „detalii” care ar trebui să rămână marginale, în loc ca România să urmărească un rol mai puternic în deciziile internaționale, inclusiv pe energie și în regiunea Mării Negre. Declarațiile lui Ivan se înscriu într-un tablou mai larg de critici interne în Coaliție la adresa lui Bolojan. Digi24 notează că premierul a fost „aspru criticat” de colegi din PSD după ce Institutul Național de Statistică a încadrat România în recesiune tehnică, iar Sorin Grindeanu a catalogat situația drept „o rușine pentru Coaliție” și a indicat existența unui „vinovat principal” pentru „direcția greșită”. Pe fond, ministrul Energiei a încercat să lege disputa despre cheltuieli de o miză politică și financiară imediată: menținerea coeziunii între PSD, PNL, USR și UDMR și accelerarea atragerii de bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ivan a subliniat că 2026 este „crucial” pentru a aduce cât mai multe fonduri până la 31 august, sugerând că presiunea pe rezultate poate amplifica fricțiunile din interiorul guvernării. [...]

Vladimir Putin discutând despre situația politică din Rusia.
Politică15 feb. 2026

Criticile ultranaționaliștilor ruși la adresa lui Putin afectează stabilitatea politică - impact asupra conducerii Kremlinului

Ultranaționaliștii ruși se întorc împotriva Moscovei , potrivit Foreign Policy . Acești „Z-patrioți”, inițial susținători ai invaziei Ucrainei, își pierd încrederea în guvernul lui Vladimir Putin , pe care îl acuză de gestionarea ineficientă a războiului. În mod paradoxal, aceleași teorii conspiraționiste promovate de Putin pentru a justifica acțiunile Rusiei sunt acum folosite împotriva sa. Teorii conspiraționiste și retorică extremistă Ultranaționaliștii ruși, cunoscuți sub numele de „Z-patrioți”, au adoptat o retorică extremă, descriind Occidentul, în special „Anglo-Saxonii”, ca fiind un inamic conspirativ al Rusiei. Această viziune, care include referințe la un imperiu britanic imaginar și la conspirații masonice, a fost inițial promovată de Putin, dar acum se întoarce împotriva lui. Un exemplu notabil este Maxim Kalashnikov , un proeminent susținător al acestor teorii, care promovează ideea unui imperiu rus tehnologic avansat, bazat pe tehnologii secrete staliniste. Într-un interviu recent, Kalashnikov și Yuri Yevich , expert în medicină tactică, au discutat despre cum „Anglo-Saxonii” sunt un „popor prădător” care amenință Rusia. „Anglo-Saxonii sunt un popor prădător, un popor parazit... Ei studiază alte națiuni așa cum un măcelar studiază o vacă—doar pentru a găsi cel mai bun loc în care să înfigă cuțitul”, a declarat Yevich. Impactul asupra regimului Putin Această retorică a fost utilă pentru Putin, oferindu-i un inamic vag și convenabil pentru a explica eșecurile interne. Totuși, problema cu stimularea unei astfel de frenezii este că poate să se întoarcă împotriva creatorului său. Persoane precum Yevich, care cred cu adevărat în această propagandă, devin acum o amenințare pentru Putin. Z-patrioții consideră că imperiul a corupt chiar și conducerea de la Kremlin, ceea ce a dus la o criză de încredere în mitul „țarului bun”. Această pierdere de încredere a dus la o ruptură în contractul social care îi ținea pe acești radicali de partea lui Putin. Viitorul incert al regimului În contextul în care visurile de a cuceri rapid Kievul s-au destrămat, iar glumele despre „liniile roșii” ale Rusiei sunt răspândite pe internet, Z-patrioții devin tot mai furioși și deziluzionați. Există temeri că un nou „timp al necazurilor” ar putea fi iminent pentru Rusia, iar o nouă înfrângere militară sau un acord de pace cu Ucraina ar putea fi scânteia care să declanșeze o criză majoră. Acești credincioși adevărați, furioși și înarmați, nu vor fi acolo pentru a răsturna regimul, ci pentru a „purifica” și a salva imperiul glorios, eliminând un impostor de pe tron. Aceasta este provocarea reală cu care Putin ar putea să se confrunte în viitorul apropiat. [...]

Donald Trump zâmbind, purtând o șapcă roșie cu mesajul politic.
Politică15 feb. 2026

Fostul președinte Obama susține că Trump alunecă spre practici de dictatură; Discursul politic, redus la nivel de clovn

Conform Mediafax , fostul președinte american Barack Obama critică dur operațiunile ICE din Minnesota , pe care le compară cu metode întâlnite în regimuri autoritare. În opinia sa, amploarea raidurilor federale și consecințele acestora – inclusiv uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, după ce au încercat să reziste agenților – marchează o abatere periculoasă de la principiile democratice. Obama a condamnat aceste acțiuni în podcastul lui Brian Tyler Cohen, unde a subliniat că practica amintește de comportamente „văzute în dictaturi”, accentuând gravitatea situației și reacțiile publice generate în Minneapolis, oraș în care protestele au izbucnit imediat după incident. În același podcast, fostul lider de la Casa Albă a discutat și despre degradarea discursului politic din SUA, pe care a descris-o drept „un spectacol de clovni” . Declarația sa vine în contextul scandalului iscat de distribuirea de către Donald Trump a unui videoclip rasist în care el și soția sa, Michelle Obama, erau reprezentați cu fețele suprapuse pe corpuri de maimuțe. Obama consideră că astfel de gesturi arată pierderea decenței publice și a respectului pentru funcțiile statului, un fenomen tot mai vizibil în spațiul politic american. Pentru a înțelege reacțiile generate de operațiunile ICE, merită observate câteva elemente cheie: Raidurile au implicat mii de agenți federali , desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni. Arestările au vizat atât imigranți, cât și cetățeni americani , fapt care a ridicat întrebări privind legalitatea și proporționalitatea acțiunilor. Operațiunea a fost anulată oficial , însă doar după intensificarea tensiunilor și apariția criticilor publice. Obama a lăudat reacția comunității locale, remarcând rezistența civică și mobilizarea în condiții extrem de dificile, inclusiv temperaturi sub zero grade. Pentru fostul președinte, aceste manifestări reprezintă un indicator al vitalității societății americane și al capacității ei de a respinge derapajele instituționale. În paralel, Donald Trump a minimalizat controversele legate de videoclipul rasist, susținând că nu a vizionat materialul în întregime și că un membru al personalului său este responsabil pentru publicarea acestuia. Reacțiile politice au fost însă extinse, atât democrați, cât și o parte dintre republicani criticând decăderea normelor de comunicare publică. [...]