Știri
Știri din categoria Politică

UDMR încearcă să limiteze costul politic al scandalului printr-o delimitare rapidă: Kelemen Hunor spune că înregistrarea care a declanșat controversa în jurul lui Demeter András a fost „scoasă din context”, dar admite că limbajul folosit este „inacceptabil” și afirmă că i-a cerut acestuia demisia „imediat”, potrivit G4Media.
Liderul UDMR a declarat, marți, la Parlament, că scandalul este „o manipulare ordinară” construită în jurul unei afirmații „scoase din context”. În același timp, Kelemen Hunor a spus că, din cauza limbajului și a felului în care subiectul a fost amplificat public, a considerat necesar un „pas înapoi” și i-a cerut lui Demeter să demisioneze, gest făcut „ieri după-amiază”, conform relatării.
Mesajul central al lui Kelemen Hunor combină două linii: apărarea fostului ministru pe fondul acuzației de manipulare și sancționarea limbajului, pentru a evita prelungirea crizei.
În declarațiile sale, el susține că, fără demisie, UDMR ar fi fost nevoită „în săptămânile și lunile care urmează” să explice constant conținutul înregistrării și contextul acesteia.
Kelemen Hunor a afirmat că înregistrarea apărută în spațiul public ar fi fost făcută anul trecut și publicată abia după „șase-șapte luni” pe „un site din Maramureș”, pe care îl descrie drept „nu prea cunoscut”. El a calificat acest tip de publicare drept „o metodă tipică de a șantaja pe cineva”.
Totodată, liderul UDMR a spus că „nu există coincidențe” și a avansat două posibile explicații pentru momentul apariției:
În apărarea lui Demeter András, Kelemen Hunor a invocat activitatea acestuia din 2010–2011, când era președinte al Consiliului de Administrație și director general al Radiodifuziunii. El a susținut că Demeter a avut un rol important în achiziția Radio Chișinău de către Radio România, afirmând că, altfel, postul „ajungea la ruși, direct sau prin interpuși”.
Kelemen Hunor a mai spus că a existat o anchetă în care acuzația era că statul ar fi fost prejudiciat, însă „dosarul a fost închis”.
Recomandate

UDMR propune un „guvern de armistițiu” pe termen limitat pentru a debloca deciziile urgente legate de PNRR, SAFE și buget , în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară nu ar permite o majoritate stabilă până în 2028, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că a avansat ideea la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni , după ce discuțiile nu au dus la o soluție politică de majoritate. În interviul acordat Digi24, liderul UDMR a invocat explicit blocajul dintre PNL și USR, care ar avea decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, ceea ce face dificilă formarea unei majorități „confortabile”. Ce ar rezolva „guvernul de armistițiu”, în viziunea UDMR Propunerea are un obiectiv operațional: adoptarea rapidă a măsurilor considerate urgente, în special cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), SAFE și buget. Hunor susține că o formulă temporară ar permite partidelor să „pună în paranteză” conflictul politic și să refacă o coaliție până în toamnă, pentru a evita blocarea obiectivelor asumate prin PNRR. „O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD.” Scenariul „etapizat”: de la armistițiu la guverne minoritare și tehnocrat Liderul UDMR descrie o succesiune de formule, dacă nu se poate obține o stabilitate pe termen lung: un „guvern de armistițiu” pe durată limitată; eventual, guverne minoritare succesive; în ultimul an înainte de alegerile parlamentare din 2028, un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile și să administreze țara. Hunor afirmă că PSD nu ar vota un guvern din care nu face parte, motiv pentru care ar trebui luate în calcul și variante de guvernare minoritară, dacă armistițiul nu se poate transforma într-o coaliție funcțională. Contextul blocajului: două încercări eșuate și o criză de peste două luni România este în criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Executivul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După demitere, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru o nouă majoritate. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar. Ulterior, a fost desemnat Adrian Veștea (PNL), însă guvernul propus de acesta a picat în Parlament, cu 189 de voturi. Întrebat cum a fost primită propunerea UDMR, Kelemen Hunor nu a dat detalii, dar a susținut că varianta nu a fost respinsă și că președintele „ar accepta” această soluție. [...]

Finalizarea PNRR până la sfârșitul verii depinde, în viziunea PNL, de formula viitorului Guvern , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că o coaliție PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” pentru închiderea planului și evitarea pierderii fondurilor rămase, potrivit Agerpres . Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, explică de ce liberalii spun că nu mai au încredere să „dea guvernarea pe mâna PSD” cu promisiunea unei cedări ulterioare. El invocă precedente în care PSD ar fi încălcat angajamente politice, inclusiv faptul că, deși PNL a cedat guvernarea în 2023 conform înțelegerii din 2021, PSD ar fi încălcat în luna mai un nou angajament care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. Miza economică: fondurile din PNRR și continuitatea reformelor În mesajul citat, Mureșan leagă direct formula guvernamentală de capacitatea României de a continua reformele necesare pentru atragerea banilor europeni și pentru o „creștere economică sustenabilă”. El afirmă că PSD nu și-ar fi asumat continuarea măsurilor de reformă și modernizare începute de Guvernul Bolojan, pe care le consideră esențiale pentru accesarea fondurilor rămase din PNRR. Argumentul PNL: rezultate invocate și termen-limită „până la finalul verii” Liberalul susține că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, iar de aici concluzia că aceeași formulă ar fi necesară pentru a duce planul la bun sfârșit. „Un Guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR – care trebuie închis până la finalul verii – și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis Siegfried Mureșan. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul concret al închiderii PNRR sau despre pașii instituționali următori, dincolo de poziționarea politică a lui Mureșan privind formula de guvernare. [...]

Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]

Refuzul PSD de a vota reformele din PNRR riscă să blocheze jaloane esențiale, iar disputa s-a mutat în spațiul public , după ce Sorin Grindeanu a reacționat agresiv pe Facebook la criticile unui activist civic, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD l-a atacat într-un comentariu pe Marian Rădună , care îl criticase pentru poziția social-democraților privind pachetele de reforme din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din bani europeni). În mesaj, Grindeanu a invocat că proiectele pe PNRR ar urma să fie votate „după dezbatere”, „în mod transparent” și „cu toți partenerii sociali la masă”. „Tu nu erai ăla care se tăvălea pe covoare prin Parlament?! Nu ți-e rușine să vorbești așa?! Voi la USR cu 8 la sută îmi spui mie ce să fac?! (…) Iar proiectele pe PNRR le votăm după dezbatere, în mod transparent și cu toți partenerii sociali la masă - nu cum vreți voi și Bolojan. Capisci?!” Ce a declanșat conflictul În postarea sa, Marian Rădună a susținut că a auzit că Sorin Grindeanu „nu votează pachetele pentru PNRR” și a lansat acuzații dure la adresa liderului PSD, pe care l-a etichetat în mesaj. „Am auzit că Sorin Grindeanu nu votează pachetele pentru PNRR. (…) Nu v-a ajuns cât ați furat? Eu v-aș băga la pușcărie pentru falimentarea României!” Context: cine este Marian Rădună Știrile Pro TV îl descrie pe Marian Rădună drept activist civic, voluntar și coordonator de proiecte sociale. Numele lui a revenit recent în atenția publică după ce a fost amendat de jandarmi pentru organizarea unui marș de comemorare la 10 ani de la tragedia Colectiv, pe 30 octombrie 2025, iar ulterior Jandarmeria Română i-a adresat scuze publice. De ce contează Miza depășește schimbul de replici: tema este votarea reformelor din PNRR, prezentate în material drept „vitale pentru România”. În acest context, escaladarea conflictului în spațiul public pune presiune suplimentară pe procesul politic de adoptare a pachetelor de reforme și pe modul în care PSD își justifică poziția privind calendarul și condițiile de vot. [...]

Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]

PSD respinge ideea suspendării președintelui, ceea ce reduce șansele ca demersul AUR să strângă majoritate în Parlament , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu identifică la acest moment motive constituționale” pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și că nu vede „nici o majoritate” care să susțină o astfel de acțiune. Declarațiile au fost făcute la România TV , unde Grindeanu a insistat că, din perspectiva PSD, nu există o bază constituțională „care să stea în picioare” pentru declanșarea procedurii. El a adăugat că a fost adversar politic al lui Nicușor Dan și că l-a votat o singură dată, „în turul doi anul trecut”, dar că asta nu schimbă evaluarea privind lipsa motivelor de suspendare. În același context, liderul PSD a sugerat că inițiativa ar ține mai degrabă de ambiții politice, menționând că ar exista „dorința unora de a fi ei președinți”. Întrebat la cine se referă, i-a indicat pe George Simion, Călin Georgescu și Ilie Bolojan. Context: AUR a decis pe 1 iulie să înceapă procedura AUR a anunțat pe 1 iulie demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit unui comunicat al formațiunii, mai notează Agerpres. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (județul Teleorman), unde cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Printre motivele invocate de AUR se numără: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. De ce contează: fără o majoritate, suspendarea rămâne improbabilă Poziția exprimată de Grindeanu indică faptul că, cel puțin în acest moment, AUR nu are un sprijin evident pentru a construi o majoritate parlamentară în favoarea suspendării. În lipsa unei astfel de majorități, demersul rămâne mai degrabă un instrument de presiune politică decât o procedură cu șanse imediate de finalizare. [...]