Fragmentarea zonei de centru riscă să împingă Franța spre un tur doi între extreme la prezidențialele din 2027, într-un context în care mai multe candidaturi din aceeași familie politică își pot canibaliza voturile, potrivit unei analize publicate de G4Media. Miza depășește politica internă: o eventuală victorie a extremei drepte ar avea consecințe „nu doar pentru această țară, ci și pentru întreaga Europă”.

În analiza semnată de Petru Clej, candidații extremelor – Jordan Bardella (Reunirea Națională, RN) și Jean-Luc Mélenchon (Franța Nesupusă, LFI) – sunt descriși ca tot mai bine poziționați pentru calificarea în turul al doilea, pe fondul multiplicării candidaturilor în zona de centru și centru-dreapta, după ce Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.

De ce contează: centrul își împarte voturile, iar „barajul” devine mai greu

Un element-cheie este intrarea în cursă a fostului premier Gabriel Attal (Renaștere, centru), care, potrivit analizei, a generat neliniște în tabăra partidelor asociate guvernării Macron după 2017.

Candidatura lui Attal ar reduce semnificativ șansele lui Édouard Philippe (Orizonturi, centru-dreapta) – primul premier al lui Macron (2017–2020) și primul care își anunțase intenția de a candida. Philippe era prezentat în sondaje drept singurul care l-ar putea învinge pe candidatul RN în turul al doilea și, totodată, drept cel mai bine plasat pentru a ajunge în finală după Bardella.

În același timp, și Bruno Retailleau, liderul partidului Republicanii (LR, centru-dreapta), este menționat ca „candidat declarat”, ceea ce, cumulat, ar diminua și mai mult probabilitatea ca un candidat din zona centru–centru-dreapta să prindă turul al doilea.

Analiza notează că a apărut ideea unor alegeri primare în rândul sprijinitorilor de până acum ai lui Macron (în unele scenarii, extinse și către LR), însă inițiativa nu a fost concretizată până acum.

Cum arată tabloul din stânga și de ce crește scenariul „de coșmar”

La centru-stânga, candidatul cel mai puternic în sondaje ar fi Raphaël Glucksmann (Piața Publică, PP), care ar putea beneficia de sprijinul Partidului Socialist (PS). Totuși, el este „cu regularitate cotat sub Mélenchon”, potrivit analizei.

În aceste condiții, scenariul unui tur doi Bardella–Mélenchon devine „tot mai plauzibil”. Sondajele care testează un asemenea duel ar indica o victorie „covârșitoare” a candidatului RN, iar Bardella este creditat cu intenții de vot de 32–38% în primul tur (interval citat în analiză).

Un risc de reglementare și stabilitate: candidatura lui Bardella depinde de cazul Le Pen

Analiza subliniază însă că drumul lui Bardella spre președinție nu este complet „deschis”, pentru că depinde de evoluția situației juridice a lui Marine Le Pen, lidera de facto a RN. Le Pen a fost condamnată în primă instanță pentru deturnare de fonduri și declarată ineligibilă, iar apelul ei urmează să fie judecat pe 7 iulie 2026 la Curtea de Apel din Paris.

Totodată, sunt menționate relatări ale presei franceze despre tensiuni între Bardella și Le Pen, inclusiv pe fond, Bardella fiind considerat „mai radical” decât Le Pen.

Ce urmează

Dacă fragmentarea din centru și centru-dreapta continuă, iar stânga rămâne dominată de Mélenchon, analiza sugerează că turul doi între extrema dreaptă și extrema stângă ar putea deveni un scenariu central al campaniei din 2027. În paralel, un reper imediat pentru dinamica RN este decizia din apelul Marinei Le Pen, programată pentru 7 iulie 2026, care poate influența direct arhitectura candidaturii în tabăra extremei drepte.