Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orban s-a oferit să-l ajute pe Vladimir Putin „în orice fel”, inclusiv prin organizarea unui summit la Budapesta, potrivit News.ro, care citează o analiză Bloomberg bazată pe transcrierea unei convorbiri telefonice dintre cei doi lideri. Discuția, purtată în octombrie 2025, arată un ton neobișnuit de cordial, premierul ungar mergând până la a folosi o metaforă sugestivă, spunând că poate fi „șoricelul” care îl ajută pe „leul” rus, în semn de disponibilitate totală pentru sprijin.
În cadrul convorbirii, Orban îl numește pe Putin „prieten” și amintește relația apropiată construită în timp, încă din 2009. El sugerează chiar că Ungaria ar putea găzdui negocieri internaționale privind războiul din Ucraina, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul organizarea unui nou summit. Răspunsul liderului de la Kremlin confirmă deschiderea față de această idee: Putin afirmă că apreciază relația cu Orban și descrie Ungaria drept „poate singura țară europeană acceptabilă” pentru o astfel de întâlnire.
Dezvăluirea vine într-un context politic sensibil pentru Budapesta, cu alegeri programate pe 12 aprilie 2026 și cu Viktor Orban într-o campanie dificilă. În paralel, relațiile sale apropiate cu Moscova au fost constant criticate în interiorul Uniunii Europene, mai ales pe fondul dependenței energetice de Rusia și al pozițiilor divergente față de sprijinul acordat Ucrainei.
Publicarea acestei convorbiri ridică din nou întrebări despre rolul pe care Ungaria încearcă să și-l asume între Est și Vest, dar și despre limitele acestei poziționări într-un moment în care conflictul din Ucraina continuă să divizeze scena internațională. Până acum, nici guvernul ungar, nici Kremlinul nu au comentat oficial informațiile apărute.
Recomandate

O expertă avertizează că Rusia ar putea viza militar state NATO , într-un scenariu care ar forța Europa să-și recalibreze rapid prioritățile de securitate și, implicit, cheltuielile publice, potrivit Bild . Publicația scrie că, deși Rusia „nu are, de fapt, capacități militare” pentru o confruntare directă cu Europa, ar putea totuși să „se ia” în curând de Europa pe cale militară, inclusiv prin atacuri asupra unor membri NATO precum Polonia și Germania. În material se afirmă că Vladimir Putin ar urmări un „plan concret” și „perf id”, descris ca fiind „extrem de periculos”, însă detaliile despre această „tactică” nu sunt prezentate în conținutul disponibil public, fiind plasate în spatele abonamentului BILDplus . De ce contează pentru Europa Un astfel de scenariu ar muta centrul de greutate al agendei europene către apărare și descurajare militară, cu efecte directe asupra deciziilor guvernamentale și a planificării bugetare. În același timp, fără detalii verificabile despre „planul” invocat, avertismentul rămâne, în forma accesibilă, la nivel de semnal de risc, nu de evaluare operațională. Ce știm și ce nu știm din articol Știm : avertismentul vizează posibilitatea unor atacuri rusești asupra unor membri NATO (Polonia, Germania), în pofida limitărilor de capacitate militară atribuite Rusiei în text. Nu știm : care este „planul concret” și mecanismul prin care ar fi pus în aplicare, deoarece aceste informații sunt menționate ca fiind disponibile doar pentru abonați. [...]

Ungaria anunță că va intra în Parchetul European, o mutare menită să deblocheze fonduri UE înghețate , potrivit Politico , în contextul negocierilor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a măsurilor anticorupție. Premierul ungar Péter Magyar a spus, într-un videoclip pe Facebook filmat la Bruxelles, că va transmite „în scurt timp” președinților Comisiei Europene și Consiliului European intenția oficială a Ungariei de a se alătura Parchetului European (EPPO). Decizia ar marca o schimbare de direcție față de poziția fostului premier Viktor Orbán , care a refuzat ani la rând aderarea, invocând suveranitatea națională. De ce contează: legătura directă cu banii europeni blocați EPPO are competența de a investiga și urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. Magyar a prezentat aderarea ca parte a unei campanii anticorupție și a susținut că discuțiile cu instituțiile europene privind fondurile înghețate s-au concentrat pe „lupta împotriva corupției”. Anunțul vine în timp ce Budapesta încearcă să deblocheze miliarde de euro din finanțări europene suspendate, inclusiv 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fonduri de redresare post-pandemie, blocate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept în perioada guvernării Orbán, notează publicația. Ce urmează la Bruxelles Magyar se află într-o vizită la Bruxelles pentru a „reseta” relația cu instituțiile UE după ani de tensiuni. Potrivit aceleiași surse, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se întâlnească vineri cu premierul ungar. În paralel, acesta are programate discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul belgian Bart De Wever. Magyar a mai afirmat că guvernul său a ajuns deja la un acord cu Bruxelles-ul pe „multe chestiuni importante”, inclusiv reforme legate de fundațiile de administrare a activelor de interes public. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar concret pentru finalizarea aderării la EPPO sau detalii despre pașii procedurali necesari. [...]

Deputatul PSD Mihai Fifor cere convocarea urgentă a consultărilor NATO prin activarea Articolului 4, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, provocând răniți și evacuarea mai multor familii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Apărării critică faptul că România nu a făcut o solicitare oficială pentru activarea acestui mecanism, deși, spune el, state precum Polonia și Estonia au recurs la Articolul 4 în situații similare. Miza, în lectura lui Fifor, este folosirea instrumentelor formale ale Alianței atunci când un stat aliat consideră că securitatea sa este amenințată. Fifor invocă și declarații ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și al Apărării, Radu Miruță, care ar fi afirmat că România este în urmă la capitolul capabilități anti-dronă și că au fost cerute măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. În acest context, liderul social-democrat întreabă de ce autoritățile nu folosesc „instrumentul formal” disponibil. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?” Ce ar însemna Articolul 4 și de ce e relevant Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu echivalează cu o escaladare militară și nu activează Articolul 5 (apărarea colectivă), ci este un mecanism politic și strategic de consultări între aliați, utilizat când un stat consideră că securitatea îi este amenințată. El amintește că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și susține că actualul context justifică o nouă solicitare. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o.” Ce solicită concret În final, Fifor cere autorităților române să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să folosească „toate instrumentele” pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale. [...]

Zvonurile despre înlocuirea cancelarului Friedrich Merz cresc presiunea politică într-un moment în care Germania are o creștere economică anemică , iar scăderea rapidă în sondaje complică stabilitatea guvernării, potrivit news.ro , care citează AFP. Merz, aflat la putere de un an, este descris ca „considerabil slăbit” pe fondul performanței economice modeste, după ce promisese să „readucă Germania pe picioare”. În același timp, datele din sondaje îi erodează autoritatea: doar 14% dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, potrivit unui sondaj al institutului Forsa, ceea ce îl plasează, conform sursei, drept cel mai nepopular lider german din perioada postbelică. Pe zona electorală, tabăra conservatoare (CDU și CSU) este devansată în intențiile de vot de extrema dreaptă, arată același institut: 22% pentru conservatori față de 27% pentru AfD. Evoluția este prezentată ca un eșec pentru liderul care își propusese să recâștige încrederea alegătorilor atrași de AfD. Cine este vehiculat ca posibil înlocuitor În mass-media germană circulă de circa o săptămână speculații privind o posibilă înlocuire a lui Merz (70 de ani) cu Hendrik Wüst (50 de ani), unul dintre liderii influenți ai creștin-democraților și șef al guvernului din Renania de Nord–Westfalia, cea mai populată regiune a Germaniei, cu 18 milioane de locuitori. Săptămânalul Stern este indicat drept prima publicație care a împins public acest scenariu, cu titlul: „Și, brusc, Hendrik Wüst este considerat un cancelar de rezervă”. În articol, revista menționa o deplasare a lui Wüst în Polonia, unde acesta „s-ar fi arătat foarte îngrijorat de situația politică din Germania”. Ce spune guvernul și cât de realistă e schimbarea Întrebat la Berlin, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius, a refuzat să comenteze „speculațiile” și nu a precizat dacă Merz a avut contacte recente cu Wüst. Totuși, a indicat că Wüst urmează să participe luni la o adunare a CDU în regiunea pe care o conduce. O schimbare a cancelarului ar fi, teoretic, posibilă fără alegeri legislative anticipate, deoarece cancelarul este ales de deputații din Bundestag , însă ar fi „complicată”, potrivit experților citați de sursă. În fundal, scenariul unei victorii a extremei drepte în două alegeri regionale din estul Germaniei, în septembrie, este descris ca tot mai realist, ceea ce amplifică miza politică a discuțiilor despre leadership în interiorul conservatorilor. [...]

Mesajul Ambasadei Rusiei indică o escaladare diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , pe fondul deciziei României de a declara persona non grata consulul rus la Constanța și de a închide Consulatul General, potrivit Mediafax . Ambasada Rusiei la București a transmis reacția după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în 29 mai 2026, în contextul prăbușirii unui vehicul aerian fără pilot „presupus a fi rusesc” asupra unui bloc din Galați. În mesaj, partea rusă susține că deciziile anunțate de România au fost comunicate „fără niciun temei”. Ce contestă Ambasada Rusiei și ce cere ca „dovezi” Reprezentanții ambasadei resping acuzațiile și afirmă că România nu ar fi furnizat informații tehnice despre incident. Ei susțin că diplomații români ar fi refuzat să ofere date precum: coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc; traiectoria, altitudinea și viteza de zbor; durata aflării acesteia în spațiul aerian al României. Ironii la adresa reacției României și acuzații către Ucraina În același mesaj, Ambasada Rusiei ironizează modul în care ar fi reacționat autoritățile române, punând sub semnul întrebării de ce Forțele Aeriene Române „nu au întreprins nimic” pentru neutralizarea dronei pe teritoriul României, deși „doboră cu succes ținte mult dincolo de granițele țării”. Totodată, rușii afirmă că incidentul ar fi fost „o nouă provocare a regimului de la Kiev”, menită să atragă NATO într-un război cu Rusia, și invocă un atac aerian la Starobelsk, despre care susțin că ar fi fost comis de forțele armate ucrainene și ar fi dus la moartea a 21 de studenți. Amenințare cu „măsuri de răspuns” după închiderea consulatului La final, Biroul de Presă al Ambasadei Rusiei transmite că incidentul din Galați „nu poate fi interpretat” drept o acțiune ostilă a Rusiei împotriva României și califică drept „propagandă manipulatoare” afirmațiile care, în opinia sa, alimentează „isteria anti-rusă” în spațiul politic și mediatic. Ambasada mai precizează că decizia României privind Consulatul General al Rusiei la Constanța „va fi urmată de măsuri de răspuns”, fără a detalia natura acestora. [...]

Ministerul Apărării ridică miza pe linia de atribuire a incidentului din Galați , după ce ministrul interimar Radu Miruță a respins public insinuările venite dinspre Moscova și a susținut că drona care a lovit un bloc din oraș este „fără îndoială” de fabricație rusească, potrivit Antena 3 . Miruță a declarat vineri seară, într-o conferință de presă, că identificarea se bazează pe „seria componentelor” găsite la fața locului și a transmis un mesaj direct către partea rusă: să vină să verifice „numărul de serie” al epavei, despre care spune că indică producție în Rusia. „Vă invităm pe cei din Rusia care consideră că există detalii, în urma cărora drona asta nu ar fi rusească, de mâine să vină la sediul Direcției Generale de Informații al Armatei, unde să-și caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia.” De ce contează: disputa de atribuire devine parte din răspunsul oficial Intervenția ministrului vine în contextul în care, conform articolului, „diverse narative” au pus sub semnul întrebării originea dronei implicate în incidentul din dimineața aceleiași zile. Miruță a încadrat aceste mesaje ca parte a unei „ceți” induse în jurul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În același timp, poziția publică a MApN fixează o linie de comunicare oficială: incidentul este tratat ca rezultat al unui dispozitiv rusesc, iar argumentul invocat este unul tehnic (serii/identificatori ai componentelor), nu unul politic. Reacția Moscovei, invocată în conferința de presă Potrivit Antena 3, declarația lui Miruță a venit ca răspuns la susțineri apărute în presă din partea unor oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin , care ar fi încercat să atribuie incidentul Ucrainei. „Ei mereu reacționază așa, încep să strige «Ajutor! Vin rușii! Atacă rușii!». După care aflăm că dronele erau ucrainene”, a spus Putin. Putin a mai afirmat, conform aceleiași surse, că Rusia „e pregătită să facă o anchetă obiectivă”, dacă i se vor furniza „obiective” și dacă i se va cere acest lucru. Articolul nu oferă detalii despre un demers oficial în acest sens sau despre pașii următori ai autorităților române. [...]