Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Viktor Orban acuză Bruxellesul înaintea...

Viktor Orban acuză Bruxellesul înaintea alegerilor - susține că opoziția este „creația” UE

Viktor Orban discută despre opoziția creată de Uniunea Europeană.

Viktor Orban acuză Uniunea Europeană și Germania că ar fi creat opoziția care îi amenință puterea înaintea alegerilor din aprilie. Declarațiile au fost făcute în discursul privind starea națiunii, potrivit Digi24, care citează agenția dpa. Premierul ungar susține că adevărații săi adversari nu sunt partidele din țară, ci „stăpânii lor de la Bruxelles”.

În contextul alegerilor parlamentare programate pe 12 aprilie 2026, Orban a indicat drept forțe din spatele noii opoziții conservatoare – Partidul Respectului și Libertății (Tisza) – pe eurodeputatul german Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care a numit-o „nașă” a formațiunii. El a afirmat că „germanii știu că au nevoie de un partid ungar”, legând ascensiunea Tisza de ieșirea Fidesz din PPE, în 2021.

Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, este creditat de sondaje drept potențial câștigător al scrutinului, reprezentând cea mai serioasă provocare pentru Orban din ultimii 16 ani. Magyar, fost membru Fidesz și ex-soț al fostei ministre a justiției Judit Varga, a părăsit partidul de guvernământ în urma unui scandal care a afectat conducerea.

Discursul lui Orban marchează o escaladare a retoricii anti-Bruxelles într-un moment politic sensibil, în care echilibrul de putere din Ungaria ar putea fi pentru prima dată serios contestat la urne.

Tag-uri:uniunea europeanaursula von der leyenalegeri parlamentareviktor orbanfideszpartidul tiszapeter magyar
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la München.
Politică13 feb. 2026

Merz vrea clarificarea articolului 42 din tratatele UE - discută cu Macron despre descurajare nucleară europeană

Potrivit News.ro , cancelarul german Friedrich Merz a declarat la Conferinţa de securitate de la München că a început discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei componente europene de descurajare nucleară , integrată în cadrul NATO, şi a cerut o dezbatere despre modul în care ar trebui aplicată clauza de „asistenţă reciprocă” din tratatele UE. Merz a susţinut că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa „autoimpusă” faţă de SUA şi să construiască un pilon european mai puternic în cadrul Alianţei. „Nu facem acest lucru renunţând la NATO” , a spus el, ci prin consolidarea contribuţiei europene. În acelaşi timp, a admis că relaţia transatlantică va presupune mai multe diferenţe de opinie decât în trecut, dar a insistat că parteneriatul rămâne esenţial. Discuţie despre articolul 42 şi descurajare nucleară europeană Un punct sensibil al discursului a fost apelul la clarificarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat. Merz a cerut ca Uniunea să precizeze cum funcţionează concret această clauză, subliniind că iniţiativa nu ar trebui să înlocuiască NATO , ci să întărească dimensiunea europeană din interiorul alianţei. În paralel, el a confirmat „primele discuţii” cu Macron privind un program european de descurajare nucleară. Trecând la relaţia cu SUA, cancelarul a avertizat că „nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure” într-o eră a rivalităţii marilor puteri. Totodată, a punctat clar diferenţele ideologice: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa”, adăugând că libertatea de exprimare în Europa are limite atunci când intră în conflict cu demnitatea umană şi legea fundamentală. Merz a respins protecţionismul şi tarifele, pledând pentru comerţ liber şi cooperare multilaterală, inclusiv în domeniul climatic şi sanitar. În viziunea sa, Europa trebuie să-şi valorifice mai bine potenţialul economic şi militar, amintind că PIB-ul UE este de aproape zece ori mai mare decât al Rusiei, fără ca acest avantaj să se reflecte proporţional în forţa strategică. Discursul a marcat prima sa intervenţie la MSC din postura de cancelar şi a fost interpretat ca o încercare de a seta tonul dezbaterilor, notează sursa citată. [...]

Ilie Bolojan în timpul unei ședințe, cu o expresie serioasă pe față.
Politică12 feb. 2026

Sondaj ARA: 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan - AUR conduce în intenția de vot

76% dintre români declară că nu au încredere în premierul Ilie Bolojan , iar 78% se declară nemulțumiți de activitatea sa după opt luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de ARA Public Opinion la comanda Antena 3 CNN . La întrebarea privind încrederea în prim-ministru, trei sferturi dintre respondenți au indicat „puțină” sau „foarte puțină” încredere, în timp ce 20% spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Nemulțumirea este reflectată și în evaluarea activității Guvernului: 78% dintre cei chestionați afirmă că sunt „puțin” sau „foarte puțin” mulțumiți de activitatea premierului, iar doar 19% se declară satisfăcuți. În privința măsurilor economice adoptate de Executiv, 66% le consideră „rele” sau „foarte rele” pentru România, 23% le apreciază drept „bune” sau „foarte bune”, iar 11% nu au o opinie. De asemenea, 68% spun că au puțină sau foarte puțină încredere că aceste măsuri pot contribui la redresarea economiei, în timp ce 21% cred contrariul. Sondajul a testat și opțiunile de vot pentru alegeri parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor prezentate, clasamentul ar arăta astfel: AUR – 37% PSD – 25% PNL – 17% USR – 11% UDMR – 5% Alte partide – 5% Datele indică o erodare puternică a încrederii în actualul premier și un avans consistent al AUR în intenția de vot, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile economice și direcția guvernării. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Traian Băsescu discută despre intervenția FMI în România.
Politică14 feb. 2026

Traian Băsescu cere intervenția FMI în România - critică lipsa de asumare a coaliției

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]

Nicușor Dan discută despre separarea numirilor la servicii secrete.
Politică14 feb. 2026

Nicușor Dan exclude negocieri cu PSD și PNL pentru numirile la SRI și SIE - separă aceste decizii de cele privind DNA și DIICOT

Nicușor Dan refuză să negocieze „la pachet” numirile la SRI și SIE cu șefii DNA și DIICOT , potrivit Libertatea . Informația apare în contextul în care, susțin surse oficiale la nivel înalt citate de publicație, președintele ar putea face chiar în februarie 2026 propuneri pentru conducerile Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE). Conform aceleiași surse, șeful statului are în vedere trei persoane pentru cele două funcții, iar decizia finală ar urma să vină după discuții cu liderii partidelor din coaliție, pentru a evita respingerea propunerilor în Parlament. În acest cadru, miza politică este separarea negocierii pentru serviciile de informații de cea pentru „marile parchete” (DNA, DIICOT și Parchetul General), un pachet despre care se discutase anterior că ar putea fi tratat împreună. „Foarte important, însă, Nicușor Dan nu va mai negocia cu PSD și PNL numirile la DNA, DIICOT și Parchetul General, la pachet cu șefii SRI și SIE, așa cum se știa până acum”, au precizat sursele citate. Libertatea amintește că, pe 6 ianuarie, surse din Administrația Prezidențială declarau că numirea noilor directori SRI și SIE „trebuia discutată la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, iar președintele își dorea să numească un nou șef la DNA, instituție condusă în continuare de Marius Voineag. Schimbarea de abordare indicată acum de sursele citate sugerează o delimitare mai clară între numirile din zona de securitate națională și cele din zona de urmărire penală, ambele cu impact direct asupra echilibrului instituțional și asupra relației dintre Cotroceni, Guvern și majoritatea parlamentară. În paralel, președintele a oscilat în privința profilului viitorilor șefi ai serviciilor. Publicația notează că, la începutul anului, Nicușor Dan nu excludea numiri din politică, dar pe 29 ianuarie a revenit la opțiunea pentru persoane din afara partidelor, invocând nevoia de echilibru și maturitate pentru „zone sensibile”. În plan practic, presiunea pentru o decizie este amplificată de faptul că postul de director al SRI este vacant de circa trei ani, instituția fiind condusă interimar de generalul Răzvan Ionescu după demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023, în timp ce la SIE Gabriel Vlase conduce din 2018. Ce urmează depinde de calendarul consultărilor politice și de capacitatea președintelui de a obține o majoritate parlamentară pentru propunerile sale la SRI și SIE. Separarea negocierilor de pachetul DNA–DIICOT–Parchetul General poate reduce spațiul de tranzacționare politică între partide, dar poate crește și dificultatea de a construi sprijin pentru fiecare numire în parte, într-un Parlament în care validarea conducerilor serviciilor rămâne un test de forță între Cotroceni și coaliția de guvernare. [...]

Marcel Ciolacu discută despre manipularea datelor economice și criza financiară.
Politică13 feb. 2026

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar . Potrivit Digi24 , fostul premier PSD Marcel Ciolacu a afirmat că datele economice pentru anul 2024 au fost „coafate” pentru a masca un „dezastru economic” sub conducerea premierului Ilie Bolojan. Ciolacu, care este în prezent președintele Consiliului Județean Buzău, a declarat că aceste manipulări au transformat o creștere economică într-o recesiune. Ciolacu a subliniat că manipularea statisticilor este „cea mai grosolană” și demonstrează disperarea actualului premier, având în vedere că economia a scăzut cu aproape 2% în ultimul trimestru al anului 2025, de patru ori mai mult decât se așteptau analiștii. „Românii nu mai pot fi prostiți cu cifre: ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză”, a declarat Ciolacu. Fostul premier a criticat și măsurile economice ale actualului guvern, acuzându-l pe Bolojan de ipocrizie pentru că își asumă meritele pentru o creștere economică de 0,6% în 2025, care, potrivit lui Ciolacu, nu i se datorează. El a subliniat că avansul economic a fost realizat în primele două trimestre ale anului, când Bolojan nu avea o influență semnificativă asupra economiei. În replică, Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică este un cost inevitabil al tranziției economice de la un model bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții și productivitate. Premierul a subliniat că România nu se află într-o criză, ci într-o „perioadă de corecție economică”. Aceste acuzații și replici vin în contextul în care România a intrat în recesiune tehnică, cu un Produs Intern Brut în trimestrul IV 2025 mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior. [...]