Știri
Știri din categoria Politică
Ludovic Orban cere o nouă nominalizare de premier din partea PSD sau PNL-USR dacă Guvernul Tomac pică la vot, susținând că desemnarea lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără o majoritate parlamentară și contrar propriilor criterii, potrivit Digi24.
Într-o intervenție telefonică la Digi24, fostul premier a reluat ideea că nominalizarea lui Tomac este „o cacealma politică” și „total împotriva regulilor scrise și nescrise ale democrației”. Orban afirmă că președintele „și-a încălcat grosolan propriul principiu” enunțat anterior: acela de a nu face „experimente politice” și de a acorda mandat doar unui candidat care poate demonstra că are capacitatea de a forma o majoritate în Parlament.
În scenariul în care Guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, Orban spune că șeful statului ar trebui să aleagă între două variante politice, nu între numiri „din afara” partidelor:
Orban respinge ideea unor nominalizări din rândul consilierilor prezidențiali, argumentând că „președintele nu poate să-și bată joc de democrație și de țară” prin numiri fără legătură cu formațiunile politice.
Miza imediată este una de funcționare instituțională: fără o majoritate explicită, un guvern are șanse reduse să fie învestit și, chiar dacă ar trece, ar porni cu un deficit de susținere politică. Orban susține că, în lectura sa, PSD ar sprijini nominalizarea lui Tomac nu din convingere, ci pentru a evita asumarea directă a guvernării și a costurilor unui eventual eșec.
În același context, el comentează informațiile apărute „pe surse” despre posibile alternative, inclusiv numele lui Alexandru Nazare, despre care spune că nu crede că este o variantă realistă. În plus, avertizează că desemnarea unei persoane din PNL fără susținerea PNL ar echivala, în opinia sa, cu „declararea războiului” față de partid.
Eugen Tomac mai are la dispoziție cinci zile pentru a depune în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. El a declarat, după consultările de luni cu partidele, că este dispus să meargă până la capăt și să se prezinte la vot, chiar dacă nu este sigur de majoritatea care l-ar putea susține.
Pentru învestire, o propunere de guvern are nevoie de 233 de voturi în Parlament.
Recomandate
Șansele de învestire ale Guvernului Tomac s-au prăbușit după retragerea sprijinului USR , iar scenariul care se conturează este o reconfigurare rapidă a majorității parlamentare, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității de a trece decizii în Parlament, potrivit Mediafax . Fostul premier Victor Ponta susține că, după anunțul USR că nu va vota învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, „matematic s-a închis” posibilitatea ca acesta să treacă de votul Parlamentului. În același timp, Ponta afirmă că ar exista pregătiri pentru o formulă de guvernare pe care o descrie drept „o monstruoasă coaliție”: USR+PSD+UDMR, fără PNL. Calculul de vot invocat: „nu are cum să treacă” Ponta afirmă că patru partide ar fi anunțat oficial că nu votează Guvernul Tomac: PNL, USR, UDMR și AUR. În această configurație, el indică un total de 254 de voturi împotrivă, concluzionând că învestirea nu mai este posibilă. Totodată, fostul premier spune că Tomac a reușit să strângă o echipă de oameni „foarte, foarte buni”, însă consideră că, nefiind „asumați de niciun partid”, ar urma să fie „sabotați de toate partidele”. Scenariul post-eșec: guvern cu PSD și UDMR, fără PNL În intervenția sa la România TV, Ponta susține că refuzul USR de a susține Guvernul Tomac ar avea la bază un calcul politic: după căderea acestuia, USR ar încerca să formeze un alt guvern împreună cu PSD și UDMR, păstrând „cele patru posturi de miniștri” pe care le are în prezent, în timp ce PNL, condus de Ilie Bolojan, ar rămâne în opoziție. Ponta mai afirmă că se va opune în Parlament ca USR să rămână la guvernare, chiar și într-o formulă cu PSD și UDMR, pe care o caracterizează drept „o oroare și o catastrofă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul moment-cheie este votul din Parlament asupra învestirii Guvernului Tomac, pe care Ponta îl consideră deja pierdut „săptămâna viitoare”. Materialul nu include reacții ale USR, PSD, UDMR sau PNL la afirmațiile lui Ponta și nici un calendar oficial al negocierilor pentru o nouă majoritate. [...]
Votul pentru Guvernul Tomac riscă să eșueze, iar PNL pregătește varianta unui guvern minoritar , în condițiile în care USR intră vineri în ședința decisivă cu o poziție aproape unanimă împotriva susținerii noului Executiv, potrivit HotNews . Comitetul Politic al USR se reunește de la ora 17:00, for care include conducerea restrânsă, parlamentari, europarlamentari, președinți de filiale și primari cu rezultate bune la alegeri, conform statutului partidului. Consultările din filiale au indicat o opoziție aproape unanimă față de un vot „pentru” Guvernul Tomac, chiar dacă în ultima săptămână au existat discuții între Dominic Fritz și premierul desemnat, potrivit unor surse din partid citate de publicație. Cu câteva ore înainte de ședință, Eugen Tomac a transmis către USR lista de miniștri, însă pe listă nu se regăsesc actualii miniștri USR, așa cum ceruse Dominic Fritz imediat după desemnarea lui Tomac. În USR, ședința de vineri este descrisă drept mai degrabă o formalitate, după o întâlnire informală anterioară în care liderii au menținut linia că un guvern tehnocrat nu este potrivit în acest moment. PNL: refuz pentru „paravan” și plan de guvern minoritar PNL a decis în unanimitate că nu susține Guvernul Tomac, pe care îl consideră „o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspundere”, după cum a explicat Ilie Bolojan. Liberalii acuză că pe lista de miniștri se află persoane apropiate de PSD. În paralel, potrivit unor surse din conducerea PNL, dacă Guvernul Tomac pică și președintele declanșează o nouă rundă de consultări, liberalii ar fi pregătiți să îi propună lui Nicușor Dan un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Dominic Fritz declarase anterior, înainte de moțiune, că varianta unui guvern minoritar este „sănătoasă” și „realistă”. UDMR și PSD își temporizează deciziile UDMR urmează să decidă în weekend dacă susține Guvernul Tomac, însă Kelemen Hunor a indicat o reticență puternică, invocând dificultatea de a vota un guvern din care formațiunea nu face parte, după ce a fost îndepărtată prin moțiune de cenzură. Totodată, UDMR nu își dorește un guvern care să depindă permanent de voturile parlamentarilor plecați din POT și S.O.S România, ajunși în grupurile Uniți pentru România și PACE. PSD a amânat pentru începutul săptămânii viitoare ședința în care să decidă dacă susține sau nu Guvernul Tomac, pe motiv că vrea să vadă depuse la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Social-democrații iau în calcul fie să nu voteze „pentru”, pentru a nu fi singurul mare partid care susține guvernul, fie să lase votul la latitudinea fiecărui parlamentar. Ce ar însemna lipsa sprijinului marilor partide În lipsa voturilor PSD, PNL, USR, UDMR și AUR (care a anunțat că nu îl susține), Eugen Tomac ar rămâne, potrivit calculelor prezentate de HotNews, cu voturile Minorităților Naționale, ale grupurilor PACE și UPR și ale neafiliaților – 65 în total – însă nici acestea nu sunt garantate (PACE, de exemplu, așteaptă să vadă programul de guvernare). La Palatul Cotroceni este luată în calcul desemnarea unui nou tehnocrat dacă Guvernul Tomac nu trece de votul din Parlament, potrivit surselor HotNews. [...]
Miza formării Guvernului se mută pe asumarea politică a premierului , după ce PNL a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului propus de Eugen Tomac, iar PSD ar trebui, „în condiții normale”, să își revendice funcția de prim-ministru, potrivit Wall-Street . Declarația îi aparține președintelui PNL, Ilie Bolojan , care leagă ieșirea din criza politică de o majoritate explicită în Parlament, nu de formule de compromis. Bolojan a spus că PNL va participa la consultările de la Cotroceni și „va veni cu o soluție”, însă a evitat să avanseze un nume de premier în ipoteza în care Guvernul Tomac nu trece, argumentând că o astfel de propunere ține de o decizie a conducerii partidului. De ce refuză PNL votul pentru Guvernul Tomac Liderul liberal susține că un guvern fără susținere politică explicită ar fi mai slab chiar decât un guvern minoritar, pentru că ar rămâne izolat când ar încerca să promoveze reforme „dificil de asumat”. În acest scenariu, proiectele ar putea fi modificate substanțial în Parlament, iar costurile politice ar rămâne la guvern. Bolojan a mai afirmat că nu a primit programul de guvernare de la Eugen Tomac, acesta spunându-i că „încă se lucrează la el”, dar a adăugat că problema principală nu este documentul în sine. Presiune pe PSD: „Dacă ai dărâmat un Guvern, să-ți asumi” În logica prezentată de Bolojan, PSD este partidul care „a generat criza politică” și, fiind cel mai mare partid din Parlament, ar trebui să își asume mandatul de premier. El a descris varianta unui Guvern Tomac drept o „formulă de tip paravan”, care ar „scuti” PSD de responsabilitate, permițându-i să participe indirect la guvernare fără asumare. Bolojan a insistat și pe componenta de credibilitate publică, afirmând că politicienii creează adesea așteptări care nu pot fi onorate (de exemplu, majorări salariale fără acoperire bugetară sau scutiri de contribuții fără resurse pentru finanțarea cheltuielilor din sănătate), ceea ce alimentează nemulțumirea. Ce urmează Potrivit declarațiilor sale, PNL merge la consultările de la Cotroceni, iar o eventuală soluție liberală ar fi discutată în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a indicat că „vom vedea săptămâna viitoare”, fără să detalieze calendarul sau opțiunile concrete în acest moment. [...]
PNL își asumă ruptura politică de PSD și refuză să voteze Guvernul Tomac ca semnal că nu mai acceptă „compromisuri”, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că decizia nu ține de persoana premierului desemnat Eugen Tomac sau de componența Cabinetului propus, ci de o poziție „principială” după experiența de guvernare din ultimele 11 luni. Bolojan afirmă că PNL „și-a pierdut încrederea în totalitate” în actuala conducere a PSD, iar votul împotriva învestirii este, în același timp, un vot „de a nu mai face compromisuri”. În viziunea liderului liberal, această linie ar fi necesară pentru ca partidul să-și „recâștige credibilitatea” și să se „reconecteze cu alegătorii”. De ce spune PNL că nu susține Guvernul Tomac Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a insistat că refuzul nu este o evaluare a lui Tomac sau a miniștrilor propuși, ci o decizie politică legată de relația cu PSD. „Eu, personal, îl cunosc pe domnul Tomac şi poziţia PNL nu este legată de calitatea persoanelor pe care dânsul le propune sau de dânsul, ca persoană, ci este, pur şi simplu, o poziţie principială.” El a mai spus că, indiferent de opiniile individuale din partid, decizia va fi respectată. Contextul invocat: 11 luni de guvernare și „demolarea Guvernului” Bolojan își justifică poziția prin experiența ultimelor 11 luni, perioadă în care spune că și-a asumat mandatul de premier (interimar) și a luat „măsuri dificile”, anticipând că „înainte de a ne fi bine (…) ne va fi ceva mai rău”, dacă sunt respectate regulile. În același timp, el acuză PSD de „fuga de orice fel de răspundere”, „minciuni” și de acțiuni care au culminat cu „demolarea Guvernului”, elemente care, în relatarea sa, au dus la pierderea totală a încrederii PNL în actuala conducere social-democrată. PNL a anunțat oficial, joi, după ședința conducerii partidului, că nu susține învestirea Guvernului Tomac, a precizat Bolojan. [...]
PNL refuză să voteze Guvernul Tomac, invocând un risc de „guvernare din umbră” a PSD , ceea ce ar complica asumarea deciziilor și ar prelungi incertitudinea politică într-un moment în care Executivul ar trebui să funcționeze cu sprijin parlamentar explicit, potrivit news.ro . Ilie Bolojan , președintele PNL, a spus că nu a acordat „un vot de susținere” Guvernului propus de Eugen Tomac deoarece formula ar fi „una de tip paravan” care ar „scuti” PSD de responsabilitate, deși social-democrații ar urma să aibă, indirect, reprezentanți în Executiv. „Dintr-o perspectivă politică, nu am acordat un vot de susţinere pentru că această formulă este una de tip paravan care scuteşte Partidul Social Democrat (...) această formulă ar fi fost, de fapt, una de exonerare a lor, adică să fii într-o formă de guvernare în care să participi în mod indirect, dar să nu-ţi asumi responsabilitatea.” Miza: responsabilitatea politică după moțiunea de cenzură Bolojan a argumentat că PSD, după ce a dărâmat Guvernul prin moțiune de cenzură, ar avea „răspunderea de a veni cu soluții”. În acest context, liderul liberal a susținut că este „anormal” ca partidul cel mai mare din Parlament să nu își revendice funcția de premier și să nu vină cu o soluție de ieșire din criză. Totodată, el a amintit că PSD a demonstrat că poate construi o majoritate atunci când a semnat moțiunea împotriva Guvernului împreună cu AUR, sugerând că aceeași capacitate ar trebui folosită pentru formarea unei majorități de guvernare. Programul de guvernare, încă neclar Bolojan a mai spus că nu a văzut programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac, menționând că acesta i-ar fi transmis că „încă se lucrează la el”. În opinia sa, problema majoră nu este însă doar programul, ci lipsa unei susțineri explicite, care ar face dificilă funcționarea guvernării. El a invocat și experiența anterioară a coaliției, arătând că, deși au existat program de guvernare și protocol de coaliție, PSD „nu a respectat” nici programul, nici acordul, ceea ce ar ridica semne de întrebare cu privire la stabilitatea unei formule fără asumare politică directă. [...]
Ludovic Orban își retrage sprijinul politic pentru Nicușor Dan , susținând că, după un an de mandat, nu l-ar mai vota la prezidențiale, potrivit Mediafax . Declarația vine într-un moment în care relația președintelui cu partidele reformiste este descrisă de Orban ca fiind tensionată, cu potențial de a afecta capacitatea de a construi majorități și de a împinge agenda de reforme. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a spus joi seara, la B1 TV, că este „dezamăgit” de Nicușor Dan și că, dacă ar fi putut anticipa modul în care acesta își exercită primul mandat, „nu mergea la vot” și „nu-l vota”. „Dacă ar fi fost alegeri, acum, după un an de mandat al lui Nicușor Dan, și aș fi știut ce, sau dacă aș fi putut să anticipez ce face Nicușor Dan în primul mandat, nu mergeam la vot. Nu-l votam.” În aceeași intervenție, Orban afirmă că nu i-ar fi votat nici pe alți potențiali candidați menționați de el (Antonescu, Simion, Ponta), dar insistă că, în cazul lui Nicușor Dan, dezamăgirea vine din faptul că „a avut încredere” și a sperat că „va juca corect”. Acuzația centrală: „a refuzat lupta” și a evitat obiective majore Orban îl descrie pe Nicușor Dan drept „un președinte comod” și îl acuză că „încă din prima a refuzat lupta”, susținând că nu și-a asumat „obiective majore” și nu a acționat împotriva abuzurilor și privilegiilor. „A refuzat să-și asume cu adevărat obiective majore. A refuzat să-i pună la punct pe cei care fură, pe cei care abuzează de putere, pe cei care încearcă să-și mențină privilegiile.” Miza politică: relația cu PSD și conflictul cu PNL și USR În declarațiile citate, Orban mai spune că președintele „se înțelege cu PSD ca nu cumva să aibă probleme”, dar că, treptat, ar fi ajuns într-o relație conflictuală cu PNL și USR — partidele pe care Orban le indică drept potențiali parteneri într-un „parteneriat pentru reformă, modernizare” și pentru reducerea privilegiilor și a „hoției”. În logica expusă de Orban, deteriorarea relației cu aceste formațiuni ar slăbi tocmai baza politică necesară pentru reforme și pentru o guvernare orientată spre schimbări structurale. Mediafax nu oferă, în acest material, o reacție a președintelui Nicușor Dan la acuzațiile lui Orban. [...]
