Știri
Știri din categoria Politică
Oana Gheorghiu respinge ideea unei contestări interne a lui Ilie Bolojan în PNL, spunând că nu a perceput, în partid, o dorință de a-l împinge să plece, iar inițiativa lui Alin Tișe de a lansa o „Platformă Liberal-Conservatoare” ar avea șanse reduse, potrivit news.ro. Miza, în lectura ei, este dacă există în PNL o masă critică dispusă să schimbe direcția votată la congres, orientată spre „reformă” și „schimbare”.
Invitată vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a spus că demersul președintelui Consiliului Județean Cluj ar fi, mai degrabă, o încercare de a măsura dacă există „o nișă sau o majoritate” în partid care să se alinieze unei zone liberal-conservatoare. În opinia ei, o astfel de susținere nu ar exista, invocând votul de la congres pentru direcția de reformă.
Pe componenta juridică, Gheorghiu afirmă că nu vede o procedură legală pentru „înregistrarea” unei astfel de platforme în interiorul partidului și că, dacă totuși se va încerca, „va decide din nou justiția”.
Gheorghiu, fostă activistă și fondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, susține că PNL nu a mai avut „de multă vreme” un „lider adevărat” înainte de Ilie Bolojan și că partidul „a ajuns mai sus decât a fost de mulți ani”, pe fondul acestui leadership.
„Eu nu am simțit între cei pe care eu i-am văzut și i-am cunoscut în acest puțin timp de când sunt membră a PNL vreo dorință de a-l face pe Ilie Bolojan să plece, dimpotrivă.”
Ea mai afirmă că intrarea sa în PNL ar fi încurajat și alți oameni să ia în calcul înscrierea în partid, pe ideea de a „contribui la binele acestei țări”, argumentând că publicul are nevoie de partide „în care să creadă”.
Alin Tișe a declarat joi că nu se simte reprezentat de „greii” partidului, pe care îi acuză că „confundă încăpățânarea cu forța și orgoliul cu leadershipul”, și a anunțat lansarea unei Platforme Liberal-Conservatoare în interiorul PNL.
Recomandate
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu critică public etichetările politice , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o „sectă” care îl susține pe Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Miza declarațiilor este tensiunea dintre PSD și susținătorii unui lider politic, cu efect direct asupra climatului de dezbatere publică și a modului în care sunt tratați cetățenii care își exprimă opiniile. Gheorghiu, vicepremier interimar și „proaspăt membru” al PNL, a spus că este „trist” ca președintele unui partid și, în același timp, președintele Camerei Deputaților să numească „sectanți” „niște români care îndrăznesc să aibă altă opinie”. Ea a calificat acest tip de discurs drept „nepermis pentru un politician cu experiența” lui Grindeanu. Reacția Oanei Gheorghiu: dreptul la opinie și acuzația de „amenințare” În intervenția de vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a insistat că susținătorii lui Ilie Bolojan „au dreptul” să creadă „într-un alt om” și să își exprime public opțiunea, inclusiv pe rețelele sociale. În același timp, a afirmat că nu înțelege de ce acești oameni „trebuie să fie etichetați” și „practic amenințați” că vor deveni „subiectul unei lupte” duse de PSD. „Cred că este trist că preşedintele unui partid şi în acelaşi timp preşedintele Camerei Deputaţilor numeşte sectanţi nişte români care îndrăznesc să aibă altă opinie decât cea a domnului Grindeanu.” Ea a mai spus că nu înțelege „de ce se luptă PSD cu oamenii” și a adăugat că „PSD a ales o cale”, iar „nu e nimeni vinovat pentru calea pe care a ales-o PSD”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre susținătorii lui Ilie Bolojan Declarațiile Oanei Gheorghiu vin după un interviu acordat de Sorin Grindeanu joi, la Antena 3, în care acesta a afirmat: „Nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului.” Anterior, Grindeanu a mai spus că se va bate „pe tot terenul” cu „hashtagii ăștia”, „oriunde este nevoie”, deoarece „pare că este o pestă care a cuprins România”. Context politic: Guvernul „lucrează” fără a răspunde atacurilor Oana Gheorghiu a plasat disputa și în logica relațiilor recente dintre PNL și PSD, afirmând că, la fel ca în perioada în care cele două partide erau în coaliție și PNL nu răspundea atacurilor PSD, „și acum Guvernul lucrează”, fără a răspunde acestor critici. [...]
Declarațiile lui Ciprian Ciucu încearcă să stabilizeze așteptările politice în jurul lui Ilie Bolojan , pe fondul acuzațiilor că premierul interimar ar fi promis sprijin pentru un guvern minoritar PSD și apoi s-ar fi răzgândit, potrivit news.ro . Primarul general al Capitalei a spus, vineri seară, la România TV, că nu crede că Ilie Bolojan „și-a dat cuvântul pe așa ceva”, referindu-se la acuzațiile privind o presupusă promisiune de sprijin pentru un guvern minoritar PSD urmată de o schimbare de poziție. În același context, Ciucu a afirmat că nici lui Eugen Tomac, pe care îl numește președinte al PNL, nu i-ar fi fost promisă susținerea, iar discuțiile purtate cu PNL atunci când Tomac era premier desemnat ar fi fost „destul de vagi”. Argumentul invocat: precedentul alegerilor prezidențiale din 2025 Pentru a-și susține ideea că Bolojan își respectă angajamentele, Ciucu a invocat faptul că actualul președinte al PNL nu a candidat la alegerile prezidențiale din 2025, deși, în opinia sa, „avea un sprijin popular enorm” la acel moment. „Domnul Ilie Bolojan este cunoscut pentru faptul că își ține cuvântul (...). Nu a candidat la Cotroceni, pentru poziția de președinte, pentru că a spus că nu o va face. Putea să o facă, avea un sprijin popular enorm, atunci. Nu a făcut-o”, a afirmat Ciprian Ciucu. De ce contează Mesajul lui Ciucu vizează credibilitatea și predictibilitatea politică a premierului interimar, într-un moment în care acuzațiile de „răzgândire” pot afecta negocierile și încrederea între partide în jurul formulei de guvernare. În lipsa unor detalii suplimentare în declarațiile citate despre conținutul exact al discuțiilor, poziția lui Ciucu rămâne una de respingere a ideii că Bolojan ar fi făcut o promisiune fermă. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că un interimat prelungit al Guvernului nu este sustenabil , argumentând că România are nevoie de un Executiv „responsabil” și „cu puteri depline” pentru a duce reformele la capăt, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri seară, la B1 TV, după ce a fost întrebată dacă Guvernul este pregătit să rămână în interimat până în 2028 sau până la finalul acestui an. „Nu cred că se poate sta în interimat atât de mult, cred că România are nevoie de un guvern responsabil şi cu puteri depline care să ducă reformele la bun sfârşit.” Varianta avansată: guvern minoritar susținut prin acord între partide Oana Gheorghiu a spus că ar trebui să existe un acord între partide pentru susținerea unor guverne minoritare. În opinia sa, actuala formulă politică, la nivel de formațiuni, ar putea continua reformele. Ea a indicat drept posibilă configurație PNL–USR–UDMR , urmată de o „rotativă” în care ar intra PSD și minoritățile, „sau așa cum s-a propus”. Ce urmează: decizie politică spre sfârșitul verii Vicepremierul interimar a adăugat că discuția și decizia ar trebui să fie asumate de președinte, iar o concluzie ar putea fi conturată „probabil către sfârșitul verii”, fără a oferi un calendar mai detaliat. [...]
Acuzațiile privind întâlniri neanunțate la Cotroceni riscă să adâncească blocajul din PNL și să mute conflictul intern în zona instituțională , după ce deputatul liberal Robert Sighiartău a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi participat la discuții „secrete” cu o tabără din partid care ar urmări schimbarea lui Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Sighiartău a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Libertatea , unde a spus că președintele, deși „a zis că-i mediator” în criza politică, ar fi fost „implicat” în demersuri de „rupere” a PNL și de schimbare a lui Bolojan. Deputatul afirmă că aceste întrevederi nu ar fi apărut pe agenda oficială a Administrației Prezidențiale . „Dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea”, a declarat Sighiartău. Miza: conflictul intern din PNL și legitimitatea conducerii Deputatul PNL se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în conflictul intern. În acest context, Sighiartău susține că în partid ar fi existat o acțiune coordonată „transpartinic” pentru a-l înlătura pe Bolojan și, ulterior, pentru a-l impune pe Adrian Veștea ca prim-ministru, „tot cu gândul de a rupe PNL”. „A fost mai mult decât un puci. (...) ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în PNL este ceva fără precedent”, a acuzat Sighiartău. HotNews notează și că Sighiartău a fost ales secretar general la Congresul din iunie, însă rezultatele acelui Congres au fost suspendate de Tribunalul București , un element care complică suplimentar disputa internă. Acuzații despre alianțe și strategii electorale În același interviu, Sighiartău mai afirmă că unii dintre liberalii care l-au susținut acum pe Veștea l-ar fi susținut în trecut și pe Marcel Ciolacu la prezidențialele din 2024, deși PNL îl avea candidat pe Nicolae Ciucă. El descrie scenariul ca pe o încercare de a ajunge la o formulă de guvernare de tip „USL 3, 4, 5”. Totodată, deputatul susține că Ilie Bolojan nu l-ar fi dorit candidat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, dar că decizia ar fi fost „impusă” printr-o majoritate „creată ad hoc”. Ce urmează Afirmațiile lui Sighiartău ridică o problemă de transparență și de rol instituțional al președintelui în raport cu un conflict intern de partid, însă HotNews relatează acuzațiile ca poziție politică, fără a indica dovezi publice sau o reacție oficială în materialul citat. În plan politic, disputa din PNL rămâne dublată de un litigiu în instanță privind Congresul, ceea ce poate prelungi incertitudinea asupra conducerii și direcției partidului. [...]
Miza jalonului din PNRR pe legea salarizării riscă să devină o dispută politică cu cost bugetar și de investiții , după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a respins public ideea PSD de a renunța la acest angajament, potrivit news.ro . Gheorghiu a reacționat la declarațiile Liei Olguța Vasilescu (PSD), care a susținut că România ar trebui să renunțe la jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferent legii salarizării bugetarilor. Vicepremierul interimar a spus că pierderea ar însemna 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), bani care „merg în spitale, în școli, în autostrăzi”. Ce spune Guvernul: renunțarea ar însemna bani pierduți și un semnal prost pe reforme În intervenția de la B1 TV, Oana Gheorghiu a argumentat că, dincolo de suma asociată jalonului, legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice ar aduce „echilibru”. Ea a admis că o astfel de lege nu poate mulțumi pe toată lumea. Totodată, Gheorghiu a acuzat că discuția despre renunțarea la jalon poate alimenta un tipar în care „sabotăm jaloanele și fondurile europene” și apoi se caută vinovați pentru întârzieri. În același timp, a nuanțat, spunând că „și oamenii din PSD” își doresc să nu se piardă banii și că acest tip de „narativ” poate fi folosit temporar în logica politică. Poziția PSD: costul anual al legii ar depăși câștigul din PNRR Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, a susținut că aplicarea noii legi a salarizării ar face ca statul „să piardă dublu, anual, față de cât câștigă din PNRR, într-un singur an”. Ea a indicat un impact prognozat de 166 de miliarde (lei, conform contextului) și a afirmat că, „dacă facem legea în actuala formă”, impactul ar urca la 174 de miliarde, ceea ce ar însemna „în plus, anual, minim 8 miliarde de lei” (aprox. 1,6 miliarde de euro, potrivit declarației citate de news.ro). De ce contează: tensiune între finanțarea investițiilor și presiunea pe cheltuieli Disputa pune față în față două riscuri: pe de o parte, pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), invocată de Guvern ca finanțare pentru investiții publice; pe de altă parte, avertismentul PSD privind un posibil cost bugetar anual suplimentar de cel puțin 8 miliarde de lei, dacă legea ar fi aplicată într-o formă considerată „proastă” de Vasilescu. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calculele oficiale ale impactului și despre forma finală a legii, rămâne de urmărit dacă jalonul din PNRR va fi menținut fără modificări și ce variantă de lege va fi asumată politic, astfel încât să nu blocheze finanțarea europeană și să limiteze presiunea pe buget. [...]
Victor Ponta avertizează asupra unui nou val de inflație și scumpiri în toamnă , pe fondul unei situații bugetare pe care o descrie drept critică pentru guvernul interimar, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat, vineri seară, la România TV, că „toamna va aduce inflație și scumpiri”, iar guvernul interimar ar fi „practic în faliment”, susținând că „banii s-au epuizat deja”. În această logică, Ponta spune că nu se așteaptă la „vești bune” în perioada următoare, nici pe plan economic, nici politic. Ce efecte economice anticipează fostul premier În intervenția sa, Ponta a avansat mai multe consecințe pe care le leagă de presiunile inflaționiste și de lipsa resurselor financiare la nivelul statului: salariile și pensiile ar urma să scadă „real”, din cauza inflației; statul nu și-ar mai onora obligațiile față de firme; investițiile ar urma să fie afectate. Totodată, el afirmă că fondurile europene din PNRR „se închid oficial pe 31 august”, fără a detalia în ce măsură acest lucru ar influența imediat finanțarea proiectelor sau fluxurile bugetare. Context politic: acuzații la adresa miniștrilor USR Pe plan politic, Ponta susține că „nu se va schimba nimic în bine” și că taberele politice „stau pe poziții, pregătite de scandal”. În același timp, afirmă că premierul Ilie Bolojan „nu este principala problemă”, ci miniștrii USR, despre care spune că nu vor să plece din funcții și că ar urmări controlul asupra companiilor de stat. Comparația cu 2009 Ponta compară situația actuală cu anul 2009, când guvernul interimar condus de Emil Boc a precedat venirea FMI și creșterea TVA la 24%, sugerând un risc de deteriorare rapidă a echilibrelor bugetare. Declarațiile sunt evaluări politice și nu sunt însoțite, în material, de date bugetare sau de o poziție oficială a guvernului privind riscul de neplată ori scenarii de ajustare fiscală. [...]
