Știri
Știri din categoria Politică
România încearcă să contracareze semnalul unei implicări americane mai slabe pe flancul estic al NATO la Summitul B9 de la București, unde SUA vor fi reprezentate la nivel de subsecretar de stat, potrivit Mediafax. Miza politică a președintelui Nicușor Dan este să obțină un mesaj comun care să reașeze în centrul discuțiilor relația transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic.
Reuniunea are loc miercuri, 13 mai 2026, la Cotroceni, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. La summit participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și mai mulți lideri din regiune.
România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. Conform listei publice a participanților, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Sursele citate de Mediafax susțin că acesta este, „realist”, cel mai înalt nivel posibil în contextul în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. De asemenea, nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9.
Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă.
Potrivit surselor apropiate pregătirii, statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, pe fondul proximității față de „amenințarea rusă”.
Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru și va avea o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru.
Sprijinul pentru Ucraina este indicat drept una dintre temele centrale ale summitului, iar Republica Moldova urmează să fie adusă „explicit” în discuție în contextul Ucrainei.
Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale.
Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă în discuția mai largă despre consolidarea relației transatlantice, în logica potrivit căreia vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa pot fi discutate și în formate regionale precum B9.
Formatul B9, creat în 2015 de România și Polonia, reunește România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia; la summit participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a discutat cu lideri din Polonia și statele baltice despre întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un format regional care pune accent pe descurajare și pe securitatea energetică – teme cu efect direct asupra priorităților de investiții și infrastructură ale statelor din estul UE, potrivit Mediafax . Reuniunea informală a avut loc sâmbătă, la Jurata (Polonia), fiind găzduită de președintele polonez Karol Nawrocki , cu participarea președinților Estoniei (Alar Karis), Letoniei (Edgars Rinkēvičs) și Lituaniei (Gitanas Nausėda). Nicușor Dan a relatat întâlnirea într-o postare pe Facebook, vorbind despre „un schimb interesant de idei și viziuni”. Ce teme au fost pe agendă Conform șefului statului, discuțiile au vizat: securitatea în Europa; consolidarea apărării; descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic; întărirea infrastructurii; securitatea energetică. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că a fost analizată și pregătirea statelor pentru „viitoarele provocări”. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări.” De ce contează: apărare și energie, două capitole cu costuri și proiecte Prin includerea explicită a infrastructurii și a securității energetice în discuții, întâlnirea indică o agendă care depășește strict dimensiunea militară și atinge zone cu implicații bugetare și operaționale: investiții în rețele, capacități și reziliență, în special pentru statele de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a mai afirmat că discuțiile au arătat hotărârea comună a participanților de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea.” [...]
PNL ridică miza crizei guvernamentale și aduce în discuție alegerile anticipate ; secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, spune că, în lipsa unei formule de guvern, „este momentul să ne întoarcem la cetățeni”, potrivit Adevărul . Sighiartău susține că blocajul durează de „aproape două luni” și îl pune pe seama PSD, pe care îl acuză că a „generat această criză politică prin demiterea Guvernului Bolojan”. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal afirmă că situația „afectează încrederea, economia și capacitatea statului de a lua decizii” și că PNL ar fi venit cu „soluții concrete” și „formule de compromis” pentru a obține un guvern funcțional. În același mesaj, el acuză PSD că „a preferat să continue jocul politic” și afirmă că nici variantele promovate de președintele României nu au deblocat negocierile, ci „au amplificat tensiunile” și au îngreunat formarea unei majorități parlamentare. „Dacă nu mai există posibilitatea constituirii unui guvern, atunci este momentul să ne întoarcem la cetățeni.” Context: negocieri eșuate la Cotroceni și desemnare amânată Declarațiile vin după ce liderii partidelor au părăsit negocierile de la Cotroceni, la aproximativ o oră de la începutul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan , întâlnire descrisă ca tensionată. În acest context, desemnarea noului premier este amânată, iar criza politică se adâncește pe fondul lipsei unui acord pentru o majoritate. Șeful statului a transmis anterior un mesaj public în care acuză PNL că și-a schimbat poziția față de înțelegerile inițiale, blocând formarea unui nou guvern, potrivit unui material separat din Adevărul . Poziția PNL: fără „cec în alb” pentru Grindeanu Ulterior, liderul PNL Ilie Bolojan a declarat că partidul nu va susține necondiționat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și că nu acceptă un „cec în alb” în negocieri, conform Adevărul . Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor; propunerea este formulată ca opțiune politică în cazul în care nu mai poate fi constituit un guvern. [...]
Vaticanul pune sub semnul întrebării coerența regimului de sancțiuni al UE în războaie , acuzând blocul comunitar că aplică selectiv dreptul internațional și reacționează diferit la invazii militare comparabile, potrivit Politico . Declarațiile au fost făcute la Roma de cardinalul Víctor Manuel Fernández , prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinței, la deschiderea unei reuniuni rare, cu ușile închise, a cardinalilor din întreaga lume, convocată de Papa Leon al XIV-lea. Tema centrală: modul în care Biserica ar trebui să răspundă la ceea ce pontiful numește o „cultură globală a puterii” care alimentează conflictele moderne. În intervenția sa, Fernández a susținut că guvernele ajung să aplice principiile morale și juridice „în funcție de conveniența politică”, iar criteriile diferă în funcție de relația cu statul vizat. „Dacă o țară este un inamic, este condamnată ca nedemocratică și sancționată în diverse moduri; dar dacă este un aliat, faptul că îi lipsesc libertatea de exprimare, drepturile omului sau democrația este ignorat.” Ce reproșează Vaticanul UE: sancțiuni, ajutor financiar și arme, dar nu consecvent Cardinalul a acuzat explicit Uniunea Europeană de inconsecvență în politica externă, indicând diferențe între cazuri în care UE impune sancțiuni economice și cazuri în care oferă sprijin financiar și armament, fără a aplica același tip de răspuns „în fața altor invazii, chiar mai grave”, cu consecințe mai brutale pentru populații. „Uniunea Europeană, de fapt, impune sancțiuni economice unei țări și trimite ajutor financiar și arme alteia; totuși nu face același lucru în fața altor invazii, chiar mai grave, cu consecințe și mai brutale pentru populații întregi.” În lectura Vaticanului, aceste „contradicții” ar indica faptul că, în practică, deciziile sunt conduse de interese politice și economice, nu de un set stabil de valori și adevăruri. Context: presiune pentru revizuirea doctrinei „războiului just” Reuniunea a fost convocată pentru a discuta inclusiv încercarea Papei Leon al XIV-lea de a reevalua doctrina tradițională a „războiului just”, despre care spune că a fost invocată prea des pentru a justifica acțiuni militare. Politico notează că această poziție l-a adus deja pe pontif în conflict cu vicepreședintele SUA, JD Vance, după ce papa a pus sub semnul întrebării dacă loviturile SUA-Israel asupra Iranului ar putea îndeplini criteriile unui război considerat „just”. Fernández a argumentat că noțiunea de „autoapărare legitimă” este extinsă dincolo de sensul ei, invocând Rusia, Statele Unite și alte puteri care ar folosi justificări largi pentru intervenții militare, de la Ucraina la Orientul Mijlociu. În plus, a spus că și doctrina catolică este „manipulată” pentru a legitima „cele mai nedrepte războaie”. După discuții, Vaticanul a transmis, într-o sinteză, că „multe” grupuri de lucru ale cardinalilor au fost de acord asupra nevoii de a depăși doctrina tradițională a războiului just. În discursul final de sâmbătă, Papa Leon al XIV-lea a indicat însă că dezbaterea rămâne deschisă și a promis că va aborda subiectul cu „rigoarea teologică și pastorală necesară”, în lumina schimbărilor profunde ale conflictelor contemporane. [...]
Irakul a declanșat o campanie anti-corupție cu arestări în „ Zona Verde” din Bagdad , o mișcare care poate redesena rapid echilibrul de putere din interiorul aparatului de stat și al Parlamentului, potrivit Reuters . Forțe de securitate irakiene au arestat duminică dimineață politicieni, parlamentari și oficiali guvernamentali de rang înalt, în ceea ce surse de securitate și juridice descriu drept începutul unei campanii mai ample ordonate de premierul Ali al-Zaidi. Unități de elită ale Counter Terrorism Service (CTS) au descins la locuințele unor politicieni și oficiali din interiorul Zonei Verzi, zona fortificată care găzduiește Parlamentul, ambasadele străine și biroul premierului. Până la acest moment, nu a existat o declarație oficială privind arestările. De ce contează: semnal de control politic și instituțional Operațiunea a fost lansată la ordin direct al premierului, după ce autoritățile judiciare au emis mandate de arestare în cadrul unei reprimări a unor „rețele suspectate de corupție”, potrivit surselor citate. Zaidi, instalat în funcție în luna mai, a promis să combată corupția „înrădăcinată”, una dintre problemele recurente ale guvernanței în Irak, în pofida promisiunilor repetate ale guvernelor anterioare de a trage la răspundere oficiali. Ce a declanșat valul de mandate Descinderile de duminică vin după arestarea recentă a mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv a unui ministru adjunct al petrolului, pe acuzații legate de corupție. Potrivit acelorași surse, aceste arestări au dus la emiterea unor mandate suplimentare, puse în aplicare duminică. Agenția de stat INA a citat o sursă de rang înalt care a spus că unele dintre cele mai recente arestări s-au bazat pe declarații date de Adnan al-Jumaili, ministru adjunct al petrolului responsabil de rafinare, după reținerea sa în dosarul de corupție. Conform sursei citate de INA, declarațiile lui al-Jumaili ar fi indicat o rețea mai largă de oficiali implicați în presupuse scheme de corupție. Ce urmează: căutări extinse și continuarea operațiunii Unele persoane vizate au reușit să fugă înainte ca forțele de securitate să ajungă la ele, ceea ce a determinat autoritățile să închidă intrările în Zona Verde și să lanseze o operațiune de căutare mai amplă, au spus sursele de securitate și juridice. Acestea se așteaptă ca acțiunea să continue în zilele următoare. [...]
PSD acuză că negocierile pentru guvernare prelungesc blocajul politic, cu risc de deteriorare a percepției de țară : deputatul social-democrat Marius Budăi susține că PNL și USR au transformat criza guvernamentală într-o „strategie politică deliberată” și avertizează că instabilitatea poate cântări în evaluările agențiilor internaționale de rating, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Budăi descrie o serie de episoade pe care le prezintă drept „dovezi” ale blocajului, inclusiv negocieri purtate în jurul unei nominalizări de premier și condiții succesive, urmate – în relatarea sa – de plecarea de la discuții fără semnarea unui acord. Un alt exemplu invocat este legat de Ilie Bolojan , despre care Budăi afirmă că ar fi pus pe masă la Cotroceni mai multe variante de ieșire din criză, inclusiv susținerea unui guvern PSD la votul de învestitură, pentru ca ulterior să anunțe că PNL nu va susține această opțiune. Disputa pe „majoritatea” PNL–USR–UDMR și dreptul de a propune premierul Budăi contestă existența și soliditatea unei majorități parlamentare PNL–USR–UDMR, despre care spune că este „de conjunctură”, formată „ad-hoc” și fără legitimitate electorală, întrucât partidele nu ar fi candidat împreună și nu ar fi cerut un mandat comun. „Niciun alegător nu a pus ștampila pe o alianță PNL-USR-UDMR – pentru că aceasta nu a existat.” El mai susține că „fisurile interne și ezitările propriilor parlamentari” ar arăta că această majoritate „nu o controlează și mai ales nu o dețin”, în timp ce PNL și USR „pretind dreptul absolut de a da primul-ministru”. Avertismentul privind ratingul: „România nu este astăzi la statutul de junk” În aceeași postare, Budăi afirmă că agențiile internaționale de rating urmăresc situația de la București și leagă riscul unei retrogradări de prelungirea crizei politice și de funcționarea unui guvern interimar „fără putere de decizie”. „România nu este astăzi la statutul de junk – dar drumul spre acea prăpastie se pavează exact cu acest tip de iresponsabilitate: luni de blocaj politic, guvern interimar fără putere de decizie, instabilitate instituțională cronică.” Budăi îi indică drept responsabili, în cazul unei deteriorări, pe „domnii Bolojan și Fritz”, susținând că ar fi ales „orgoliul politic” în locul stabilității. În contrapondere, deputatul PSD afirmă că partidul său „nu a cerut funcții și nu a impus blocaje”, ci ar fi propus „soluții de stabilitate”, dar s-ar fi lovit de refuzul celorlalți actori politici. [...]
Guvernul a aprobat regulamentul care stabilește cum cooperează instituțiile statului la aplicarea sancțiunilor internaționale , un pas menit să reducă riscurile de neconformare cu regulile UE și să facă mai previzibilă punerea în practică a măsurilor restrictive, potrivit News . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că a fost „finalizată arhitectura de cooperare” pentru implementarea sancțiunilor. Regulamentul vizează Consiliul interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale și a fost aprobat în Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Cancelariei Primului-ministru, conform declarațiilor făcute de Țoiu pe Facebook. De ce contează: risc de infringement și credibilitate în UE Oana Țoiu afirmă că, la preluarea mandatului, „în urmă cu un an”, România era expusă riscului de infringement din cauza nealinierii prelungite la regulile europene privind pedepsele pentru eludarea măsurilor restrictive internaționale. „Era nu doar o vulnerabilitate legislativă, ci şi o problemă serioasă de credibilitate în cadrul UE.” Ministrul susține că problema a fost rezolvată „în primele 100 de zile de mandat”, prin includerea sancțiunilor pentru abateri grave în sfera dreptului penal, pe baza soluțiilor tehnice pregătite de experții din MAE și Ministerul Justiției, și prin obținerea voturilor necesare în Parlament. Ce aduce nou regulamentul: un cadru „predictibil” de aplicare În ultimele luni, MAE ar fi coordonat punctele de vedere transmise de 19 instituții implicate, iar rezultatul este Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 476/2026, act normativ care, potrivit ministrului, este publicat în Monitorul Oficial. Țoiu afirmă că regulamentul „va asigura un cadru predictibil de aplicare pentru anii următori”. Instituțiile implicate în arhitectura de control Potrivit ministrului, arhitectura națională de control reunește autorități cu atribuții în domenii precum diplomația, zona financiar-bancară, securitatea, justiția și controlul vamal/comercial. Lista instituțiilor menționate include: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) – coordonare și secretariatul Consiliului Ministerul Justiției (MJ) Ministerul Finanțelor (MF) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) Banca Națională a României (BNR) Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) Autoritatea Vamală Română (AVR) Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ / DIICOT) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) Publicația G4Media a relatat, separat, pe aceeași temă, reluând declarațiile ministrului. [...]
