Știri
Știri din categoria Politică
România încearcă să contracareze semnalul unei implicări americane mai slabe pe flancul estic al NATO la Summitul B9 de la București, unde SUA vor fi reprezentate la nivel de subsecretar de stat, potrivit Mediafax. Miza politică a președintelui Nicușor Dan este să obțină un mesaj comun care să reașeze în centrul discuțiilor relația transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic.
Reuniunea are loc miercuri, 13 mai 2026, la Cotroceni, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. La summit participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și mai mulți lideri din regiune.
România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. Conform listei publice a participanților, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Sursele citate de Mediafax susțin că acesta este, „realist”, cel mai înalt nivel posibil în contextul în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. De asemenea, nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9.
Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă.
Potrivit surselor apropiate pregătirii, statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, pe fondul proximității față de „amenințarea rusă”.
Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru și va avea o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru.
Sprijinul pentru Ucraina este indicat drept una dintre temele centrale ale summitului, iar Republica Moldova urmează să fie adusă „explicit” în discuție în contextul Ucrainei.
Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale.
Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă în discuția mai largă despre consolidarea relației transatlantice, în logica potrivit căreia vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa pot fi discutate și în formate regionale precum B9.
Formatul B9, creat în 2015 de România și Polonia, reunește România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia; la summit participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Recomandate
Bucureștiul devine, pentru două zile, un nod de coordonare pe Flancul estic al NATO , odată cu sosirea marți a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, și a secretarului general al NATO, Mark Rutte , înaintea Summitului București 9 (B9) găzduit miercuri la Cotroceni, potrivit G4Media . Karol Nawrocki urmează să fie primit de președintele României, Nicușor Dan, în a doua parte a zilei de marți, iar cei doi vor susține o conferință de presă comună. Mark Rutte va participa la o cină de lucru cu cei doi șefi de stat care co-prezidează summitul B9. La reuniune este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va fi însoțit de soția sa, Olena Zelenska. Potrivit informațiilor citate, Olena Zelenska va avea un program comun cu partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru, iar Zelenski va avea o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9. Miza politică: mesaj comun despre securitatea transatlantică și presiunea de pe Flancul estic Reuniunea la nivel înalt urmărește să sublinieze nevoia de consolidare a relației transatlantice, iar la final ar urma să fie transmisă o Declarație Comună care să evidențieze acest obiectiv, precum și atenția asupra Flancului estic al Alianței, amenințarea Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei, conform surselor citate de Agerpres. Summitul, cu tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”, este organizat în formatul B9 și al Țărilor Nordice și este co-prezidat de Nicușor Dan și Karol Nawrocki, potrivit Administrației Prezidențiale. Cine participă și cum arată agenda de la Cotroceni Conform listei prezentate, sunt anunțați, între alții: Mark Rutte, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei, Slovaciei și Finlandei, premierul Danemarcei, președintele Ucrainei, precum și reprezentanți ai SUA, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Agenda indicată include: 10:30 – primirea oficială a șefilor de delegație; 11:00 – sesiunea plenară (cu intervenții în deschidere ale președinților României și Poloniei); 14:20 – fotografia de familie; 14:30 – dejun de lucru; 17:00 – conferință de presă comună Nicușor Dan – Karol Nawrocki – Mark Rutte. Formatul București 9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește statele de pe Flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. [...]
După căderea guvernului, USR pune presiune pe PSD să vină cu o soluție politică, iar Dominic Fritz spune că inclusiv alegerile anticipate ar trebui tratate ca o opțiune legitimă , potrivit Mediafax . Mesajul liderului USR mută centrul negocierilor spre social-democrați și ridică miza pe predictibilitatea deciziei politice într-un moment de instabilitate. Fritz susține că responsabilitatea pentru „actuala criză politică” aparține PSD și cere ca social-democrații să spună „răspicat și asumat” ce soluție propun după căderea guvernului. Invitat la TVR Info, el a afirmat că USR nu va veni „în această etapă” cu „oferte de compromis”, argumentând că inițiativa trebuie să vină de la PSD. „Pentru igiena noastră politică, important este ca mingea să rămână acum în curtea PSD.” Ce reproșează USR PSD și de ce contează pentru negocieri În intervenția sa, Fritz acuză PSD că ar fi blocat repetat decizii politice și instituționale și că ar fi contribuit direct la declanșarea crizei. În același registru, el invocă episoade precum votul la o moțiune „împotriva Dianei Buzoianu” împreună cu AUR și faptul că instituția Avocatului Poporului ar fi rămas cu un interimar „de 2 ani”, situație despre care spune că ar conveni PSD. Miza declarațiilor este una de poziționare: USR încearcă să evite intrarea rapidă într-o negociere pe concesii și să forțeze PSD să-și asume public direcția de ieșire din criză, înainte de discuții despre formule de guvernare. Anticipatele, readuse în discuție Fritz afirmă că alegerile anticipate „nu ar trebui să sperie pe nimeni” și merge mai departe, spunând că dificultatea organizării lor ar fi „o slăbiciune” a Constituției. În logica sa, dacă partidele nu reușesc să construiască o majoritate funcțională, revenirea la votul popular poate fi „cea mai sănătoasă soluție”. „Poporul este suveran și nu trebuie să ne fie teamă de decizia suverană a poporului.” Totodată, liderul USR apreciază că președintele Nicușor Dan ar fi greșit când a exclus public, imediat după căderea guvernului, varianta anticipatelor, deși admite că șeful statului trebuie să țină cont de mesajele către piețele financiare și partenerii externi. Refuzul de a personaliza discuția despre premier Întrebat dacă revenirea lui Ilie Bolojan ca premier ar fi o condiție pentru participarea USR la o nouă formulă guvernamentală, Fritz refuză să ducă discuția în zona numelor și spune că dezbaterea ar trebui să pornească de la direcția politică și capacitatea unei majorități de a implementa reforme. În același context, îl atacă pe fostul premier Marcel Ciolacu, afirmând că acesta „a dus deficitul la 10%” pentru a alimenta rețele politice de influență. Atac la AUR, pe fondul moțiunii În interviul de la TVR Info, Fritz lansează și un atac la adresa AUR, despre care spune că ar ajunge să servească interesele PSD în criza actuală. El sugerează că o parte dintre votanții AUR ar putea începe să-și pună întrebări după colaborarea dintre liderii celor două formațiuni în contextul moțiunii. „Cum ne-am trezit să-l vedem pe domnul Simion lângă domnul Grindeanu?” [...]
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]
Criza politică de la București începe să afecteze agenda externă a României , după ce, potrivit News , vizita în România a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola , a fost amânată în urma unei discuții cu președintele Nicușor Dan, la Summitul de la Erevan. Surse oficiale citate de publicație arată că Nicușor Dan a informat-o pe Roberta Metsola despre „situația din România”, în contextul în care PSD a decis să iasă de la guvernare și să își retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. În acest cadru, părțile ar fi convenit amânarea vizitei oficialului european. Tot pe fondul crizei politice și al ruperii coaliției de guvernare, președintele a decis să nu mai organizeze recepția de Ziua Europei , considerând că „nu mai este oportun un astfel de eveniment”, potrivit acelorași surse. Informațiile indică o presiune directă a instabilității politice asupra calendarului de reprezentare externă și a evenimentelor instituționale, fără ca în material să fie precizat un nou termen pentru vizita Robertei Metsola în România. [...]
UDMR respinge ideea unui premier „neutru” și cere o majoritate politică pentru reforme , în condițiile în care Kelemen Hunor susține că viitorul șef al Guvernului trebuie să poată aduce PSD și PNL la aceeași masă, potrivit Mediafax . Întrebat la Antena 3 CNN dacă ar accepta să conducă un guvern format din partidele fostei coaliții și dacă ar putea fi un „liant” între PSD și PNL, liderul UDMR a răspuns: „Mă onorează ce spuneți dumneavoastră, dar avem o problemă. Pe mine mă cheamă Kelemen Hunor. Suntem în România totuși.” De ce contează: semnal împotriva unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui guvern tehnocrat, argumentând că un executiv fără responsabilitate politică ar fi vulnerabil și nu ar putea duce la capăt reforme dificile, chiar dacă ar putea fi învestit de Parlament. „Nu, în niciun caz. Guvernul tehnocrat poate fi investit (...) doar că un guvern tehnocrat va fi abandonat în prima curbă, fiindcă nu are o responsabilitate politică.” În același context, liderul UDMR a indicat „ Legea salarizării unitare ” drept exemplu de proiect dificil, pentru care spune că nici în coaliție nu s-a găsit încă o soluție. Ce formulă de majoritate vede UDMR Kelemen Hunor a spus că ar încerca refacerea unei majorități care să includă PSD, PNL, USR și UDMR. În paralel, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze un premier capabil să aducă PSD și PNL la aceeași masă. Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre un calendar al negocierilor sau despre nume concrete de premier, dincolo de discuția ipotetică în care a fost invocat Kelemen Hunor. [...]
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]
