Știri
Știri din categoria Politică
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație, pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV. Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv.
Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații.
La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială.
Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari.
Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile.
În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac.
În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”.
Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării.
În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere.
Recomandate
PSD ridică presiunea pentru formarea rapidă a unui nou guvern , pe fondul interimatului instalat după căderea Cabinetului Bolojan, iar Sorin Grindeanu își leagă mesajul de nevoia de decizii economice „rapide” pentru firme și populație, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că „românii, firmele cu capital românesc și întreaga economie” au nevoie de „un partener de discuții credibil” și de „un Guvern nou” care să decidă repede. Grindeanu spune că ar fi vrut o dezbatere despre măsuri pentru creșterea puterii de cumpărare, reluarea investițiilor (pe care le numește „vitale” pentru menținerea locurilor de muncă) și un plan de reducere a fiscalității „prea mari” pentru veniturile mici și medii. În același mesaj, Grindeanu atacă guvernul interimar și pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „ayatolah”, și acuză o „mascaradă continuă” după 5 mai, cu „același mesaj anti-PSD”. El afirmă că adversarii politici ar fi „mânați de orgolii”, ar „crea doar blocaje” și ar „găsi pretexte”, acuzând totodată atacuri la adresa unor persoane pe care le descrie drept „absolut decente” și cu „o reputație profesională ireproșabilă”. Contextul interimatului și blocajul politic Adevărul reamintește că Ilie Bolojan a fost demis, iar guvernul a căzut în urma moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR . Din 5 mai, Executivul funcționează în regim de interimat, până la învestirea unui nou premier și a unui nou cabinet. Pe acest fundal, PNL a transmis recent că nu va participa la formarea și nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent, „direct sau indirect”, poziție relatată de publicație și detaliată într-un material separat al Adevărul: Adevărul . De ce contează Mesajul PSD mută disputa din registrul strict politic în zona deciziilor economice amânate în perioada de interimat: investiții, locuri de muncă, fiscalitate și putere de cumpărare. În același timp, poziția PNL de excludere a PSD din orice formulă guvernamentală indică un potențial blocaj în negocierile pentru un nou cabinet, ceea ce poate prelungi perioada în care guvernul operează cu atribuții limitate. [...]
CCR a amânat până pe 18 iunie decizia asupra OUG SAFE , prelungind incertitudinea juridică privind validitatea ordonanței adoptate de Guvern după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24 . Ședința Curții a început la ora 12:00, iar reluarea discuțiilor este programată peste o săptămână. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu , în calitate de președinte al Camerei Deputaților, care reclamă un posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament. Miza este dacă Executivul a depășit limitele constituționale atunci când a adoptat ordonanța de urgență privind programul SAFE după ce fusese demis și avea atribuții limitate. În documentul depus la CCR pe 20 mai, Grindeanu susține că adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 în intervalul 5–8 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, ar fi reprezentat „un abuz de drept public”. El cere Curții să constate dacă au fost încălcate limitele constituționale în această situație. Cronologia care stă la baza sesizării Din datele prezentate în articol, ordonanța a avut un parcurs în doi pași: 4 mai : proiectul privind investițiile în apărare a fost adoptat inițial de Cabinetul Bolojan, cu o zi înainte de moțiunea de cenzură; ulterior, din cauza unor modificări, actul a avut nevoie de un nou aviz al Consiliului Legislativ , care a venit după demiterea Guvernului; 8 mai : Executivul a repus OUG pe ordinea de zi și a adoptat forma modificată. Digi24 notează explicit că, odată demis, Guvernul nu mai are dreptul să emită ordonanțe de urgență. Reacția lui Ilie Bolojan Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat sesizarea drept „o acțiune de imagine” și a acuzat PSD că încearcă să își „acopere neputința de a veni cu soluție” după căderea guvernului, într-o declarație la B1TV. „Sunt acţiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să îşi acopere neputinţa de a veni cu soluţie, după ce au generat căderea guvernului, o acţiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluţie. Ca să acopere această lipsă de soluţie, fac această gălăgie.” Context: alte sesizări pe aceeași ordonanță Aceeași ordonanță a mai fost atacată la CCR de AUR, SOS și PACE, însă judecătorii Curții au respins sesizarea, potrivit informațiilor din articol. Următorul reper este 18 iunie , data la care CCR ar urma să reia ședința și să decidă asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu. [...]
CCR a amânat până pe 18 iunie un verdict care poate stabili limitele unui guvern demis la emiterea de OUG-uri. Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională a decis miercuri, 10 iunie, să amâne pronunțarea asupra sesizării depuse de liderul PSD Sorin Grindeanu privind un posibil conflict constituțional legat de Ordonanța de urgență nr. 38/2026, asociată programului SAFE. Reluarea judecății este programată pentru 18 iunie, conform unor surse din instituție citate de Digi 24. Miza: ce poate (și ce nu poate) face un guvern după moțiunea de cenzură Sesizarea lui Sorin Grindeanu vizează modul în care Guvernul ar fi adoptat actul normativ după ce fusese demis prin moțiune de cenzură. În argumentația prezentată, Executivul ar fi depășit limitele constituționale, întrucât, după demitere, ar avea atribuții restrânse și nu ar putea adopta ordonanțe de urgență. Grindeanu susține că adoptarea și publicarea ordonanței după căderea Guvernului reprezintă „un abuz de drept public”, demersul fiind făcut în calitate de președinte al Camerei Deputaților. Cronologia adoptării OUG 38/2026, așa cum e descrisă în sesizare Actul normativ privind investițiile în domeniul apărării a fost aprobat inițial de Cabinetul condus de Ilie Bolojan pe 4 mai, cu o zi înainte de adoptarea moțiunii de cenzură. Ulterior, din cauza unor modificări, documentul a avut nevoie de un nou aviz, obținut după demiterea Guvernului. Guvernul a reintrodus ordonanța pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai, când avea un mandat limitat, și a adoptat forma modificată. Poziția premierului interimar și ce a mai decis CCR pe aceeași ordonanță Premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a catalogat demersul PSD drept unul politic, susținând că sesizarea ar fi „o acțiune de imagine”. În paralel, aceeași ordonanță a fost contestată la CCR și de partidele AUR, SOS și PACE, însă Curtea a respins aceste sesizări. Decizia așteptată pe 18 iunie ar urma să lămurească dacă adoptarea OUG SAFE după pierderea sprijinului parlamentar a încălcat sau nu Constituția. [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac încearcă să deblocheze negocierile pentru guvern propunând o schimbare-cheie la Dezvoltare , invitându-l pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , să intre în cabinet, potrivit Digi24 . Tomac a spus că îl vede pe Ciucu la Ministerul Dezvoltării și a făcut invitația public, într-o intervenție la B1 TV, în contextul în care susține că este nevoie de „compromis” pentru a ieși din „starea de blocaj” politic. În același mesaj, premierul desemnat a vorbit despre presiunea publică pentru stabilitate și despre nevoia ca politicienii să arate „responsabilitate”. „M-aș bucura foarte mult ca domnul primar general Ciucu să vină în guvern, să vină la Ministerul Dezvoltării. Putem lucra împreună.” De ce contează: Ministerul Dezvoltării, în centrul disputei pe componența cabinetului Invitația vine după ce Ciprian Ciucu i-a transmis, luni, un mesaj critic lui Tomac, susținând că lista de miniștri ar fi „cusută cu ață alb-fosforescentă” și ar proteja interesele PSD. În postarea citată de Digi24, Ciucu a invocat explicit propunerea pentru Dezvoltare, Vladimir Ionaș (PSD), și a pus sub semnul întrebării procesul decizional care a dus la acest nume. „Nu aveți cum să-mi explicați prin ce proces decizional ați ajuns la dl. Ionaș (...) altul decât că vi l-a dat PSD.” Ce urmează Din informațiile prezentate, invitația lui Tomac este o încercare de a reconfigura o nominalizare contestată și de a obține sprijin politic pentru formarea guvernului. Nu rezultă din articol dacă Ciprian Ciucu a acceptat sau a respins propunerea și nici dacă Vladimir Ionaș rămâne, formal, pe lista pentru Ministerul Dezvoltării. [...]
Nicușor Dan avertizează că miza negocierilor este evitarea unei „căderi economice bruște” , în timp ce partidele se pregătesc de votul de învestire a Guvernului Tomac , potrivit Adevărul . Președintele a cerut responsabilitate și dialog între formațiunile parlamentare, insistând că interesul țării trebuie să primeze în fața calculelor politice. În declarațiile de miercuri, 10 iunie, de la Palatul Cotroceni, șeful statului a respins interpretările potrivit cărora desemnarea premierului ar fi avantajat anumite partide. Nicușor Dan a spus că rolul său nu este să arbitreze competiții între formațiuni, ci să mențină „direcția pro-occidentală” a României și să prevină o deteriorare economică abruptă, cu efect asupra fiecărei familii. Presiune pe partide: dialog și stabilitate, nu calcule pentru 2028 Președintele a indicat lipsa dialogului între partide drept una dintre problemele centrale ale momentului și a justificat alegerea unei persoane „potrivite” pentru a discuta cu toate formațiunile și a le aduce împreună la guvernare, în condițiile în care „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”. În același mesaj, Nicușor Dan a criticat orientarea clasei politice către calcule electorale, inclusiv în perspectiva alegerilor din 2028, susținând că publicul așteaptă guvernare și stabilitate, nu dispute politice prelungite. Mesaj către populație și partenerii externi La final, președintele i-a îndemnat pe români „să-și păstreze calmul și speranța” și a transmis partenerilor occidentali că România își păstrează direcția. În paralel, premierul desemnat Eugen Tomac a continuat discuțiile cu partidele, grupurile parlamentare și parlamentarii neafiliați pentru a strânge voturile necesare învestirii și s-a declarat optimist, afirmând că unii colegi i-au spus „deschis” că i-a convins. [...]
