Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan le cere românilor „solidaritate în fapte”, într-un mesaj de Paște publicat duminică dimineață, pe fondul „incertitudinilor și crizelor severe”, potrivit HotNews.
Mesajul, postat pe pagina sa de Facebook, pornește de la salutul pascal și de la ideea „triumfului speranței și puterea renașterii”, pe care președintele o leagă de „valorile care ne definesc” – încrederea, iubirea și bunătatea față de semeni.
Șeful statului plasează apelul într-un context social pe care îl descrie drept dificil, afirmând că sărbătorile pascale „ne găsesc anul acesta în vremuri marcate de incertitudini și crize severe”, în care „mulți dintre noi sunt preocupați în mod firesc de grija pentru ziua de mâine”.
În final, Nicușor Dan îndeamnă la solidaritate „nu doar în spiritul tradițiilor, ci și în fapte”, susținând că „binele are puterea de a schimba comunități și de a vindeca o societate”, și le urează românilor „sărbători senine, cu sănătate și oameni dragi alături”.
Recomandate
Eugen Tomac avertizează că alegerile anticipate ar amplifica riscurile economice și ar putea întârzia reformele cerute pentru finanțările europene , în condițiile în care România se confruntă cu presiuni interne și un context regional tensionat, potrivit Mediafax . Europarlamentarul a spus la B1 TV că „intrarea în jocul anticipatelor” este „mult prea riscantă” acum, argumentând că opțiunea ar fi fost mai ușor de susținut într-un scenariu cu „economie stabilă”, fără „război lângă noi” și cu o expunere mai redusă. În actualul context, Tomac consideră „mai înțelept” să se ajungă la „o soluție de compromis” pentru formarea unei guvernări capabile să adopte măsuri importante. Miza: reformele PNRR și riscul pierderii de bani Tomac, prezentat de Mediafax drept fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a avertizat că menținerea blocajului politic poate face ca „tot efortul” statului din ultimii patru ani să „risc[e] să se risipească”, dacă reformele din PNRR nu sunt adoptate până la 31 august. În același registru, el a ridicat problema capacității administrative și politice de a gestiona angajamentele externe ale României în lipsa unui guvern cu puteri depline, invocând inclusiv primele trageri de bani din programul SAFE. Ce spune președintele despre anticipate Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră „foarte puțin probabile” și a indicat că ar deveni o soluție doar dacă blocajul privind formarea unui nou Executiv se prelungește. Șeful statului a mai spus că un nou scrutin nu ar rezolva impasul politic actual. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că a discutat cu ambasadorul SUA despre statul de drept , într-o întâlnire pe care o plasează în contextul „situației politice actuale” din România, potrivit Agerpres . Miza politică a mesajului este una de poziționare: liderul USR își leagă explicit agenda de tema statului de drept și de valorile comune invocate în relația cu partenerul strategic american. Întâlnirea a avut loc la sediul USR, iar interlocutorul a fost Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România. Fritz afirmă că discuția a fost „lungă” și „deschisă” și că a vizat, pe lângă situația politică, și „valorile care ne leagă”. În postarea citată, Fritz îl descrie pe Nirenberg drept „direct” și notează că acesta nu este „diplomat de carieră”, menționând că a lucrat pentru Congresul american, apoi ca avocat și lobbyist. Ce spune Fritz că a transmis și ce a reținut din discuție Liderul USR afirmă că și-a exprimat „îngrijorările” și că ambasadorul ar fi arătat recunoștință pentru colaborarea României cu SUA, dar și în cadrul NATO și al Uniunii Europene. „L-am primit în vizită la sediul USR și am purtat o lungă discuție deschisă despre situația politică actuală, despre statul de drept în România și despre valorile care ne leagă.” Fritz mai susține că a promis să transmită această recunoștință și miniștrilor USR Oana Țoiu și Radu Miruță, pe care îi menționează nominal. De ce contează politic Din informațiile publicate, întâlnirea este folosită de președintele USR pentru a ancora public partidul în două teme sensibile în dezbaterea internă: „statul de drept” și credibilitatea României ca aliat în arhitectura occidentală (SUA–NATO–UE). Materialul nu include detalii despre eventuale concluzii concrete sau pași instituționali care să rezulte din discuție. [...]
„ Declarația de la Kiev ” cere întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei și măsuri coordonate pentru securitatea Mării Negre , cu implicații directe pentru riscurile de navigație, infrastructura critică și reziliența energetică din regiune, potrivit HotNews . Documentul, structurat în 20 de puncte, a fost adoptat miercuri la Kiev de președintele Nicușor Dan și de ceilalți lideri din Europa de Sud-Est, într-un mesaj comun de sprijin pentru Ucraina și de presiune sporită asupra Rusiei. Declarația a fost publicată integral de Administrația Prezidențială, în forma „Declarației de la Kiev” ( link ). Apărarea antiaeriană, prioritate operațională Semnatarii afirmă că întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei rămâne o prioritate, inclusiv prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Declarația menționează explicit mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare, argumentând că o apărare antiaeriană mai puternică „salvează vieți și protejează infrastructura critică”. În același cadru, liderii își exprimă disponibilitatea de a-și consolida participarea la „ Coaliția de Voință ”, descrisă drept un mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei, inclusiv prin acordarea unor garanții de securitate „solide și obligatorii din punct de vedere juridic”. Marea Neagră: libertatea de navigație și infrastructura critică, pe lista riscurilor Declarația pune accent pe importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și globală și enumeră o serie de amenințări considerate comune: atacuri asupra navelor comerciale și porturilor civile, incursiuni cu drone, încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice, manipularea informațiilor și ingerințe străine, precum și atacuri asupra infrastructurii critice. În acest context, semnatarii se angajează să consolideze: securitatea aeriană și maritimă; capabilitățile de combatere a dronelor; conectivitatea regională; protecția infrastructurii critice; libertatea și siguranța navigației; reziliența energetică; răspunsurile coordonate la amenințările hibride, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS). Sancțiuni mai dure și țintirea „flotei-fantomă” Documentul cere intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război și menționează combaterea „flotei-fantomă” folosite de Moscova, precum și a mecanismelor prin care sunt eludate sancțiunile. Extinderea UE și parcursul euroatlantic al Ucrainei Declarația reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euroatlantice ale Kievului și pentru „calea sa ireversibilă” către o viitoare aderare la NATO. Totodată, liderii susțin continuarea extinderii Uniunii Europene, inclusiv aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, salutând deschiderea recentă a două grupuri de capitole de negociere și cerând deschiderea celorlalte „cât mai curând posibil”, pe baza principiului meritului propriu. Declarația fixează, în esență, o agendă regională în care apărarea antiaeriană a Ucrainei și securitatea Mării Negre sunt tratate ca elemente de securitate și stabilitate cu efecte directe asupra statelor din vecinătate, inclusiv România. [...]
Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]
PSD încearcă să delimiteze public relația cu președintele Nicușor Dan și să blocheze ideea unui „parteneriat” , în contextul negocierilor politice și al discuțiilor despre formule de guvernare, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , primarul Craiovei, susține că între PSD și șeful statului „nu există niciun fel de parteneriat” și afirmă că Nicușor Dan ar fi sprijinit intrarea USR la guvernare. Declarațiile au fost făcute la Realitatea Plus și sunt atribuite de publicație agenției Mediafax. Vasilescu spune că PSD „nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR”, pe care îl acuză că are „o politică din a înjura PSD-ul”. „În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR.” Miza: poziționare în negocieri și raportul de forțe din Parlament În același mesaj, Vasilescu atacă USR pentru poziția din negocierile politice și invocă scorul obținut de partid la alegerile parlamentare din 2024, despre care afirmă că ar fi fost de 8%. În această cheie, ea contestă legitimitatea USR de a „pune condiții” în discuțiile privind guvernarea. „Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu.” Ce transmite PSD prin acest mesaj Din declarațiile citate rezultă două linii de comunicare: respingerea explicită a ideii că PSD ar avea un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan; delegitimarea publică a pretențiilor USR în negocieri, prin raportare la rezultatul electoral din 2024 menționat de Vasilescu. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre condițiile concrete invocate de USR. [...]
AUR condiționează orice sprijin parlamentar de alegeri anticipate , iar mesajul transmis PSD este că un guvern minoritar nu va trece cu voturile sale, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că Sorin Grindeanu nu poate exclude public AUR de la guvernare și, în același timp, să ceară „la adăpostul întunericului” voturile partidului în Parlament. Miza politică imediată este formarea unei majorități pentru un nou guvern: Peiu afirmă că Grindeanu, deși este propunerea PSD pentru funcția de premier, „nu are o majoritate parlamentară” și „suportă consecințele” deciziilor sale politice. În această logică, AUR anunță că nu va vota nici PSD, nici un premier desemnat de președintele Nicușor Dan, și nici PNL, USR sau UDMR. „Domnul Grindeanu trebuie să primească o lecţie: nu poţi să anunţi public că excluzi AUR de la guvernare şi apoi să ceri, la adăpostul întunericului, voturi de la AUR.” Anticipatele, prezentate ca singura ieșire din criză Peiu, care este și președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, reia poziția partidului că „singura soluție” pentru depășirea crizei politice ar fi alegerile anticipate. El avertizează că orice altă variantă ar prelungi blocajul și „va îngropa economia și prestigiul internațional” al României, în timp ce o succesiune de guverne minoritare pe termen lung ar fi nesustenabilă. Atac la ideea unui guvern minoritar și la rolul președintelui În declarațiile citate, Peiu susține că votarea unui guvern minoritar ar însemna validarea unui „comportament profund nedemocratic” al președintelui Nicușor Dan și acuză negocieri „netransparente” și „abuzul instituțiilor statului”. „A vota un guvern minoritar înseamnă a valida comportamentul profund nedemocratic al lui Nicuşor Dan.” În paralel, Antena 3 notează că AUR a inițiat procesul pentru suspendarea președintelui, însă demersul este încă în faza de strângere a semnăturilor, fără numărul necesar pentru depunerea inițiativei în Parlament. [...]
