Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan le cere românilor „solidaritate în fapte”, într-un mesaj de Paște publicat duminică dimineață, pe fondul „incertitudinilor și crizelor severe”, potrivit HotNews.
Mesajul, postat pe pagina sa de Facebook, pornește de la salutul pascal și de la ideea „triumfului speranței și puterea renașterii”, pe care președintele o leagă de „valorile care ne definesc” – încrederea, iubirea și bunătatea față de semeni.
Șeful statului plasează apelul într-un context social pe care îl descrie drept dificil, afirmând că sărbătorile pascale „ne găsesc anul acesta în vremuri marcate de incertitudini și crize severe”, în care „mulți dintre noi sunt preocupați în mod firesc de grija pentru ziua de mâine”.
În final, Nicușor Dan îndeamnă la solidaritate „nu doar în spiritul tradițiilor, ci și în fapte”, susținând că „binele are puterea de a schimba comunități și de a vindeca o societate”, și le urează românilor „sărbători senine, cu sănătate și oameni dragi alături”.
Recomandate
România și Bulgaria vor împinge în UE și NATO măsuri mai ferme anti-drone pentru a proteja transportul comercial din Marea Neagră , după atacul recent asupra unor nave în largul coastelor bulgare, potrivit News . Președintele Nicușor Dan avertizează că riscul nu se limitează la rutele maritime regionale, ci poate afecta și aprovizionarea agricolă către alte continente. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova , despre „recentul atac cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră” și despre „celelalte incidente” care au afectat transportul maritim și infrastructura din apele teritoriale române. De ce contează: risc operațional pe coridorul maritim și pe lanțul de aprovizionare agricol Nicușor Dan leagă atacurile de contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și susține că acestea au efecte care depășesc zona de securitate, intrând în sfera economică și logistică. „Aceste atacuri cu drone sunt consecinţe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi pun în pericol nu numai transportul maritim din regiunea noastră, ci şi aprovizionarea agricolă vitală către alte continente”. Ce au convenit Bucureștiul și Sofia Cei doi lideri au agreat o coordonare mai strânsă între România și Bulgaria pentru a promova, la nivel european și aliat, măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, cu obiectivul explicit de a crește siguranța navigației comerciale în Marea Neagră. „Am convenit ca România şi Bulgaria să colaboreze strâns pentru a promova măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE şi al NATO, în vederea asigurării siguranţei transportului maritim comercial în Marea Neagră”. Publicația nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al acestor măsuri, dincolo de intenția de a le promova în UE și NATO. [...]
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
România și Italia își consolidează frontul pro-coeziune în negocierile pentru viitorul buget al UE , printr-o coordonare politică menită să blocheze eventuale tăieri la fondurile pentru dezvoltare regională și agricultură, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit la Bruxelles liderii grupului „ Prietenii Coeziunii ”, înaintea reuniunii Consiliului European. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a indicat că statele din grup vor rămâne unite pe parcursul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene, mizând pe patru priorități comune. Ce cer „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Conform președintelui României, agenda comună urmărește: resurse suficiente pentru a acoperi toate prioritățile comune ale UE; protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, atât ca finanțare, cât și ca reguli de implementare; contribuții echitabile din partea statelor membre; eliminarea mecanismelor de rambursare („rebates”) – reduceri aplicate contribuțiilor unor state la bugetul UE. „Împreună cu Giorgia Meloni, am reunit șefii de stat și de guvern din grupul «Prietenii Coeziunii» înaintea reuniunii EUCO”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. De ce contează: bugetul UE se decide prin unanimitate Miza este ridicată deoarece aprobarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din Uniune, notează Mediafax. În acest context, coagularea unui grup de state care cer explicit protejarea coeziunii și agriculturii poate influența direct arhitectura finală a bugetului. Contextul summitului de la Bruxelles Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu o agendă încărcată, care include discuții despre limitarea creșterii rapide a exporturilor din China (pe fondul închiderii unor fabrici), reducerea prețurilor ridicate la energie și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene, potrivit Reuters și Euronews, citate de Mediafax. Nicușor Dan a mai transmis că liderii europeni din grup vor continua să colaboreze pentru ca aceste priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul european. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
PSD își pornește pregătirile interne pentru anticipate, deși Sorin Grindeanu spune că scenariul nu e potrivit pentru România , pe fondul discuțiilor despre o posibilă dizolvare a Parlamentului dacă viitorul guvern nu trece de vot, potrivit Adevărul . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la România TV că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a reiterat că, deși anticipate sunt un mecanism prevăzut de Constituție, el nu le consideră o soluție potrivită în actualul context. „Eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă „pregătiri” în PSD și de ce contează Grindeanu susține că PSD a început deja demersuri organizatorice interne pentru eventualitatea anticipatelor, fără să detalieze public pașii concreți. Mesajul are relevanță operațională: partidul tratează scenariul ca pe o opțiune reală, chiar dacă, la nivel politic, îl contestă ca oportunitate pentru țară. „Am şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot Grindeanu afirmă că PNL și USR „fug” de alegeri anticipate și că nu și le doresc în acest moment. În plus, el spune că PSD ar obține „cel puțin un rezultat similar” cu cel de la ultimele alegeri, dacă s-ar ajunge la un astfel de scrutin. Contextul: miza votului pentru guvern și opțiunea dizolvării Parlamentului Discuția despre anticipate apare în scenariul în care Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Niculescu nu reușește să strângă sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie; în acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În același material, analistul politic Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” condițiile în care poate fi aplicată procedura și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice, însă articolul nu redă în extras detaliile acestor explicații. [...]
Documente scurse arată că marile companii tech au finanțat cu zeci de milioane proiectul „balului” lui Trump, pe fondul suspiciunilor de influență politică , potrivit Gizmodo , care citează o investigație The Washington Post despre donații direcționate către o entitate asociată președintelui SUA. Conform documentelor prezentate de The Washington Post, patru donatori au contribuit cu câte 25 de milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare: Apple, Nvidia, Adelson Family Foundation și Charlie Ergen (fondator Dish Network și EchoStar). Lista include și alte contribuții semnificative din tehnologie, criptomonede și apărare, unele dintre ele cerute să rămână anonime. Cine a dat bani și cât The Washington Post indică, între altele, următoarele sume: Microsoft: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Meta: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Amazon: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Cisco: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Palantir: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Lockheed Martin: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Comcast: 7,5 milioane dolari (aprox. 35 milioane lei) T-Mobile: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Tyler și Cameron Winklevoss: peste 5 milioane dolari în bitcoin (echivalent în dolari, potrivit publicației) Investigația mai menționează donatori care nu erau cunoscuți anterior: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) de la ServiceNow, plus angajamente („commitments”) de 2 milioane dolari (aprox. 9 milioane lei) de la Salesforce și 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei) de la CEO-ul Salesforce, Marc Benioff. Prin ce mecanism au fost făcute donațiile și de ce contează politic Donațiile ar fi fost direcționate oficial către un ONG numit Trust for the National Mall . Senatoarea democrată Elizabeth Warren acuză organizația că ar funcționa ca „un vehicul pentru strângere de fonduri politizată, trafic de influență și acces al donatorilor la președintele Trump”, în contextul obiectivului de a construi un ballroom la Casa Albă estimat la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei). Un caz aparte este Google: ar fi „donat” 22 de milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei), bani despre care se afirmă că provin dintr-o înțelegere juridică după ce YouTube l-a blocat pe Trump în urma evenimentelor din 6 ianuarie 2021. Potrivit materialului, compania ar fi acceptat la final de 2025 să plătească 24,5 milioane de dolari (aprox. 113 milioane lei), din care 22 de milioane către Trust for the National Mall. AT&T apare în documente ca având „promis” 5 milioane de dolari, însă compania a declarat pentru The Washington Post că nu știe despre ce listă este vorba și că nu intenționează să contribuie. Donații secrete, contracte publice și costuri mai mari decât s-a spus inițial The Washington Post notează că unele companii au cerut ca donațiile să rămână anonime, inclusiv Nvidia. Un purtător de cuvânt al Nvidia a transmis către Gizmodo că donația a fost făcută către „un trust nepartizan” și că sprijinul companiei pentru SUA este „independent de orice interese de afaceri”. În cazul Salesforce, investigația leagă contextul donațiilor de contracte guvernamentale obținute după venirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, inclusiv un contract al armatei americane de până la 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,8 miliarde lei). ServiceNow a spus pentru Gizmodo că a ales ca donația să fie „pe deplin vizibilă”, iar Salesforce nu a răspuns imediat întrebărilor trimise pe e-mail, potrivit articolului. Pe costuri, Trump a avansat în 2025 o estimare de 250 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei), iar ulterior a vorbit despre strângerea a 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Documente scurse indică însă un cost total mai aproape de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde lei), iar „mai mult de jumătate” ar urma să vină de la contribuabili, potrivit The Washington Post. Ce lipsește din listă și ce rămâne de urmărit Materialul remarcă absența unor nume precum SpaceX, OpenAI sau Anthropic din lista donatorilor menționați. În paralel, este amintit că Elon Musk ar fi cheltuit cel puțin 366 de milioane de dolari (aprox. 1,68 miliarde lei) pentru alegerile de la mijloc de mandat, pentru a sprijini republicanii. În lipsa unor clarificări oficiale complete despre criteriile de selecție a donatorilor, condițiile donațiilor și eventualele beneficii de acces, miza politică rămâne potențialul conflict între finanțarea „privată” a unui proiect asociat președintelui și relația companiilor cu statul american, inclusiv prin contracte publice și decizii de reglementare. [...]
