Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan reia consultările cu partidele pro-europene pe SAFE și PNRR, într-o încercare de a ține pe agendă proiectele cu impact direct asupra finanțărilor și angajamentelor României, în contextul tensiunilor politice apărute după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax.
Întâlnirea este programată luni, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, descriși de Administrația Prezidențială drept formațiuni parlamentare pro-europene.
Tema anunțată a întrevederii vizează „implementarea programelor majore pentru România”, menționate explicit ca SAFE și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, instrumentul prin care România accesează fonduri europene condiționate de reforme și investiții).
Nicușor Dan a avut consultări și miercuri cu partidele, după ce PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. În urma acelor discuții, președintele a făcut un apel la „dezescaladare” și a spus că formațiunile participante și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele esențiale din perioada imediat următoare.
În declarația redată de aceeași sursă, Nicușor Dan a afirmat că partidele și minoritățile naționale au exclus o guvernare cu „forțe anti-occidentale”, indicând explicit AUR, și a invocat, între priorități, OECD, SAFE și PNRR.
„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta.”
Recomandate
Căutarea unei formule de guvernare se mută spre un scenariu de minoritate , după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv condus de Adrian Veștea, iar în discuție a apărut varianta unui Guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca posibil premier, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de funcționare a statului: un guvern minoritar ar însemna o arhitectură politică mai fragilă, dependentă de negocieri punctuale în Parlament, într-un moment în care premierul desemnat, Adrian Veștea, încearcă să strângă voturi pentru învestire. De ce contează numele lui Nazare în acest scenariu Alexandru Nazare este prezentat ca o opțiune luată în calcul nu de PSD, ci de PNL–USR–UDMR. Potrivit jurnalistei Digi24 Andreea Dumitrescu, liberalii ar fi reușit să îl „securizeze” de partea lor, în condițiile în care social-democrații nu l-ar fi convins să accepte rolul de premier desemnat în locul lui Veștea. În același timp, în ecuație intră și poziționarea președintelui Nicușor Dan : acesta l-ar agrea pe Nazare, iar acest element ar fi „cheia” pe care se bazează PNL când ia în calcul o propunere la Cotroceni, conform informațiilor Digi24. Contextul care a declanșat căutarea de alternative Varianta cu Nazare apare după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv Veștea, ceea ce a forțat partidele să caute opțiuni de ieșire din blocaj. În acest moment, potrivit sursei, Nazare este doar o variantă discutată, nu o decizie formalizată. [...]
PNL, USR și UDMR își coordonează o ieșire din blocajul guvernamental fără AUR , mizând fie pe un cabinet condus de PSD, fie pe un guvern minoritar susținut de social-democrați, potrivit informațiilor publicate de Antena 3 . Miza imediată este formarea unei majorități funcționale în Parlament, după ce, conform sursei, a doua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan , Adrian Veștea, nu ar strânge voturile necesare. Întâlnirea, descrisă ca „secretă”, ar fi avut loc marți dimineață între Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz, care ar fi decis să își coordoneze pozițiile și propunerile ce urmează să fie prezentate președintelui, în contextul crizei politice. Potrivit surselor citate de Antena 3, Bolojan ar fi devenit „mult mai flexibil” și ar fi renunțat la ideea de a cere din nou nominalizarea sa ca premier, pentru a permite reluarea discuțiilor cu PSD și refacerea colaborării între cele patru partide pro-europene. Două variante de guvernare, ambele cu PSD în ecuație Conform informațiilor din articol, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit să susțină împreună două opțiuni: Mandat pentru formarea Guvernului acordat lui Sorin Grindeanu (PSD) , cu sprijin parlamentar din partea PNL, USR și UDMR pe baza unui protocol axat pe „marile obiective” ale României (în text sunt menționate PNRR , SAFE, OECD). Guvern minoritar PNL–USR–UDMR , care nu ar fi condus de Ilie Bolojan și care ar urma să fie susținut în Parlament de PSD , pe un protocol similar. În discuția de marți dimineață, potrivit sursei, nu s-ar fi avansat nume de potențiali premieri, însă s-ar fi stabilit explicit ca numele lui Ilie Bolojan să nu fie propus, pentru a debloca negocierile. De ce cade varianta Veștea și ce urmează Antena 3 notează că cei trei lideri ar fi anticipat că Adrian Veștea nu va reuși să obțină validarea Parlamentului, ceea ce ar duce la reluarea consultărilor la Palatul Cotroceni. În acest scenariu, sursa susține că o majoritate care să ocolească AUR ar fi posibilă doar cu cele patru partide pro-europene. În context, articolul menționează și o rundă de discuții de luni seara între Nicușor Dan și Kelemen Hunor, Adrian Veștea și Sorin Grindeanu, în care ar fi fost ridicată problema susținerii în Parlament a guvernului Veștea de către parlamentari „extremiști și anti-occidentali”, aspect care ar fi determinat UDMR să respingă oferta de a participa la guvernare. Marți după-amiază ar fi continuat discuții „încrucișate” între președinte, premierul desemnat și liderii partidelor, după ce decizia UDMR ar fi făcut evidentă imposibilitatea formării unei majorități pentru validarea lui Veștea. [...]
Eșecul Guvernului Tomac mută presiunea pe Cotroceni și pe negocierile pentru o majoritate potrivit Adevărul , care arată că formula „tehnică” propusă de Eugen Tomac a fost vulnerabilă politic și nu a reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament, iar acum miza se mută pe capacitatea noului premier desemnat, Adrian Veștea , de a reconstrui o coaliție funcțională. În analiza citată de publicație, coordonatorul Agenției de Rating Politic, Cristian Andrei, susține că Tomac nu avea „anvergura” necesară pentru a negocia un armistițiu între partide și că, în realitate, pârghiile decisive sunt la președinte. „Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide (...). Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. (...) președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică».” De ce nu a trecut formula „tehnocrată” Una dintre criticile politice majore la adresa cabinetului propus a vizat componența: potrivit textului, unele nominalizări pentru portofoliile ministeriale au fost contestate pe motiv că nu ar fi fost „lipsite de conexiuni politice”. În acest context, adversarii au descris proiectul drept un guvern „paravan” – prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca influențat politic. Analistul mai indică o problemă de aritmetică parlamentară: ignorarea interesului UDMR pentru portofolii și pentru o reprezentare care să permită asumarea guvernării. În logica descrisă, sprijinul UDMR este important atât pentru votul de învestitură, cât și pentru susținerea viitoarelor inițiative legislative, într-un Parlament „foarte fragmentat”. „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR (...). UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități.” De ce a fost abandonată varianta unui al doilea guvern tehnocrat Textul notează că președintele Nicușor Dan pare să fi renunțat la strategia susținută anterior, iar Cristian Andrei estimează că un guvern cu „compoziție politică” ar mobiliza mai ușor taberele din PSD și PNL, în condițiile în care partidele își doresc control direct asupra ministerelor. „Pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL (...). Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui.” În același registru, analiza menționează că evitarea testului votului în Parlament a alimentat speculații despre o strategie de blocare a unui scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut duce la alegeri anticipate – scenariu asociat în text cu un obiectiv susținut de AUR. Potrivit analistului, președintele ar fi folosit „amenințarea” anticipatelor ca instrument de presiune, fără să își dorească efectiv acest deznodământ. Ce urmează: Veștea, între reticența partidelor și disciplina internă din PNL După desemnarea lui Adrian Veștea, reacțiile rămân rezervate: USR se opune refacerii coaliției cu PSD, PSD nu are încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor, iar o parte din PNL ar prefera rolul de opoziție, potrivit articolului. În paralel, PNL a votat în Biroul Național Politic împotriva formării unui guvern cu PSD (39 împotrivă, 10 pentru, 5 abțineri) și a decis să nu susțină Guvernul Veștea, cu amenințarea excluderii pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. În aceste condiții, șansele de a construi rapid o majoritate depind de negocieri politice care, în lectura analistului, nu pot ocoli rolul președintelui și capacitatea partidelor de a-și asuma explicit guvernarea. [...]
PNL își asumă opoziția pentru următorii doi ani , după ce partidul a respins intern susținerea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, potrivit Euronews . Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de desemnarea lui Veștea și al acuzațiilor liberalilor că președintele Nicușor Dan și PSD ar fi încercat să provoace o fragmentare a PNL. Votul invocat de liderii PNL este cel „de aseară”, în care 41 de liberali s-au pronunțat împotriva susținerii lui Veștea. În această logică, Robert Sighiartău spune că partidul nu va „cădea în capcane” și că poziționarea în opoziție ar fi o decizie politică asumată pe termen de doi ani. Presiune internă pe Veștea: „în afara deciziilor partidului” dacă nu renunță Sighiartău afirmă că, dacă Adrian Veștea nu își depune mandatul, acesta „se va situa în afara deciziilor partidului”, iar efectele le va suporta inclusiv prin „lipsa de încredere” dacă își continuă demersul. Deputatul PNL califică drept „aventură politică” acțiunile lui Veștea și contestă explicațiile acestuia privind lipsa unei informări prealabile a partidului. „E nevoie de legitimarea unei conduceri în contextul actual. Cu atât mai mult, la cum văd eu lucrurile, PNL se va poziționa în opoziție în următorii doi ani.” În același context, Sighiartău susține că, dacă președintele Nicușor Dan a mizat pe un astfel de „joc”, „înseamnă că nu are informații corecte” despre PNL. Majoritatea pentru guvern, sub semnul întrebării În relatarea citată, PNL contestă și ideea că Veștea ar avea deja sprijin suficient pentru a trece de votul Parlamentului. Sighiartău spune că „în acest moment, premierul desemnat Veștea nu are majoritate”, chiar dacă ar exista anunțuri de susținere din partea PSD și a unor facțiuni din SOS și POT, „în frunte cu Victor Ponta”. În această ecuație, ar mai fi necesare voturi de la UDMR, de la minorități și „de cel puțin 25 de parlamentari”, conform declarațiilor sale. „Precedentul Tăriceanu” și linia roșie: o nouă apropiere de PSD PNL își justifică decizia de a rămâne în opoziție și printr-o lecție politică din trecut, invocând „precedentul Călin Popescu Tăriceanu”, când o parte din partid ar fi ales să rămână la putere alături de PSD. Sighiartău susține că electoratul liberal ar fi sancționat „drastic” apropierea de PSD în guvernările anterioare și că partidul ar urmări acum să își recâștige încrederea alegătorilor. În același registru, liberalii îl menționează pe Eugen Tomac drept unul dintre „actorii” unei „scenete” politice, în timp ce disputa centrală rămâne legată de susținerea parlamentară reală pentru un eventual guvern condus de Veștea și de riscul unei rupturi în PNL. [...]
Votul pentru cabinetul Veștea poate declanșa o ruptură în PNL , cu efect direct asupra stabilității majorității și a felului în care se va reconfigura guvernarea în următoarele luni, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza imediată este dacă premierul desemnat Adrian Veștea trece de Parlament în condițiile în care partidul său a decis oficial să nu-i voteze echipa. În Biroul Executiv al PNL, liberalii au votat cu 41 la 13 împotriva susținerii cabinetului pe care urmează să îl propună Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan . Decizia de desemnare ar fi venit fără discuții prealabile cu reprezentanții PNL, pe fondul blocajului politic de o lună în care, susține analiza, niciun partid nu a vrut să-și asume guvernarea. Risc de excluderi și congres extraordinar În interiorul PNL, mai mulți șefi de filiale au cerut excluderea lui Veștea și convocarea unui congres extraordinar. Textul indică faptul că un prim-vicepreședinte nu poate fi exclus decât de Congres și că, dintre cei patru prim-vicepreședinți, trei ar putea ajunge pe lista de excluderi dacă votează un guvern pe care partidul a decis să nu-l susțină: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Nicoleta Pauliuc Al patrulea prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, este prezentat ca susținător al lui Ilie Bolojan. De ce contează votul din Parlament Analiza susține că „jocurile nu sunt încă făcute” și că o parte dintre parlamentarii liberali care erau gata să treacă în tabăra lui Veștea ar putea să se răzgândească după votul intern 41–13. În ecuație intră și voturile UDMR, precum și numărul liberalilor care ar putea migra între tabere. Textul conturează trei scenarii, în funcție de rezultatul votului din Parlament și de dinamica internă din PNL: Dacă guvernul Veștea trece , excluderile devin mai greu de realizat, iar Veștea ar urma să negocieze din poziția de prim-ministru, inclusiv în perspectiva congresului PNL. Nu este exclusă o ruptură , dar analiza amintește costul precedentului din 2021, când plecarea lui Ludovic Orban a dus la eșecul noii grupări de a intra în Parlament. Dacă guvernul Veștea nu trece (variantă considerată mai puțin probabilă în text), congresul ar rămâne esențial pentru stabilirea strategiei până la alegerile din 2028 și pentru definirea unor „linii roșii” interne. În plan politic mai larg, analiza apreciază că, pe termen scurt, Nicușor Dan ar câștiga confruntarea cu Ilie Bolojan dacă guvernul Veștea trece, însă pe termen lung președintele ar fi pierdut din susținerea electorală, în timp ce Bolojan ar fi devenit „liderul Opoziției democratice”, cu sprijin în creștere, în ciuda unor erori strategice ca premier. [...]
PNL susține că Adrian Veștea s-a plasat „în afara partidului” prin continuarea demersului de formare a Guvernului, în pofida deciziilor obligatorii ale conducerii , potrivit Agerpres . Miza imediată este una de disciplină internă cu efect direct asupra negocierilor politice: partidul invocă statutul pentru a delimita oficial poziția sa de acțiunile premierului desemnat. Într-un comunicat, PNL arată că, în ședința Biroului Politic Național (BPN) din 15 iunie, a adoptat „o serie de decizii obligatorii” privind poziția partidului „în actualul context politic”, în baza art. 111 din Statutul PNL. Formațiunea afirmă că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut „fără aprobarea forurilor statutare” și „cu încălcarea Statutului partidului”. Deciziile BPN invocate de PNL și voturile din conducere PNL reamintește că BPN a votat: împotriva participării PNL la un guvern cu PSD (39 pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri); împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri); pentru solicitarea ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat (39 pentru, 13 împotrivă, 3 abțineri). Pe această bază, liberalii invocă prevederi din statut potrivit cărora deciziile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și concluzionează că, „prin continuarea acestui demers împotriva hotărârilor adoptate” de BPN, Adrian Veștea „se situează în afara” PNL. Ce spune Veștea și ce urmează În aceeași zi, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul. Ulterior, a declarat că „nu are nicio emoție” și că „nu o să îl dea nimeni afară din partid”, potrivit relatării. Tot marți, Veștea a avut discuții despre formarea viitorului Cabinet cu reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare. Agerpres nu oferă detalii despre rezultatul acestor discuții sau despre pașii procedurali următori, dincolo de pozițiile publice exprimate de PNL și de premierul desemnat. [...]
