Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a evitat să susțină explicit inițiativa nucleară a Franței, potrivit Biziday, în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Întrebat despre posibilitatea extinderii protecției nucleare franceze către alte state europene, șeful statului a indicat că România se bazează pe arhitectura de descurajare a NATO, în care rolul principal revine Statelor Unite.
În declarațiile sale, Nicușor Dan a plasat discuția în cadrul angajamentelor existente ale Alianței: România, „ca toate țările NATO”, este „sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA” și, ca stat membru, participă la deciziile și programele cu componentă nucleară din interiorul NATO. În acest context, orice discuție despre o protecție nucleară suplimentară, oferită bilateral sau în formule europene, rămâne cel puțin secundară față de garanțiile deja asumate prin tratatul de apărare colectivă.
„România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Apoi, ca țară membră, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară luate în cadrul alianței. Deci România e acoperită, e sub umbrelă nucleară. În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere”.
Pentru parteneriatul strategic România–Franța, mesajul transmis a fost unul prudent: președintele a confirmat existența și extinderea cooperării „pe mai multe paliere”, fără să lege explicit acest cadru de inițiativa nucleară franceză. În termeni politici, poziționarea sugerează că Bucureștiul preferă să trateze componenta nucleară în primul rând ca subiect NATO, în timp ce relația cu Parisul rămâne importantă, dar definită mai larg și fără angajamente punctuale anunțate public pe acest dosar.
Din informațiile prezentate de sursă, vizita din Polonia are și o componentă de agendă regională: Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urmează să aibă o întrevedere cu premierul Donald Tusk. În același cadru, șeful statului a abordat și alte teme de securitate, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, precizând că nu a convocat CSAT și nu îl va convoca „cât lucrurile nu vor prezenta un pericol direct pentru România”, iar prioritatea este repatrierea cetățenilor prinși de conflict.
Elementele esențiale ale poziției exprimate de președinte, relevante pentru discuția despre parteneriatul strategic România–Franța în context nuclear, sunt:
Recomandate
România vrea să treacă la o prezență militară americană permanentă , în locul actualului sistem de rotație a trupelor, un obiectiv care ar consolida pe termen lung postura de descurajare pe flancul estic al NATO și ar ancora investițiile deja făcute în infrastructură militară. Declarațiile au fost făcute de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , într-un interviu pentru BBC, potrivit G4Media . Țoiu a spus că discuțiile au loc „în cadrul NATO și cu partenerul nostru strategic, SUA”, în contextul unei evaluări realizate de Statele Unite privind desfășurarea de trupe în Europa. Miza, în formularea sa, este menținerea actualei prezențe militare americane în România și, „eventual”, extinderea acesteia, inclusiv prin tranziția către o prezență permanentă. Investițiile de la Mihail Kogălniceanu, argumentul de infrastructură Ministra a indicat drept element central investițiile de la Baza Mihail Kogălniceanu , prezentate ca angajament pe termen lung în cadrul NATO. Potrivit declarațiilor sale, baza are „un plan de investiții pe termen lung, în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei)”. În interviu, Țoiu a legat explicit aceste investiții de continuitatea prezenței americane în România, sugerând că infrastructura dezvoltată susține o proiecție pe termen lung, nu doar desfășurări temporare. Context: războiul din Ucraina și coordonarea pe sancțiuni și negocieri În același interviu, ministra a afirmat că România discută atât cu partenerii ucraineni, cât și cu oficiali americani despre „următorii pași” pentru obținerea păcii. Ea a insistat asupra nevoii de coordonare la nivel european, „atât în privința sancțiunilor, cât și a negocierilor propriu-zise pentru pace”, menționând și existența unor „semnale pozitive” dinspre Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau detalii operaționale despre cum ar urma să se facă tranziția către o prezență permanentă și nici despre dimensiunea unei eventuale extinderi; informația rămâne, deocamdată, la nivel de obiectiv politic și de discuții în curs cu aliații. [...]
Nicușor Dan leagă optimismul economic de capacitatea de colaborare , folosind proiectul Via Transilvanica ca exemplu de „a construi împreună”, potrivit Mediafax . Mesajul vine într-un context în care președintele pune accent pe dialog și încredere ca ingrediente necesare pentru rezultate în economie. Într-o postare pe Facebook, șeful statului descrie Via Transilvanica drept „mai mult decât un traseu”, un proiect care „unește oameni, comunități și regiuni” și care arată ce se poate realiza prin colaborare. „Via Transilvanica este mai mult decât un traseu. Este un proiect care unește oameni, comunități și regiuni și care ne arată cât de multe putem face atunci când alegem să lucrăm împreună.” Mesajul economic: „dialog și încredere” pentru a transforma optimismul în rezultate Nicușor Dan afirmă că aceeași „capacitate de a construi împreună” ar trebui să se regăsească și în economie și spune că este optimist privind viitorul economic al României, condiționând însă transformarea acestui optimism în rezultate de existența dialogului și a încrederii. „Această capacitate de a construi împreună trebuie să se regăsească și în economie. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul economic al României. Iar pentru a transforma acest optimism în rezultate, avem nevoie de dialog și de încredere.” În același mesaj, președintele susține că societatea are nevoie de mai mult dialog și de depășirea „clișeelor”, prin experiență directă de colaborare. Context: participare la „ Via Transilvanica Business Fest ”, la Piatra Fântânele Potrivit informațiilor din articol, Nicușor Dan a participat sâmbătă la evenimentul „Via Transilvanica Business Fest”, organizat la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, unde a transmis aprecierea pentru echipa Tășuleasa Social și comunitatea de voluntari implicată în proiect. [...]
Siegfried Mureșan își asumă continuarea liniei Bolojan, cu ținte economice explicite potrivit Antena 3 , într-un mesaj public în care premierul desemnat promite că nu va „stinge lumina” aprinsă de Ilie Bolojan „în cămara cu șmecherii” și că va „curăța” dezordinea acumulată „în peste 30 de ani” în statul român. În postarea de duminică dimineață, Mureșan spune că demersul nu este „împotriva cuiva anume”, ci „pentru toți oamenii cinstiți din România”, care muncesc și „merită să beneficieze la maxim” de pe urma muncii lor. „Premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șmecherii. Dacă cineva se așteaptă ca eu să sting lumina, se înșeală amarnic. Vom păstra lumina aprinsă și vom curăța toată dezordinea care s-a adunat în peste 30 de ani în statul român.” Ce înseamnă, în termeni de guvernare: trei obiective economice Dincolo de mesajul politic, Mureșan indică trei direcții care țin direct de agenda economică și de costul vieții: reducerea inflației; creșterea economiei; îmbunătățirea nivelului de trai. El afirmă că va „construi pe baza lucrurilor bune” făcute de Guvernul Bolojan și că România ar urma să intre „într-o etapă de creștere”, după ce Bolojan „a stabilizat țara”. Context: desemnarea pentru funcția de premier Antena 3 amintește că președintele României, Nicușor Dan , a anunțat joi, 17 septembrie, că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. În acest moment, mesajele publice ale premierului desemnat conturează mai ales continuitatea de direcție și prioritățile declarate, fără detalii despre măsuri concrete sau calendar. [...]
Un sondaj lansat de secretarul general al PSD indică o presiune internă pentru respingerea guvernului propus de Siegfried Mureșan, înaintea deciziei oficiale de luni , potrivit HotNews . Claudiu Manda a publicat pe Facebook o întrebare despre dacă PSD ar trebui să voteze un guvern condus de eurodeputatul PNL, desemnat premier. Contextul este unul cu miză de guvernare: președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan, candidatul susținut de PNL-USR-UDMR, pentru funcția de prim-ministru. Până la momentul redactării știrii, rezultatul sondajului era covârșitor împotriva susținerii: 377 de respondenți (98%) au indicat că PSD nu ar trebui să voteze guvernul, iar 5 (2%) s-au pronunțat pentru. Decizia formală: ședință PSD luni, la ora 11 PSD a anunțat că va discuta poziționarea într-o ședință a Biroului Permanent Național , programată luni, de la ora 11. În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a sugerat, vineri seară, la Antena 3 , că în partid există reticență față de votarea guvernului, în lipsa unor argumente „extrem de solide”. „Dacă e să mă iau după reacțiile colegilor mei, lăsând la o parte părerea mea, personală, dar dacă ar fi să mă iau după reacțiile colegilor mei de până acum, ar trebui să existe argumente extrem de solide, și nu pentru PSD, ci pentru români, astfel încât să votăm acest guvern”, a declarat liderul PSD. Mesajul premierului desemnat: „momentul adevărului” pentru PSD Tot vineri seară, la Digi24, Siegfried Mureșan a legat decizia PSD de o alegere strategică, descriind-o drept un „moment al adevărului” pentru partid, între susținerea unui guvern proeuropean și consolidarea parteneriatului cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR. Eu voi fi deschis și dispus să le prezint viziunea noastră pentru România. Da, mă bucur să avem o discuție francă, deschisă și cu colegii de la PSD”, a declarat Siegfried Mureșan. [...]
România și Ucraina discută extinderea cooperării regionale, inclusiv pe producția comună de drone , într-un cadru care, potrivit G4Media , este prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept o oportunitate cu „potențial semnificativ pentru economie”, dar și pentru securitate. Zelenski a anunțat că s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan , și a spus că este „recunoscător” pentru dialogul și cooperarea dintre cele două țări. Liderul ucrainean a indicat că discuțiile vizează extinderea colaborării „într-o altă dimensiune – cea regională”, cu accent pe zona Carpaților. „Astăzi, extindem această cooperare într-o altă dimensiune – cea regională, cu accent pe Carpații noștri comuni. Iar acest lucru reprezintă un potențial semnificativ pentru economie, dar și pentru securitate și pentru aprofundarea legăturilor dintre oameni.” Ce proiecte au fost puse pe masă Potrivit lui Zelenski, cei doi șefi de stat au discutat despre proiecte în care România și Ucraina „își pot accelera eforturile” și se pot ajuta reciproc. Printre temele enumerate de președintele ucrainean se află: SAFE; producția comună de drone; infrastructura; aspecte umanitare; securitatea în regiunea Mării Negre. Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat Inițiativei Carpatice și pentru asistența constantă pentru Ucraina. Context: summit în Ucraina cu componentă economică și regională G4Media amintește că Nicușor Dan s-a deplasat la un summit în Ucraina, unde au loc mai multe evenimente, inclusiv Forumul Economic Carpatic și Forumul Tinerilor, alături de reuniuni ale autorităților locale. La summit au fost invitați reprezentanți din țările traversate de Munții Carpați — Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina — împreună cu alți actori implicați în cooperarea regională. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan leagă miza formării rapide a Guvernului de riscul de rating și de încrederea piețelor , respingând speculațiile că nominalizarea sa de către președintele Nicușor Dan ar fi „ostilă” PNL sau PSD, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la Digi 24, Mureșan a spus că în România circulă „prea multe teorii ale conspirației” și că nu are motive să creadă că președintele „dorește instabilitate sau ceva rău pentru România”. El a invocat, în același context, faptul că agențiile de rating au indicat stabilitatea politică drept un criteriu esențial pentru menținerea încrederii piețelor financiare internaționale în România. Mesajul către partide: „nu ne jucăm cu viitorul României” Întrebat despre ideea că propunerea sa pentru formarea Guvernului ar fi făcută „la cacealma”, Mureșan a susținut că, pentru PNL și partenerii de la USR și UDMR, demersul este unul „serios” și că nu este vorba despre un joc politic. Ce urmează, potrivit lui Mureșan Premierul desemnat a reiterat că a afirmat în ultimele luni că, dacă va fi desemnat, „va avea o șansă să strângă majoritatea”, subliniind că nominalizarea pentru formarea Guvernului este prerogativa președintelui. În același timp, a criticat atacurile politice pe această temă, pe care le-a descris drept lipsite de „substanță”. În esență, mesajul transmis este că prelungirea instabilității politice poate avea consecințe directe asupra percepției externe a României, inclusiv prin prisma evaluărilor agențiilor de rating, într-un moment în care formarea unei majorități și a unui guvern funcțional rămâne obiectivul imediat. [...]
