Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a evitat să susțină explicit inițiativa nucleară a Franței, potrivit Biziday, în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Întrebat despre posibilitatea extinderii protecției nucleare franceze către alte state europene, șeful statului a indicat că România se bazează pe arhitectura de descurajare a NATO, în care rolul principal revine Statelor Unite.
În declarațiile sale, Nicușor Dan a plasat discuția în cadrul angajamentelor existente ale Alianței: România, „ca toate țările NATO”, este „sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA” și, ca stat membru, participă la deciziile și programele cu componentă nucleară din interiorul NATO. În acest context, orice discuție despre o protecție nucleară suplimentară, oferită bilateral sau în formule europene, rămâne cel puțin secundară față de garanțiile deja asumate prin tratatul de apărare colectivă.
„România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Apoi, ca țară membră, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară luate în cadrul alianței. Deci România e acoperită, e sub umbrelă nucleară. În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere”.
Pentru parteneriatul strategic România–Franța, mesajul transmis a fost unul prudent: președintele a confirmat existența și extinderea cooperării „pe mai multe paliere”, fără să lege explicit acest cadru de inițiativa nucleară franceză. În termeni politici, poziționarea sugerează că Bucureștiul preferă să trateze componenta nucleară în primul rând ca subiect NATO, în timp ce relația cu Parisul rămâne importantă, dar definită mai larg și fără angajamente punctuale anunțate public pe acest dosar.
Din informațiile prezentate de sursă, vizita din Polonia are și o componentă de agendă regională: Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urmează să aibă o întrevedere cu premierul Donald Tusk. În același cadru, șeful statului a abordat și alte teme de securitate, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, precizând că nu a convocat CSAT și nu îl va convoca „cât lucrurile nu vor prezenta un pericol direct pentru România”, iar prioritatea este repatrierea cetățenilor prinși de conflict.
Elementele esențiale ale poziției exprimate de președinte, relevante pentru discuția despre parteneriatul strategic România–Franța în context nuclear, sunt:
Recomandate
Președintele României, Nicușor Dan , efectuează joi o vizită oficială în Polonia , unde va avea o serie de întrevederi cu liderii politici de la Varșovia, în contextul consolidării parteneriatului strategic dintre cele două state și al discuțiilor privind securitatea europeană. Șeful statului român este primit la Palatul Prezidențial de președintele Poloniei, Karol Nawrocki , în cadrul unei ceremonii oficiale programate la prânz. Programul vizitei include o serie de activități protocolare și întâlniri politice, precum convorbiri tête-à-tête, discuții oficiale între delegații și declarații de presă comune, urmate de un dejun oficial oferit de partea poloneză. Întâlniri cu liderii politici ai Poloniei Pe parcursul zilei, președintele României are programate mai multe întrevederi cu oficiali de rang înalt ai statului polonez. Agenda vizitei include: depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroului Necunoscut din Piața Mareșal Józef Piłsudski din Varșovia o întâlnire cu Włodzimierz Czarzasty , mareșalul Seimului Republicii Polone discuții cu Małgorzata Kidawa-Błońska , mareșalul Senatului Poloniei o întrevedere cu prim-ministrul Donald Tusk , la vila de protocol a guvernului polonez Seara, Nicușor Dan participă și la un eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română , dedicat Zilei Solidarității Româno-Polone, desfășurat la Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek. Securitatea regională, în centrul discuțiilor Unul dintre principalele subiecte ale întâlnirilor îl reprezintă securitatea europeană și cooperarea în cadrul NATO, în contextul tensiunilor regionale generate de invazia Rusiei în Ucraina și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Discuțiile dintre liderii celor două țări vizează consolidarea posturii de descurajare pe Flancul Estic al NATO , precum și intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărării și al industriei militare. Pe agenda dialogului politic se află și alte teme importante: agenda Consiliului European procesul de extindere a Uniunii Europene relația transatlantică sprijinul pentru Ucraina situația din Republica Moldova De asemenea, oficialii vor aborda cooperarea în cadrul Formatului București 9 , grupul statelor de pe flancul estic al NATO , a cărui următoare reuniune este programată să aibă loc în luna mai 2026 la București. Vizita are loc într-un moment simbolic pentru relațiile dintre cele două țări, la scurt timp după Ziua Solidarității româno-polone , marcată anual pe 3 martie. Data amintește de semnarea, în 1921, a Convenției de alianță defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă, considerată un moment important în istoria cooperării dintre cele două state. [...]
Mircea Geoană spune că NATO nu ar mai exista fără SUA , potrivit Cotidianul , iar o eventuală retragere americană ar forța Europa să regândească rapid arhitectura de securitate și modul în care își asumă costurile apărării. Declarațiile vin în contextul discuțiilor recurente despre împărțirea poverii în Alianță și despre cât de sustenabilă este, pe termen lung, dependența europeană de garanțiile militare ale Washingtonului. „Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, şi pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană. În explicația sa, Geoană plasează relația transatlantică într-un „contract” politico-economic construit în două etape istorice: după al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului. În această logică, SUA au acceptat să asigure „majoritatea securității” în Europa, iar europenii au oferit, în schimb, deschidere economică, achiziții de echipamente americane și o relație privilegiată de comerț și cooperare. Miza, în această interpretare, nu este doar militară, ci și economică: securitatea și accesul la piețe au funcționat împreună ca piloni ai parteneriatului. Geoană susține că, în timp, americanii au început să considere aranjamentul „dezechilibrat”, mai ales în raport cu statele occidentale bogate, iar renegocierea a devenit inevitabilă, accelerată de stilul mai abrupt al președintelui Donald Trump. În viziunea sa, viitorul NATO ține de o reechilibrare: europenii ar urma să își asume un rol mai mare în raport cu americanii, iar în contrapartidă ar trebui să ceară „acces mai mare pe piața americană”, inclusiv pe piața de apărare, adică în zona achizițiilor și contractelor militare din SUA. În același timp, Geoană afirmă că Alianța are șanse să reziste tocmai pentru că interesele sunt „uriașe” de ambele părți ale Atlanticului, ceea ce face improbabilă o ruptură rapidă. Mesajul central pentru europeni este că viitorul NATO, așa cum îl descrie el, depinde de creșterea contribuției și influenței europene în interiorul Alianței, nu de înlocuirea SUA, iar consecința directă ar fi o relație transatlantică mai „echilibrată” și mai negociată, inclusiv pe componenta economică a securității. [...]
AEP a sesizat Parchetul General în 2025 privind finanțarea campaniei lui Nicușor Dan , potrivit Digi24 , iar informația a fost reconfirmată printr-un răspuns transmis la finalul lunii februarie 2026. În replică, președintele a susținut că nu este vorba despre o situație nouă și a acuzat Autoritatea Electorală Permanentă că „nu a înțeles nici în 2025 donațiile online”. Sesizarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost depusă în cursul anului trecut și a fost semnată de fostul președinte al AEP, Zsombor Vajda . Potrivit instituției, demersul a fost făcut „ca urmare a apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală”, în urma controlului asupra finanțării campaniei electorale. Documentul AEP a fost transmis în februarie 2026 ca răspuns la solicitări formulate de persoane fizice, ulterior publicat pe rețelele de socializare. Informații privind controlul și acuzațiile legate de nedeclararea unor sume provenite din donații au apărut încă din 2025, inclusiv în presa centrală. Într-o postare publică, Nicușor Dan a afirmat că situația este reluarea unei știri din aprilie 2025 și a susținut că, în campaniile anterioare pentru Primăria Capitalei, a primit amenzi similare din partea AEP , ulterior anulate de instanță, iar plângerile penale nu au avut urmări. Președintele a mai declarat că AEP „nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu ”. Cazul readuce în discuție modul în care sunt verificate donațiile online și relația dintre instituțiile de control și actorii politici, în contextul în care ancheta penală vizează exclusiv suspiciuni, fără a exista până în prezent o soluție publică a procurorilor. [...]
Partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje înaintea alegerilor din Ungaria , depășind formațiunea Fidesz a premierului Viktor Orban și alimentând speculațiile privind o posibilă schimbare politică după 16 ani de guvernare. Potrivit Digi24 , două sondaje recente publicate la Budapesta indică un avantaj consistent al opoziției înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie 2026. Opoziția câștigă teren în sondaje Un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că partidul de centru-dreapta Tisza , condus de Peter Magyar, a ajuns la 50% în rândul alegătorilor deciși , în creștere față de 48% în ianuarie. În același timp, partidul Fidesz al lui Viktor Orban este cotat la 38% , ușor în scădere față de luna precedentă. Diferența dintre cele două formațiuni ajunge astfel la 12 puncte procentuale , față de un avantaj de 10 puncte în sondajul anterior. În rândul tuturor respondenților, nu doar al celor care spun că merg sigur la vot, cifrele arată: Tisza – 38% Fidesz – 32% În același timp, aproximativ 20% dintre alegători sunt încă indeciși , un procent care ar putea influența rezultatul final al alegerilor. Un al doilea sondaj confirmă tendința Un alt sondaj, realizat de institutul Publicus și publicat de ziarul Nepszava, indică o situație similară. Potrivit acestuia: 47% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza 39% îl susțin pe Fidesz Ambele partide au pierdut câte un punct procentual față de luna ianuarie, însă opoziția rămâne în avantaj. Cine este Peter Magyar Partidul Tisza este condus de Peter Magyar , fost membru al guvernului Orban, devenit unul dintre principalii critici ai actualei puteri. El promite: combaterea corupției ; deblocarea fondurilor europene înghețate pentru Ungaria ; consolidarea orientării țării către Uniunea Europeană și NATO . Ascensiunea extremei drepte Ambele sondaje arată și creșterea partidului de extremă dreapta Mi Hazank („Patria Noastră”) , care ar depăși pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament. Estimările indică: 7% sprijin în sondajul Zavecz 6% sprijin în sondajul Publicus Deși opoziția conduce în majoritatea sondajelor, partidul Fidesz susține că alte cercetări sociologice arată încă un avantaj pentru Viktor Orban , unele institute fiind însă acuzate de legături cu guvernul. Alegerile din aprilie sunt considerate cel mai dificil test electoral pentru Orban din ultimii 16 ani , într-un moment în care scena politică din Ungaria pare mai fragmentată decât în ciclurile electorale precedente. [...]
Premierul Ilie Bolojan neagă existența unui blocaj pe buget în coaliție , după ce PSD l-a acuzat public că ar fi introdus prevederi contrare solicitărilor partenerilor, potrivit Biziday . Șeful Guvernului susține că discuțiile din ședința coaliției s-au desfășurat „în bună regulă” și că proiectul de buget urmează să ajungă la Parlament în zilele următoare. Într-o intervenție la B1TV, Bolojan a respins ideea că PSD ar fi ridicat, în ședință, problemele invocate ulterior în comunicatul partidului. El a spus că întâlnirea a avut loc dimineață, s-au convenit ultimele corecturi, iar calendarul rămâne trimiterea bugetului până la finalul săptămânii și înaintarea lui către Parlament miercuri sau joi, în vederea adoptării. „Astăzi, la ședința de coaliție, ne-am închis în bună regulă. Vă rog să-i întrebați pe ceilalți participanți dacă au fost probleme. Întâlnirea a fost de dimineață, a fost totul în regulă, a rămas ca să se facă ultimele corecturi, ca să se trimită bugetul până la sfârșitul acestei săptămâni, iar miercuri sau joi va fi trimis la Parlament, în vederea adoptării.” Premierul a mai afirmat că mesajul PSD „este în contradicție” cu cele discutate în ședință și a spus că nu înțelege de ce, după întâlniri pe care le descrie ca fiind normale, apar comunicate „total diferite de realitate”. În același context, Bolojan a apreciat că astfel de dispute publice nu ajută nici PSD, nici coaliția, într-o perioadă pe care o descrie drept dificilă. În comunicatul citat de Biziday, PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că ar fi provocat „un nou blocaj” în negocierile pentru Bugetul de stat, susținând că premierul ar fi inclus „în mod deliberat” prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor din coaliție. PSD mai spune că atitudinea premierului ar fi dus la blocarea adoptării bugetului și la instabilitate în guvernare. Partidul indică drept puncte controversate subfinanțarea Programului de solidaritate (cerut de PSD pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile), tăierea investițiilor pentru comunitățile locale și „confiscarea” la bugetul central a unei părți din sumele cuvenite autorităților locale. PSD anunță că, după primirea formei scrise a proiectului, conducerea se va reuni pentru a decide „acțiunile politice” necesare. Pe fondul acestor tensiuni, Biziday amintește că Sorin Grindeanu a amenințat anterior cu blocarea bugetului în Parlament dacă nu sunt incluse toate propunerile PSD, iar PNL a acuzat PSD de șantaj politic și i-a cerut lui Grindeanu să decidă dacă este la guvernare sau în opoziție. În acest moment, miza imediată rămâne finalizarea formei de buget și transmiterea ei către Parlament, în termenul indicat de premier. [...]
PNL acuză PSD că propune cheltuieli fără surse de finanțare , după ce coaliția nu a ajuns miercuri la un acord pe bugetul de stat pentru 2026, potrivit HotNews.ro . Liberalii susțin că social-democrații încearcă să transfere către partenerii de guvernare responsabilitatea pentru întârzierea reformelor, în contextul unui schimb de acuzații publice între cele două partide. Disputa a escaladat după o postare a PSD în care premierul Ilie Bolojan este acuzat că blochează adoptarea bugetului prin introducerea unor prevederi care nu ar fi fost agreate în coaliție. PNL spune, la rândul său, că pentru măsurile sociale cerute de PSD nu au fost prezentate soluții de finanțare „realiste” și că o parte din necesar ar urma să fie acoperită din fonduri europene, prin programe sociale. În mesajul PNL , liberalii arată că pentru „pachetul social” au fost avute în vedere sume la nivelul celor de anul trecut, respectiv 1,7 miliarde de lei destinate pensionarilor, iar restul ar urma să fie completat din bani europeni. Totodată, PNL respinge acuzațiile privind reducerea fondurilor pentru primării, afirmând că doar 25 de primării din aproximativ 3.000 ar urma să aibă bugete mai mici decât în 2025 și că autoritățile locale ar avea la dispoziție instrumente suplimentare pentru venituri din taxe locale. Liberalii mai susțin că investițiile ar urma să fie susținute cu 6 miliarde de lei prin programul „Anghel Saligny”, plus cofinanțările pentru proiectele derulate prin PNRR. „Obiectivul este un buget realist. Trebuie să încetăm să ne mințim singuri, adâncindu-ne în datorii cu dobânzi tot mai mari.” Din relatarea HotNews reiese că ședința coaliției de miercuri s-a încheiat după trei ore, fără un acord final, iar liderii partidelor ar urma să își consulte formațiunile pe baza unei noi forme a proiectului de buget. O nouă întâlnire a liderilor coaliției este programată pentru luni, iar partidele și-au propus ca până la finalul săptămânii viitoare bugetul să fie pus în transparență. În centrul negocierilor se află pachetul de „măsuri de solidaritate” cerut de PSD, evaluat de social-democrați la aproximativ 3,4 miliarde de lei, adică dublu față de suma de 1,7 miliarde de lei propusă de Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare. PSD a transmis că nu renunță la măsurile incluse în pachet și a anunțat că, după primirea noii forme a bugetului, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”, o ședință care, potrivit informațiilor HotNews, ar urma să aibă loc luni, săptămâna viitoare. [...]
