Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR împotriva modificărilor la legea vânătorii, invocând risc de impredictibilitate juridică care poate schimba, de la caz la caz, efectele suspendării în instanță a unor ordine ale ministrului mediului, potrivit Antena 3.
Sesizarea vizează Legea pentru completarea articolului 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Administrația Prezidențială arată că noile prevederi „creează incertitudine”, nu sunt predictibile și ar încălca principiul separării puterilor în stat.
Miza practică a demersului este modul în care se stabilesc și se aplică anual cotele de recoltă și nivelurile de intervenție/prevenție, precum și extinderea atribuțiilor administratorului faunei cinegetice, inclusiv prin formularea care permite adoptarea, cu avizul Consiliului Național de Vânătoare, a „orice alte măsuri necesare”.
Conform textului citat, administratorul faunei cinegetice ar urma să aibă, între altele, atribuții precum:
În sesizarea către CCR, Nicușor Dan susține că actul normativ ar încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii (claritate, precizie, previzibilitate). Argumentul central este că modificarea ar afecta coerența reglementării și ar crea incertitudine asupra raportului dintre norma specială nou introdusă și regimul general al contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004), inclusiv în privința efectelor suspendării unor acte.
Președintele indică și problema sintagmei „orice alte măsuri”, despre care afirmă că nu are o definiție legală relevantă în legislația de contencios administrativ, în OUG nr. 81/2021 privind intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun sau în legislația-cadru din domeniu. În plus, arată că formularea nu delimitează natura măsurilor, scopul, urgența, speciile vizate, teritoriul de aplicare ori efectele juridice asupra faunei.
În același document se invocă și necorelarea cu terminologia din Directiva Habitate (92/43/CEE), care operează cu noțiuni precum „capturare”, „ucidere”, „perturbare”, „distrugere” sau „deteriorare”, în timp ce norma derogatorie nu ar face trimitere la acestea.
Potrivit sesizării, ambiguitatea ar putea duce la tratamente diferite în justiție pentru ordine ale ministrului mediului, în funcție de cum califică instanța dacă un ordin intră sau nu sub incidența derogării.
„Apreciem că trimiterea la sintagma «orice alte măsuri» va produce un efect asimetric și imprevizibil: pentru unele ordine ale ministrului mediului, hotărârea judecătorească de suspendare pronunțată de prima instanță va fi executorie de drept (...), iar pentru altele nu va fi executorie de drept (...).”
Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate. Sursa nu indică un calendar al CCR și nici un termen estimat pentru pronunțare.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că prăbușirea coaliției poate deraia echilibrele bugetare și măsurile economice , într-un răspuns public la apelul președintelui Nicușor Dan „la responsabilitate”, pe fondul tensiunilor politice declanșate de moțiunea de cenzură , potrivit G4Media . Bolojan a spus că apreciază mesajul președintelui, dar consideră că „era un lucru și mai bun” dacă un astfel de apel era făcut înainte de moțiunea de cenzură, astfel încât partidele să fie conștiente de riscurile ruperii continuității guvernării. În declarația citată, el leagă direct stabilitatea politică de menținerea „echilibrelor bugetare” și de continuarea măsurilor care „au însănătoșit economia”. Miza invocată de Bolojan: continuitatea măsurilor și disciplina bugetară În finalul declarației de presă după ședința conducerii extinse a PNL, Bolojan a susținut că o coaliție „cu bune și cu rele” a funcționat și „a scos România din fundătura în care era”, iar întreruperea direcției ar însemna, în opinia sa, risipirea „acestui an de eforturi făcute de toți românii” și revenirea „într-o situație complicată”. Mesajul său pune accent pe două idei: fără continuarea politicilor deja aplicate, există riscul pierderii progreselor economice invocate; fără menținerea „echilibrelor bugetare”, costurile instabilității politice se pot transfera în economie. Atac politic: comparația cu PSD și referirea la 2028 Bolojan a respins ideea că PNL ar acționa cu gândul la alegerile din 2028 și a afirmat că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi făcut „exact ce a făcut PSD”, adică „să încercăm să ne extragem de la orice formă de răspundere” și să „dărâmăm guvernul din care am făcut parte” atunci când au fost afectate interesele și s-a încercat „eliminarea risipei”. Totodată, liderul PNL a spus că „partidele nu trebuie să se gândească la alegerile viitoare, ci la întâlnirea cu electoratul”. Contextul declarației: apelul președintelui și decizia PNL privind Guvernul Tomac Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri seară, la Palatul Cotroceni, un apel la responsabilitatea partidelor și a avertizat politicienii care „calculează alegerile viitoare”, afirmând: „Până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”. Declarațiile lui Bolojan au venit după ședința conducerii extinse a PNL, care a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul Tomac, conform aceleiași surse. [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
Nicușor Dan avertizează că miza negocierilor este evitarea unei „căderi economice bruște” , în timp ce partidele se pregătesc de votul de învestire a Guvernului Tomac , potrivit Adevărul . Președintele a cerut responsabilitate și dialog între formațiunile parlamentare, insistând că interesul țării trebuie să primeze în fața calculelor politice. În declarațiile de miercuri, 10 iunie, de la Palatul Cotroceni, șeful statului a respins interpretările potrivit cărora desemnarea premierului ar fi avantajat anumite partide. Nicușor Dan a spus că rolul său nu este să arbitreze competiții între formațiuni, ci să mențină „direcția pro-occidentală” a României și să prevină o deteriorare economică abruptă, cu efect asupra fiecărei familii. Presiune pe partide: dialog și stabilitate, nu calcule pentru 2028 Președintele a indicat lipsa dialogului între partide drept una dintre problemele centrale ale momentului și a justificat alegerea unei persoane „potrivite” pentru a discuta cu toate formațiunile și a le aduce împreună la guvernare, în condițiile în care „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”. În același mesaj, Nicușor Dan a criticat orientarea clasei politice către calcule electorale, inclusiv în perspectiva alegerilor din 2028, susținând că publicul așteaptă guvernare și stabilitate, nu dispute politice prelungite. Mesaj către populație și partenerii externi La final, președintele i-a îndemnat pe români „să-și păstreze calmul și speranța” și a transmis partenerilor occidentali că România își păstrează direcția. În paralel, premierul desemnat Eugen Tomac a continuat discuțiile cu partidele, grupurile parlamentare și parlamentarii neafiliați pentru a strânge voturile necesare învestirii și s-a declarat optimist, afirmând că unii colegi i-au spus „deschis” că i-a convins. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că va cere votul de încredere al Parlamentului , după o nouă rundă de consultări cu grupul minorităților naționale, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic prin validarea rapidă a unui Executiv, într-un moment în care Tomac încearcă să strângă o susținere „solidă” din zona partidelor pro-europene. Tomac a declarat la Parlament că, după ce încheie discuțiile din aceste zile, îi va prezenta președintelui Nicușor Dan concluziile consultărilor și perspectiva sa asupra „calendarului” pentru perioada următoare. În același timp, premierul desemnat afirmă că are propuneri pentru toate ministerele și că urmează să finalizeze lista „astăzi”, în paralel cu negocierile cu formațiunile pro-europene din Parlament, pentru a găsi o soluție de guvernare și a „ieși din acest blocaj”. „Nu văd niciun motiv pentru care să nu cer un vot de încredere Parlamentului.” Tomac a mai spus că își asumă responsabilitatea de a încerca să convingă partidele că „este momentul să facem un pas înainte pentru România” și că își dorește o susținere cât mai largă din partea formațiunilor care împărtășesc aceeași viziune. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
Eugen Tomac a închis lista de miniștri, iar componența propusă indică un Cabinet cu profil tehnocrat, cu mai mulți consilieri prezidențiali și funcționari din administrație pe portofolii-cheie , ceea ce mută presiunea pe votul de încredere din Parlament și pe capacitatea echipei de a livra rapid pe finanțe, investiții și infrastructură, potrivit Digi24 . Premierul desemnat anunțase anterior că vrea „2-3 propuneri” pentru fiecare minister și că decizia finală privind numele trimise la Parlament îi aparține. Marți seara, Digi24 publică „varianta finală” a listei, pe surse, după mai multe întâlniri avute de Tomac în ultimele zile. Ce semnale dă lista: accent pe administrație și expertiză sectorială Din numele vehiculate reiese o combinație de oameni din aparatul de stat, diplomație și management public, inclusiv consilieri ai președintelui Nicușor Dan . Pentru mediul economic, miza imediată este cine ar urma să gestioneze portofoliile cu impact direct asupra bugetului, investițiilor și companiilor de stat (Finanțe, Economie, Energie, Transporturi, MIPE). Lista finală a miniștrilor, potrivit informațiilor Digi24 Ministerul Afacerilor Interne : Trifan Tiberiu (fost secretar de stat în MAI în Guvernul Cioloș; în prezent consulul României la Madrid) Ministerul Finanțelor : Bogdan Glăvan Ministerul Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale) Ministerul Sănătății : Șerban Dragoslovescu (manager Spitalul Foișor) Ministerul Afacerilor Externe : Luca Niculescu (secretar de stat în MAE și coordonatorul aderării României la OCDE; fost ambasador la Paris) Ministerul Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe Educație și Cercetare) Ministerul Culturii : Adrian Papahagi (a candidat fără succes pentru un mandat de deputat din partea PDL; a ajutat la înființarea PMP; retras din politică din 2014) Ministerul Muncii : Diana Morar (fost parlamentar PNL; fost secretar de stat la Ministerul Justiției) Ministerul Dezvoltării : Vladimir Ionaș (sociolog) Ministerul Economiei : Florin Duma Ministerul Apărării : Dan Neculăescu (ambasadorul României la NATO) Ministerul Energiei : Corina Popescu (fostă directoare Electrica și Transelectrica) Ministerul Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Ministerul Mediului : Teodor Dulceață (secretar general adjunct al ministerului, în prezent) Ministerul Agriculturii : Nicolae Istudor (rectorul ASE) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene : Carmen Moraru (secretar de stat în MIPE) Ce urmează Tomac spunea că formula de Cabinet urma să fie finalizată cel târziu miercuri, iar lista publicată acum este prezentată de Digi24 ca variantă finală „pe surse”. Pasul următor, implicit, este trimiterea echipei în Parlament pentru votul de încredere, unde susținerea politică va cântări la fel de mult ca profilul tehnic al nominalizărilor. [...]
