Știri
Știri din categoria Diverse
Un atac aerian rusesc de câteva ore asupra Kievului a lovit zeci de obiective civile și a avariat inclusiv o stație de ambulanță, într-un nou episod care menține presiunea operațională pe serviciile de urgență ale capitalei ucrainene, potrivit Știrile Pro TV.
Atacul, descris de autoritățile ucrainene ca „masiv”, a folosit drone de atac, rachete balistice și rachete de croazieră și a vizat regiunea Kiev în cursul nopții, fiind raportate lovituri în cinci cartiere. Jurnaliști ai AFP au auzit explozii în mai multe serii de atacuri care au durat câteva ore.
Bilanțul comunicat joi dimineață de administrația militară din Kiev indică 16 răniți și doi morți. Potrivit aceleiași surse, 28 de situri au fost lovite, „în principal clădiri rezidențiale și infrastructuri civile”.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că loviturile au avariat o clădire din centrul capitalei care adăpostea o stație de ambulanță. În cartierul Șevcenkivski, cinci lucrători din domeniul sănătății au fost răniți, iar unul dintre ei – un ambulanțier – este în stare critică, potrivit edilului.
În alte zone, autoritățile au raportat incendii la acoperișul unei clădiri rezidențiale înalte și persoane blocate într-o clădire de nouă etaje avariată.
Președintele Volodimir Zelenski avertizase cu o zi înainte, de la Dublin, că Rusia pregătește un atac „de mare anvergură” și le ceruse ucrainenilor să își „dubleze prudența” pentru a se proteja.
Atacurile asupra Kievului au loc pe fondul unui război care a intrat în al cincilea an, capitala fiind vizată periodic de lovituri aeriene, uneori de amploare. În paralel, Kievul și-a intensificat în ultimele luni loviturile asupra Rusiei și a teritoriilor ocupate de Moscova, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea războiului sunt descrise ca fiind în impas.
Recomandate
Ucraina mizează pe interceptoare de 2.000 de dolari pentru a reduce costul apărării antidrone , după ce a prezentat oficial „ Zirka ”, un sistem conceput să detecteze, să urmărească și să neutralizeze automat dronele rusești de tip Shahed, potrivit Libertatea . Publicația notează că dezvoltatorii indică un preț de până la 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei) pe unitate și o viteză de peste 340 km/h, susținând că ar fi cel mai ieftin interceptor de pe piață cu detectare și ghidare automată, conform The Kyiv Post. De ce contează: apărarea antiaeriană, împinsă spre soluții „consumabile” Miza economică este raportul de cost dintre atac și apărare. În material se arată că dronele Shahed – cunoscute în Rusia ca „Geran-2” – ar costa aproximativ 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) per unitate, iar Rusia le folosește în atacuri în roiuri, tocmai pentru a suprasolicita apărarea aeriană. În acest context, un interceptor mult mai ieftin poate schimba ecuația bugetară a apărării, dacă este produs și folosit la scară. Ce poate face „Zirka”, potrivit informațiilor disponibile Sistemul ZIRKA ar fi fost dezvoltat pe baza experienței batalionului anti-Shahed Darknode. O dronă ZIRKA poate opera, conform datelor prezentate: la altitudini de până la 6 kilometri; cu o rază operațională de 30 de kilometri; cu o autonomie de 20 de minute. Diferențiatorul invocat este capacitatea de a detecta și neutraliza automat ținte aeriene de mare viteză, spre deosebire de soluții mai ieftine care ar necesita ghidare manuală continuă. Următorul pas: ZIRKA 2.0 și extinderea portofoliului de interceptoare O versiune îmbunătățită, ZIRKA 2.0, este deja în dezvoltare, cu un sistem automat care ar urma să ghideze interceptorul direct în zona de detecție a țintei. Pachetul de upgrade menționat include și optică îmbunătățită cu imagistică termică, capabilă să urmărească dronele inamice de la 2 kilometri, plus algoritmi mai sofisticați, comunicații avansate și un detonator automat de proximitate. În paralel, Ucraina implementează și alte sisteme. Materialul menționează că Ministerul Apărării a aprobat recent utilizarea dronei LITAVR, dezvoltată de compania ucraineană F-Drones, potrivit United24Media: aceasta poate atinge până la 350 km/h și poate opera la altitudini de până la 9 kilometri, având un sistem automat de ghidare terminală. Context operațional: presiunea atacurilor cu Shahed În martie 2026, Rusia lansase deja aproximativ 57.000 de drone Shahed împotriva Ucrainei, iar unele atacuri ar fi implicat până la 700 de drone simultan, potrivit informațiilor citate în articol. În același timp, forțele aeriene ucrainene au raportat că stațiile de retransmisie de la granița cu Belarus, folosite pentru ghidaj în timp real, ar fi încetat să funcționeze după un ultimatum public al președintelui Volodimir Zelenski către Aleksandr Lukașenko, mai notează sursa. [...]
Înăsprirea avertismentelor de călătorie ale Germaniei pentru Rusia ridică riscurile operaționale pentru mobilitatea și activitatea cetățenilor și companiilor germane , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al unor posibile întreruperi în transport și aprovizionare, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin le recomandă cetățenilor germani să părăsească „cât mai curând” Rusia, extinzând avertismentul de la zonele de frontieră cu Ucraina la întreg teritoriul rus. Motivația centrală este persistența riscului de atacuri cu drone, inclusiv în marile centre urbane. În recomandările citate, ministerul notează că Moscova, Sankt Petersburg și regiunea Leningrad au devenit în ultimele luni ținte mai frecvente ale raidurilor masive cu drone, iar căderea resturilor a produs pagube, uneori „destul de semnificative”, în pofida consolidării apărării antiaeriene din jurul Moscovei. Berlin indică drept cele mai periculoase regiunile Belgorod, Bryansk, Kursk, Voronej și Rostov, precum și regiunea Krasnodar. Efecte practice: transport aerian și aprovizionare Pe lângă riscurile de securitate, ministerul avertizează că situația se poate deteriora rapid și menționează posibile perturbări cu impact direct asupra deplasărilor: întreruperi în traficul aerian, pe fondul restricțiilor impuse periodic funcționării aeroporturilor; întârzieri și anulări de zboruri; întreruperi în aprovizionarea cu combustibil în anumite regiuni. Riscuri juridice și limitări consulare Documentul mai atrage atenția asupra riscului de reținere arbitrară, inclusiv pentru cetățenii germani cu dublă cetățenie germano-rusă, precum și asupra posibilităților limitate de acordare a asistenței consulare. Pentru cei care rămân în Rusia, recomandările includ evitarea locurilor aglomerate, urmărirea comunicatelor oficiale privind siguranța și înregistrarea în sistemul de informare în situații de criză ELEFAND. Context: avertisment similar din partea SUA Digi24 amintește că, la sfârșitul anului trecut, Departamentul de Stat al SUA a menținut pentru Rusia nivelul patru de pericol pentru călătorii și le-a recomandat cetățenilor americani să nu viziteze țara, iar celor aflați deja acolo „să plece imediat”, invocând conflictul armat, aplicarea arbitrară a legislației ruse, riscul de reținere și o potențială amenințare teroristă. [...]
Calificarea Belgiei în optimi după un final dramatic poate schimba rapid calculele de tablou și presiunea sportivă din fazele eliminatorii , după ce europenii au întors un meci pierdut cu Senegal și au mers mai departe la CM 2026, potrivit Digi24 . Belgia s-a impus cu 3-2 după prelungiri, la Seattle, în șaisprezecimi, deși a fost condusă cu 2-0 până în minutul 86. Senegal a marcat prin Diarra (25) și Sarr (51), iar belgienii au egalat pe final, prin Lukaku (86) și Tielemans (89). Decizia din prelungiri: penalty după VAR Calificarea a fost decisă în minutul 120+5, când Youri Tielemans a transformat o lovitură de la 11 metri. Penalty-ul a fost acordat după intervenția VAR (sistemul video de arbitraj), în urma unui fault comis de Lamine Camara asupra lui Trossard, notează publicația, care citează Digi Sport. Meciul a fost arbitrat de Said Martinez, din Honduras. Ce urmează în optimi Belgia va juca în optimi cu câștigătoarea meciului SUA – Bosnia. În același timp, Senegal va întâlni învingătoarea din meciul SUA – Bosnia-Herțegovina, conform informațiilor din articol. [...]
Acuzațiile lui Dragoș Pîslaru despre un plan de rupere a PNL ridică miza instabilității politice , într-un moment în care negocierile și calculele pentru o majoritate guvernamentală se intersectează cu dispute interne și cu un litigiu în instanță privind decizii ale partidului, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că ar fi existat „un plan premeditat” de destabilizare și divizare a PNL, urmat de „alipirea” unei grupări liberale la PSD, pentru a crea voturile necesare în Parlament în vederea învestirii unui nou Executiv. În această schemă, miza ar fi fost izolarea conducerii liberale și îndepărtarea premierului Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Ce spune Pîslaru despre mecanismul „ruperii” PNL Pîslaru afirmă că strategia ar fi vizat izolarea „elementelor reformiste” și atragerea unei facțiuni din PNL de către PSD, astfel încât noua configurație să poată susține o majoritate alternativă. El a legat discuția de contextul moțiunii de cenzură, despre care spune că nu ar fi urmărit doar schimbarea guvernului, ci și reconfigurarea internă a PNL. În același context, Pîslaru a sugerat că președintele României, Nicușor Dan , ar fi fost „atras strategic” într-o „capcană” politică. „Cred că era un plan premeditat mult înainte, în care probabil i s-a spus şi preşedintelui că «rezolvăm noi», atrăgându-l în această capcană”, a explicat Dragoş Pîslaru. Totodată, el a indicat că Adrian Veștea ar fi fost parte din acest demers. „Acum, după ce punem elementele de puzzle împreună, cred că se conturează foarte clar că a existat un demers premeditat de rupere a PNL şi de alipire înapoi într-o alianţă cu PSD. Asta a fost, de fapt, calculul politic foarte greşit. Adrian Veştea? Da, cred că a fost în acea treabă”. De ce contează: risc de blocaj și volatilitate în jurul majorității Dincolo de disputa politică, acuzațiile vin într-un moment în care se discută explicit despre formule de guvernare și despre o posibilă „rotativă” (alternarea premierului între partide). În acest cadru, Pîslaru susține că un astfel de calcul ar fi fost „nociv” și ar fi pus România „într-o situație de instabilitate”. În paralel, Ilie Bolojan a declarat, în podcastul „Friendly Fire”, că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier inclusiv pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatează Biziday. Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a spus că PSD acceptă varianta rotativei, dar numai dacă începe cu PSD, conform Agerpres. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD. Asta este ceea ce am spus și nu mi-am schimbat punctul de vedere”, a afirmat Grindeanu la Parlament, conform Agerpres. Context juridic în PNL: decizie provizorie a instanței Pe fondul acestor tensiuni, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL care a stat la baza organizării Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026. Decizia este provizorie, iar PNL are cinci zile pentru a depune apel; partidul a anunțat că va folosi „toate căile de atac” în instanță, potrivit informațiilor din articol. [...]
Scăderea petrolului la minimele ultimelor patru luni reaprinde discuția despre cât de repede se pot tempera costurile cu energia , într-un moment în care piața reacționează la semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miercuri, barilul de Brent (Marea Nordului), cu livrare în septembrie, a coborât cu 1,89%, la 71,57 dolari (aprox. 329 lei), cel mai mic nivel de la închiderea piețelor pe 27 februarie, înaintea primelor lovituri israeliano-americane în Iran. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – reperul american – cu livrare în august, a scăzut cu 1,32%, la 68,58 dolari (aprox. 315 lei), relatează AFP, citată de publicație. Negocierile SUA–Iran și Strâmtoarea Ormuz : principalul semnal urmărit de piață Scăderea vine pe fondul discuțiilor tehnice dintre reprezentanții americani și iranieni, desfășurate la Doha. SUA și Iranul negociază de la jumătatea lunii iunie, pentru o perioadă programată de 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire, după semnarea unui protocol de acord pe 17 iunie, mediat de Pakistan și Qatar. O sursă diplomatică citată de AFP a confirmat că miercuri au avut loc astfel de discuții în capitala Qatarului. Președintele american a descris întâlnirile drept „foarte bune” și a spus că „totul decurge bine”. În paralel, analistul David Morrison (Trade Nation) a explicat că operatorii sunt „ușor încurajați” de relaxarea blocadei din Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Riscul operațional rămâne: Ormuz e încă tratată ca „zonă de război” Deși unele nave care transportă materii prime au traversat recent strâmtoarea, traficul maritim rămâne sub nivelul obișnuit. Morrison a mai spus că Teheranul ar dori să perceapă o taxă pentru escortarea navelor, în timp ce administrația Trump susține că o astfel de condiție nu poate face parte dintr-un acord de pace. Separat, sindicatele și operatorii din sectorul maritim au anunțat într-un comunicat că vor continua să considere Strâmtoarea Ormuz o zonă de război cel puțin până pe 9 iulie. SUA a apelat la rezerva strategică: 89 de milioane de barili retrași Pe partea de ofertă, Agenția pentru Informații în domeniul Energiei (EIA) din SUA a raportat că miercuri au fost scoși 89 de milioane de barili de petrol din rezerva strategică a țării. Cantitatea reprezintă jumătate din angajamentul de 172 de milioane de barili asumat de Washington pentru a compensa pierderile de exporturi de hidrocarburi din Golful Persic, cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. România: carburanții rămân sus, în pofida ieftinirii petrolului În România, prețurile la pompă sunt încă ridicate, notează publicația. Petrom și Socar sunt singurele stații care au majorat prețul motorinei miercuri dimineață, 1 iulie, după ce plafonarea prețului nu a mai fost prelungită. În stațiile monitorizate din București: benzina standard: cel mai mic preț este 8,62 lei/litru, la Petrom (neschimbat față de vineri); motorina standard: cel mai mic preț este 9,24 lei/litru, la Rompetrol, față de 9,18 lei/litru cu o zi înainte (creștere de 0,06 lei). [...]
Vizita Anitei Anand la București pune pe agendă cooperarea economică și de securitate România–Canada , într-un moment în care aliații NATO își coordonează pozițiile înaintea reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Summitului de la Ankara, potrivit Digi24 . Ministra canadiană a Afacerilor Externe, Anita Anand , va face o vizită oficială în România pe 6 iulie, la invitația Oanei Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe de la București. Conform Ministerului Afacerilor Externe, discuțiile vor viza consolidarea relației bilaterale, cu accent pe cooperarea economică și în domeniul securității. Pe agendă este inclus și un schimb de opinii privind principalele teme aflate pe masa reuniunii miniștrilor de externe ai statelor aliate, organizată în cadrul Summitului NATO de la Ankara . În context, Oana Țoiu a transmis pe 1 iulie, de Ziua Canadei, un mesaj în care a evidențiat parteneriatul cu Ottawa, bazat pe „valori democratice comune”, legături interpersonale și cooperare în promovarea „securității, prosperității și stabilității internaționale”. „România preţuieşte foarte mult parteneriatul de încredere cu Canada, construit pe valori democratice comune, legături interpersonale puternice şi o cooperare strânsă în promovarea securităţii, prosperităţii şi stabilităţii internaţionale. Aştept cu nerăbdare să o primesc pe ministrul Anita Anand în România în zilele următoare şi să consolidăm în continuare excelenta noastră cooperare bilaterală”, a scris Oana Ţoiu pe reţeaua X. [...]
