Știri
Știri din categoria Politică
Finalizarea PNRR până la sfârșitul verii depinde, în viziunea PNL, de formula viitorului Guvern, iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că o coaliție PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” pentru închiderea planului și evitarea pierderii fondurilor rămase, potrivit Agerpres.
Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, explică de ce liberalii spun că nu mai au încredere să „dea guvernarea pe mâna PSD” cu promisiunea unei cedări ulterioare. El invocă precedente în care PSD ar fi încălcat angajamente politice, inclusiv faptul că, deși PNL a cedat guvernarea în 2023 conform înțelegerii din 2021, PSD ar fi încălcat în luna mai un nou angajament care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027.
În mesajul citat, Mureșan leagă direct formula guvernamentală de capacitatea României de a continua reformele necesare pentru atragerea banilor europeni și pentru o „creștere economică sustenabilă”. El afirmă că PSD nu și-ar fi asumat continuarea măsurilor de reformă și modernizare începute de Guvernul Bolojan, pe care le consideră esențiale pentru accesarea fondurilor rămase din PNRR.
Liberalul susține că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, iar de aici concluzia că aceeași formulă ar fi necesară pentru a duce planul la bun sfârșit.
„Un Guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR – care trebuie închis până la finalul verii – și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis Siegfried Mureșan.
În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul concret al închiderii PNRR sau despre pașii instituționali următori, dincolo de poziționarea politică a lui Mureșan privind formula de guvernare.
Recomandate
Oana Gheorghiu susține că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar asigura continuitatea pe fonduri europene și restructurări , potrivit News . Vicepremierul interimar a spus că menținerea unor miniștri ar fi „absolut necesară” în special în domeniile unde au început deja demersuri. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Digi24, după ce Gheorghiu a fost întrebată ce tip de guvern ar trebui să vină. Ea a indicat explicit varianta unui executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR, argumentând că există miniștri care pot continua proiectele în derulare, în primul rând pe zona fondurilor europene, dar și în ministerele care au început restructurări. Ce înseamnă „continuitate” în logica vicepremierului În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat utilitatea unui astfel de guvern de două direcții operaționale: fondurile europene , unde ar fi importantă păstrarea ritmului și a echipelor care gestionează dosarele; restructurările începute în unele ministere, unde schimbările de conducere ar putea întrerupe demersurile deja lansate. Cât ar putea dura și cum s-ar împărți perioada de guvernare Întrebată cât timp ar rămâne în funcție un asemenea guvern, Gheorghiu a spus că durata ar putea fi negociată „între cele patru partide”. În acest context, ea a menționat posibile formule de împărțire a perioadelor, inclusiv „jumătate-jumătate” sau proporțional cu ponderea voturilor din Parlament, luând în calcul și PSD. Totodată, vicepremierul interimar a afirmat că PSD, atunci când a depus moțiunea de cenzură , „ar fi trebuit să se gândească și la ce urmează”. [...]
UDMR propune un „guvern de armistițiu” pe termen limitat pentru a debloca deciziile urgente legate de PNRR, SAFE și buget , în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară nu ar permite o majoritate stabilă până în 2028, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că a avansat ideea la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni , după ce discuțiile nu au dus la o soluție politică de majoritate. În interviul acordat Digi24, liderul UDMR a invocat explicit blocajul dintre PNL și USR, care ar avea decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, ceea ce face dificilă formarea unei majorități „confortabile”. Ce ar rezolva „guvernul de armistițiu”, în viziunea UDMR Propunerea are un obiectiv operațional: adoptarea rapidă a măsurilor considerate urgente, în special cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), SAFE și buget. Hunor susține că o formulă temporară ar permite partidelor să „pună în paranteză” conflictul politic și să refacă o coaliție până în toamnă, pentru a evita blocarea obiectivelor asumate prin PNRR. „O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD.” Scenariul „etapizat”: de la armistițiu la guverne minoritare și tehnocrat Liderul UDMR descrie o succesiune de formule, dacă nu se poate obține o stabilitate pe termen lung: un „guvern de armistițiu” pe durată limitată; eventual, guverne minoritare succesive; în ultimul an înainte de alegerile parlamentare din 2028, un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile și să administreze țara. Hunor afirmă că PSD nu ar vota un guvern din care nu face parte, motiv pentru care ar trebui luate în calcul și variante de guvernare minoritară, dacă armistițiul nu se poate transforma într-o coaliție funcțională. Contextul blocajului: două încercări eșuate și o criză de peste două luni România este în criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Executivul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După demitere, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru o nouă majoritate. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar. Ulterior, a fost desemnat Adrian Veștea (PNL), însă guvernul propus de acesta a picat în Parlament, cu 189 de voturi. Întrebat cum a fost primită propunerea UDMR, Kelemen Hunor nu a dat detalii, dar a susținut că varianta nu a fost respinsă și că președintele „ar accepta” această soluție. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
Negocierile pentru guvern și buget intră într-o zonă de risc, pe fondul atacurilor reciproce între PSD, PNL și USR , înaintea discuțiilor programate luni cu președintele Nicușor Dan , potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea executivului și execuția bugetară, într-un moment în care partidele vorbesc inclusiv despre scenariul alegerilor anticipate. HotNews a discutat cu trei reprezentanți ai partidelor: Romeo Lungu (PSD, vicepreședinte, deputat la al doilea mandat, propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul lui Adrian Veștea), Alexandru Muraru (PNL, deputat și lider PNL Iași) și Iulian Lorincz (USR, deputat). Publicația precizează că le-a adresat aceleași cinci întrebări, iar răspunsurile au vizat compromisurile posibile și alternativele de guvernare. Ce cere PSD: oprirea „negocierilor prin conferințe de presă” și decizie rapidă În răspunsul citat de HotNews la întrebarea despre „flexibilizarea” celorlalte partide, Romeo Lungu (PSD) pune accent pe urgența formării unui guvern și pe consecințele întârzierilor pentru buget și reforme. „Să înceteze negocierile purtate prin conferințe de presă și să ia o decizie. România are nevoie de un guvern, de un buget executat și de reforme asumate. Nimeni nu câștigă dacă fiecare zi aduce o altă condiție sau o altă formulă de guvernare.” De ce contează: presiune pe guvernare și pe execuția bugetară Dincolo de schimbul de acuzații, punctul sensibil rămâne blocajul decizional: fără o formulă de guvern stabilă, riscurile se mută rapid în zona administrării curente a statului, inclusiv în ceea ce privește execuția bugetară și asumarea reformelor, așa cum indică și poziția exprimată de PSD în interviu. Informațiile disponibile în fragmentul furnizat nu includ detalii complete despre pozițiile PNL și USR sau despre condițiile concrete ale fiecărei părți; articolul HotNews menționează însă că atacurile reciproce continuă și că discuțiile includ și varianta alegerilor anticipate. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu își leagă intrarea în politică de o ruptură de încredere în modul de desemnare a premierului. Într-o intervenție la Digi24, relatată de News , ea spune că a decis „foarte rapid”, în două zile, să intre în politică după ce nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier i s-a părut „o nedreptate”. Decizia: „poți să schimbi doar din teren” Gheorghiu afirmă că experiența din societatea civilă i-a arătat că se pot construi proiecte și în afara politicii, dar că, după lunile petrecute în guvern, concluzia ei este că schimbarea „cu adevărat” se face doar prin implicare directă. „Dacă vrei cu adevărat să schimbi, am înțeles în aceste luni în guvern, că poți să schimbi doar din teren, doar intrând să joci, nu stând pe margine și încercând să influențez lucrurile.” Ea mai spune că a primit, la un moment dat, o propunere de la Ilie Bolojan privind intrarea în PNL, dar a vrut inițial timp de gândire. Decizia finală ar fi venit după episodul desemnării lui Veștea, pe care l-a interpretat ca pe un moment în care „trebuie să fac un pas” și să se alăture lui Bolojan. Context: moțiunea de cenzură și listarea companiilor de stat În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu descrie moțiunea de cenzură ca pe „un proces foarte dureros”, susținând că a fost construită în mare parte pe o notă de informare prezentată de ea în guvern, care viza propuneri de listare la bursă a unor companii de stat. Potrivit declarațiilor sale, subiectul fusese discutat la nivelul PSD, iar numele ei ar fi fost menționat de „4-5 ori” în textul moțiunii. „Întreaga moțiune de cenzură a fost o minciună cap-coadă.” Poziționare ideologică și rol în PNL Întrebată despre acuzațiile că ar proveni dintr-o „zonă neomarxistă”, Gheorghiu respinge etichetele și spune că se definește prin dorința de a construi și prin toleranță; adaugă că, dacă aceste valori sunt interpretate ca „progresiste”, atunci „probabil” este progresistă. News amintește că Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan numit din societatea civilă, s-a înscris în PNL în a doua jumătate a lunii iunie și a devenit vicepreședinte al partidului la Congresul Extraordinar, în echipa lui Ilie Bolojan. [...]
Decizia Tribunalului București, executorie imediat, schimbă raportul de putere în PNL , după ce instanța a dat câștig de cauză contestatarilor conducerii lui Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Hotărârea pronunțată pe 8 iulie nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că se aplică de îndată. Miza este una de reglementare internă cu efect direct asupra conducerii partidului: instanța a analizat disputa privind modificările de statut și efectele lor juridice, iar consecința imediată este întărirea poziției aripii Veștea–Gorghiu în partid. De ce contează: statutul, între decizie internă și efect juridic În fața instanței, cele două tabere din PNL au susținut că își bazează argumentele pe Statutul partidului. În centrul litigiului a fost întrebarea când produc efecte juridice modificările statutare. Cei 18 contestatari liberali au argumentat că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de: încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial. Ce urmează Hotărârea nu este definitivă, deci poate fi contestată mai departe, însă caracterul executoriu face ca efectele să se vadă imediat în funcționarea și echilibrul de putere din conducerea PNL, în condițiile în care tabăra Veștea–Gorghiu iese întărită din această etapă a disputei. [...]
